910 matches
-
studiu nediagnostic necesită alte explorări. EP trebuie diferențiată de o serie de afecțiuni cu o simptomatologie asemănătoare cum sunt : - Infarctul miocardic acut poate fi exclus pe baza modificărilor electrocardiografice și determinărilor enzimatice. - Anevrismul disecant de aortă toracică are aspecte ecocardiografice, angiografice și CT specifice. - Pneumopatiile acute de altă natură și simptomatologie clinică și radiologică diferită. - Pneumotoraxul instalat acut se poate exclude prin examen clinic și radiologic. Evoluția emboliei pulmonare depinde în mare măsură de: - gradul de obstrucție a arterei pulmonare, - de
Tratat de chirurgie vol. VII by MIHAIL LIEBHART () [Corola-publishinghouse/Science/92087_a_92582]
-
pulmonară, ca metodă mai recentă, permite aprecierea situației locale endovasculare. Explorarea se face la 30% a pacienților evaluați pentru trombendarterectomie, din care 60% se operează [7]. Procedeul pare foarte util în două situații: la pacienții cu hipertensiune pulmonară la care angiografic nu s-a putut evidenția material tromboembolic cu sediu proximal și la confirmarea operabilității pacienților cu hipertensiune pulmonară severă, care nu au fost considerați candidați pentru operație pe baza explorării angiografice [2]. Explorările paraclinice, inclusiv angiocoronarografia, la pacienții cu vârste
Tratat de chirurgie vol. VII by MIHAIL LIEBHART () [Corola-publishinghouse/Science/92087_a_92582]
-
două situații: la pacienții cu hipertensiune pulmonară la care angiografic nu s-a putut evidenția material tromboembolic cu sediu proximal și la confirmarea operabilității pacienților cu hipertensiune pulmonară severă, care nu au fost considerați candidați pentru operație pe baza explorării angiografice [2]. Explorările paraclinice, inclusiv angiocoronarografia, la pacienții cu vârste peste 40 de ani, confirmă diagnosticul prezumtiv [6]. DIAGNOSTIC Diagnosticul trombembolismului pulmonar cronic, în prezența unui episod de tromboflebită venoasă în antecedente sau prezența unui sindrom posttrombotic, cu sau fără simptomatologie
Tratat de chirurgie vol. VII by MIHAIL LIEBHART () [Corola-publishinghouse/Science/92087_a_92582]
-
clasa NYHA III-IV, cu PAP peste 30 mmHg. Rezistența vasculară pulmonară a bolnavilor deferiți intervenției chirurgicale, se situează de obicei între 10-12,5 UW (cu limite între 3,75 și 25 UW). Criteriul suprem pentru indicația chirurgicală îl constituie aspectul angiografic, identificând arterele lobare și segmentare cele mai afectate. Anestezia pentru embolectomia pulmonară va avea în vedere că poate exista preoperator o insuficiență ventriculară dreaptă, cu limitarea funcției hepatice și renale. Inducerea anesteziei, prin reducerea nivelului catecolaminelor, poate produce hipotensiune și
Tratat de chirurgie vol. VII by MIHAIL LIEBHART () [Corola-publishinghouse/Science/92087_a_92582]
-
dializa peritoneala au rezultate contradictorii. Recent s-a arătat că fibrinogenul nu se asociază cu „pulse-wave velocity” (viteza undei pulsului) , marker al aterosclerozei. Pe de altă parte fibrinogenul se asociază cu o rată crescută de restenoză a arterelor coronare, obiectivata angiografic la pacienții cu hemodializa și dializa peritoneala (246). Nu există metode efective de scădere a nivelului fibrinogenului la acești pacienți. Pacienții cu dializa peritoneala pot beneficia de creșterea nivelului plasmatic al albuminei. Însă până la noi date nu se pot face
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Aura Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/92266_a_92761]
-
3-5 zile și persistă până la o lună, poate și mai mult în caz de pericardită; e. proteina C reactivă și alți markeri de inflamație acută sunt prezenți în prima săptămână. Valorile crescute ale proteinei C reactive sunt asociate cu aspect angiografic sever alterat al arterei obstruate și risc mare de dezvoltare a insuficienței cardiace; f. colesterolul total și HDL colesterol au valori nemodificate în primele 24-48 de ore, ulterior având o tendință de scădere (în special HDL colesterol). Electrocardiograma Modificările electrocardiografice
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
prezența trombozei intracardiace (intraventriculară/intraatrială); d. identifică complicațiile mecanice (ruptură de SIV, cordaje tendinoase, pilieri) sau prezența pericarditei lichidiene; e. apreciază funcția sistolică și diastolică a ventriculului afectat. Fracția de ejecție VS estimată prin eco-2D se corelează bine cu măsurătorile angiografice și este utilă în stabilirea prognosticului după IMA. Utilizarea precoce a eco-2D poate ajuta în detectarea precoce a miocardului potențial viabil (hibernant sau siderat), a ischemiei reziduale provocabile, precum și a pacienților cu risc pentru apariția de ICC. 3. Doppler ecocardiografia
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
cu stimulatoare cardiace sau cardiovertere defibrilatoare implantabile și în caz de prezență de clipsuri vasculare; are aplicații limitate în cuantificarea insuficienței aortice [31]. 4. Aortografia retrogradă a fost considerată mult timp standardul de aur în disecția de aortă, prin semnele angiografice directe (evidențierea celor două lumene, a faldului de disecție) sau indirecte, sugestive (deformarea lumenului aortic, grosimea peretelui aortic, anomaliile vaselor colaterale, insuficiența aortică). 5. Coronarografia reprezintă o tehnică imagistică folosită în condițiile în care disecția afectează aorta ascendentă și ostiumul
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
limitată prin fixarea la nivelul emergenței ramurilor, astfel elongarea determină tortuozități la distanță de bifurcare. În cazul în care elongarea apare între două puncte de fixare, se descriu sinuozități sau anse pe traiect. Incidența tortuozităților este de 30% conform studiilor angiografice și se corelează cu sexul feminin, vârsta peste 70 de ani, HTA, cifoza și obezitatea. Studiile estimează că sub 5% dintre pacienții cu ateroscleroză carotidiană care se prezintă pentru intervenție chirurgicală au tortuozități carotidiene semnificative din punct de vedere clinic
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
arterelor carotide reprezintă o alternativă la EAC la pacienții cu risc chirurgical, dar sub 70 de ani. EAC trebuie efectuată în decurs de două săptămâni de la AVC în condițiile diagnosticării unei stenoze de peste 70% a arterei carotide ipsilaterale, evaluare efectuată angiografic sau prin ecografie în modul Doppler. Metoda este mai puțin benefică la pacienți asimptomatici cu stenoze de 50-69%, iar aportul este redus spre 0 în caz de stenoze sub 50%. Rolul endar terectomiei în managementul pacienților asimptomatici trebuie individualizat, tulburările
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
trunchiul celiac și mezenterica superioară (fig. 230). Mai poate exista inconstant o arcadă verticală intrapancreatică (Evrard), care unește intraparenchimal arcadele pancreatico-duodenale superioare cu cele inferioare [1]. Variantele anatomice sunt multiple, de aceea pentru siguranța unei chirurgii majore este indicată documentarea angiografică preoperatorie. Irigația corpului și a cozii pancreasului are origine variabilă, fie din trunchiul celiac, fie din artera hepatică comună, fie cel mai des din artera splenică. Uneori există ramuri recurente din hilul splinei, pentru coada pancreasului, fapt ce explică necroza
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Alina-Simona Muntean, Gabriel Kacsó () [Corola-publishinghouse/Science/92182_a_92677]
-
dinamice [2]. Rezonanța magnetică rămâne metoda de ales în evaluarea compresiei nervoase: evidențiază plexul brahial și raporturile cu structurile vecine [2]. RM descrie o eventuală hernie de disc cervicală. Pentru sindromul de apertură toracică superioară cu manifestări vasculare diagnosticul este angiografic sau prin rezonanță magnetică. Arteriografia selectivă efectuată cu brațul în poziție neutră și în abducție diagnostichează compresia arterială. Flebografia va fi efectuată cu membrul superior în adducție; aceasta va arăta prezența trombozei. Viteza de conducere nervoasă (VCN) se efectuează pentru
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș () [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
-
suficient de bun ca accesul pacienților la DSA, CT și RMN să devină, cât mai repede cu putință, foarte facil. Noi autorii am observat că „shunt-ul” (scurtcircuitul arterio-venos) este caracteristic meningioamelor maligne (deși nu în toate cazurile se poate evidenția angiografic !) aflate într-un anumit stadiu de evoluție, stadiu în care vasele de neoformație de tip imatur, sinusoide și/sau rectilinii, fără structuri elastice sau musculare dar cu terminații nervoase (amielinice ?), capilare sau precapilare, formează o rețea anarhică care, dezvoltată în
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
uneori, artera stilomastoidiană. 5. A. tiroidiană superioară, din care nasc artera laringiană superioară și artera cricotiroidiană. 6. A. linguală, din care naște artera sublinguală. RAMURI TERMINALE ALE A.C.E.: 1. A. temporală superficială, care are colaterale foarte subțiri, aproape invizibile angiografic, și ramuri terminale: ramura anterioară sau frontală și ramura posterioară sau parietală. 2. A. maxilară internă, care dă urmatoarele ramuri: A. alveolară inferioară, A. alveolară superioară, A. meningee mijlocie, A. maseteriană, A. bucală, A. palatină descendentă, A. infraorbitală și A
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
4. Segmentul M4 (parietal, terminal al arterei Sylviene); 5.5. Segmentul-M5 (temporal) cu ramurile: M5a-A.-temporală-anterioară M5b-A. temporală posterioară (care poate avea originea și în segment M4). Între segmentele M1 și M2 se formează unghiul sylvian (bine evidențiat pe imaginile angiografice de față). A. în candelabru, cu originea în M2 sau M3, are numeroase variante ale ramurilor sale: a. orbitofrontală, a. perirolandică sau precentrală, a. rolandică sau centrală și a. parietală anterioară. Grupul arterial sylvian (a. parietală posterioară, a. pliului curb
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
de malignitate: I. CRITERII DE BENIGNITATE - deplasări arteriale importante; - păstrarea calibrelor normale ale arterelor deplasate; - păstrarea caracterului fiziologic al circulației: arterio-capilaro-venoasă; - absența sau raritatea vaselor de neoformație (și care, atunci când există, sunt situate în centrul tumorii); - procesul tumoral cu limite angiografice nete. II. CRITERII DE MALIGNITATE - deplasări arteriale mai reduse; - existența anomaliilor vasculare arteriale; - SHUNT-uri arteriovenoase; - vase de neoformație numeroase, mai ales la periferia tumorii; - limite angiografice ale procesului tumoral imprecise. Aspectele angiografice trebuie interpretate cu rezerva relativității acestor criterii
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
și care, atunci când există, sunt situate în centrul tumorii); - procesul tumoral cu limite angiografice nete. II. CRITERII DE MALIGNITATE - deplasări arteriale mai reduse; - existența anomaliilor vasculare arteriale; - SHUNT-uri arteriovenoase; - vase de neoformație numeroase, mai ales la periferia tumorii; - limite angiografice ale procesului tumoral imprecise. Aspectele angiografice trebuie interpretate cu rezerva relativității acestor criterii și prin comparație cu imaginile RM și CT. CAPITOLUL VI ANGIOGRAFIA-CAROTIDIANA-CLASICA TEHNICA-SELDINGER Acest capitol este un omagiu adus pionierilor angiografiei. 1. Scurt istoric în folosirea substanțelor de
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
în centrul tumorii); - procesul tumoral cu limite angiografice nete. II. CRITERII DE MALIGNITATE - deplasări arteriale mai reduse; - existența anomaliilor vasculare arteriale; - SHUNT-uri arteriovenoase; - vase de neoformație numeroase, mai ales la periferia tumorii; - limite angiografice ale procesului tumoral imprecise. Aspectele angiografice trebuie interpretate cu rezerva relativității acestor criterii și prin comparație cu imaginile RM și CT. CAPITOLUL VI ANGIOGRAFIA-CAROTIDIANA-CLASICA TEHNICA-SELDINGER Acest capitol este un omagiu adus pionierilor angiografiei. 1. Scurt istoric în folosirea substanțelor de contrast iodate în investigația aparatului cardiovascular
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
S.(ram terminal, superficial și extern, continuând A.C.E.) C.III. A.O.(ram din A.C.E. care are originea pe fața posterioară a A.C.E. aproape de emergenta A.F.) Pe lângă descoperirea surselor de aport arterial pentru meningioamele de convexitate, angiografic, se mai evidențiază la nivelul acestora: 1. Central, o zonă necrotică (aparent avasculară) care era, inițial, hipervascularizată; 2. O zonă intermediară, reprezentată de o rețea vasculară densă, legată de vasele trombozate din centrul tumorii; 3. O zonă peritumorală, de remaniere
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
de risc din ce în ce mai ridicat, este nevoie de o cât mai bună stratificare a riscului periprocedural în vederea luării celei mai bune decizii în ceea ce privește prognosticul pe termen scurt (intraspitalicesc) și lung al acestor pacienți. În acest sens, pornind de la factorii clinici și angiografici ce s‑au dovedit a avea un risc intrinsec în ceea ce privește rezultatul intervenției, dar și prognosticul pe termen lung au fost create modele de risc bazate pe criterii clinice, angiografice sau combinate menite să ajute medicul atât în aprecierea riscurilor procedurii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu () [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
-
al acestor pacienți. În acest sens, pornind de la factorii clinici și angiografici ce s‑au dovedit a avea un risc intrinsec în ceea ce privește rezultatul intervenției, dar și prognosticul pe termen lung au fost create modele de risc bazate pe criterii clinice, angiografice sau combinate menite să ajute medicul atât în aprecierea riscurilor procedurii, cât și a informării cât mai obiective a pacientului și a familiei acestuia (3,9,10,11). Scoruri de risc: EuroSCORE additive cuantifică 17 variabile clinice și a fost
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu () [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
-
de mortalitate intraspitalicească al pacienților supuși intervențiilor chirurgicale cardiace, iar ulterior au dovedit o acuratețe și o putere similară în obiectivarea acestui risc comparativ cu cel estimat de EuroSCORE pentru PCI (3). În ceea ce privește modelele de risc bazate numai pe criterii angiografice, cele mai cunoscute în prezent sunt clasificarea ACC/AHA a leziunilor coronariene și scorul SYNTAX (SXscore). Clasificarea ACC/AHA folosește 11 variabile angiografice (lungimea leziunii, accesibilitate, angulația segmentului, tortuozitatea vasului, nivelul de calcificare, prezența ocluziei complete etc.) pentru a încadra
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu () [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
-
comparativ cu cel estimat de EuroSCORE pentru PCI (3). În ceea ce privește modelele de risc bazate numai pe criterii angiografice, cele mai cunoscute în prezent sunt clasificarea ACC/AHA a leziunilor coronariene și scorul SYNTAX (SXscore). Clasificarea ACC/AHA folosește 11 variabile angiografice (lungimea leziunii, accesibilitate, angulația segmentului, tortuozitatea vasului, nivelul de calcificare, prezența ocluziei complete etc.) pentru a încadra leziunile în 4 grade de complexitate: A, B1, B2, C ( figurile 20.2 și 20.3). Este primul model de risc folosit pentru
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu () [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
-
în condițiile în care tehnicile de revascularizare percutană au evoluat semnifi cativ, permițând abordarea unor cazuri din ce în ce mai complexe, și în același timp ponderea pacienților vârstnici cu profil de risc mult mai ridicat datorat în special comorbidităților clinice și a aspectului angiografic este în creștere semnificativă, devenind o realitate a practicii medicale zilnice, scorurile predictive de risc reprezintă un punct important de sprijin în luarea deciziilor medicale atât pentru medic, cât i pentru pacient. 20.2. PCI în angina pectorală stabilă la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu () [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
-
apreciere a funcției sistolice este TAPSE (Tricuspid annular plane systolic excursion), respectiv parametru care definește diferența dintre deplasarea maximă a bazei VD în diastola și sistola. Normal = 22+/4 mm. Se corelează bine cu fracția de ejecție a VD determinată angiografic. Valorile acestui parametru scad în caz de compromitere hemodinamica a VD. Fracția de ejecție a VD se apreciază că și în cazul VS după formulă: FE % = (Vol. Telediastolic - vol. Telesistolic) x 100/ Vol. Telediastolic Funcția diastolica a VD în cazul
CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Irina Costache () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1108]