797 matches
-
cu LASER Revascularizarea transmiocardică cu LASER este o metodă relativ recent intrată în practica medicală curentă, adresată bolnavilor cu cardiopatie ischemică care în ciuda simptomatologiei clinice și a alterării calității vieții nu pot fi tratați prin mijloace convenționale de revascularizare miocardică (angioplastia percutană transluminală și operația de by-pass aortocoronarian). Acești bolnavi au o afectare difuză a arterelor coronare sau vase coronariene foarte mici (boala vaselor mici). Inițial, modelul care a stat la baza acestei tehnici de revascularizare miocardică indirectă a fost inima
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
cardiacă ischemică în stadiu terminal sub terapie medicamentoasă maximală la care mijloacele de revascularizare directă sunt contraindicate din cauza afectării difuze a arterelor coronare (diabet zaharat, hipercolesterolemie severă); bolnavilor rămași simptomatici după operația de by-pass aortocoronarian; bolnavilor rămași simptomatici după multiple angioplastii percutane transluminale. După unii autori (61) nu au indicație în etapa actuală: bolnavii cu boală vasculară a grefei după transplantul cardiac; bolnavii cu cardiomiopatie la care se suspicionează, fără a fi dovedită, o microangiopatie. Revascularizarea transmiocardică cu LASER are drept
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
existe diferențe importante. Într-o evaluare prospectivă randomizată, incluzând control angiografic la 6 luni (105), chirurgia coronariană miniinvazivă s-a dovedit a fi un tratament sigur și eficient al stenozelor proximale ale arterei descendente anterioare, scăzând rata reintervențiilor comparativ cu angioplastia coronariană percutană și prelungind semnificativ intervalul liber de angină postrevascularizare. Din aceste motive poate fi considerată ca metodă terapeutică de elecție pentru pacienții cu leziuni de tip C și ca o alternativă pentru leziunile de tip B, precum și pentru restenozele
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
nu este amenințată, dar definiția stenozei semnificative este variabilă după diverși autori: peste 50% [Wong et al., 1996], peste 70% [Fervenza et al., 1998] sau peste 90% [Schoenberg et al., 2002]. Tratamentul de revascularizare poate fi efectuat chirurgical ori prin angioplastie renală transluminală percutană, a doua metodă fiind preferată, în principiu, ca mod de abordare inițială [Fervenza et al., 1998; Fauchald et al., 1992]. Revascularizarea se indică în caz de stenoză progresivă, afectare a funcției renale și când se presupune ameliorarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
Referitor la boala coronariană, adesea la vârstnici este vorba de forme severe ca: boală multivasculară, boală de left‑main, angină pectorală instabilă. Comparativ cu adultul tânăr, pacientul vârstnic prezintă un risc înalt de complicații post infarct miocardic acut, angiografie coronariană, angioplastie coronariană percutană sau după chirurgia de bypass aortocoronarian. Complicațiile neurologice și tulburările cognitive după inter - venții chirurgicale cardiace sunt frecvente, iar efectele secundare ale medicației au o incidență crescută. Toate acestea conduc la spitalizări prelungite și un număr crescut de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
Angioplastia coronariană percutană Boala coronariană, prin diferitele sale forme de manifestare, reprezintă afecțiunea cel mai frecvent întâlnită la nivel mondial din punct de vedere epidemiologic. La dezvoltarea acestei afecțiuni, în majoritatea cazurilor (> 90%) stă procesul de ateroscleroză, un proces multifactorial, extrem de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu () [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
-
SCA cu supradenivelare de ST (STEMI), terapia de reperfuzie coronariană reprezintă un tratament ce trebuie aplicat în cel mai scurt timp posibil de la debutul simptomelor, fiind considerată „salvatoare de viață”. Dintre metodele de reperfuzie, de prima intenție astăzi este recomandată angioplastia coronariană percutană primară (3). Această terapie, în comparație cu terapia de reperfuzie prin tromboliză, a dovedit beneficii net superioare în mai multe trialuri (PAMI-I, GUSTO, DANAMI-2) (26). Beneficiile se referă la: scăderea mortalității; scăderea evenimentelor adverse cardio- și cerebrovasculare; ‒ îmbunătățirea prognosticului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu () [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
-
pacienți, PCI aduce beneficii suplimentare fa ă de cazul pacienților mai tineri în ceea ce privește evenimentele adverse cerebrovasculare, mortalitatea sau recurența evenimentelor ischemice, dacă se ia în considerare profilul de risc mult mai ridicat al acestora (27). Toate acestea în ciuda faptului că angioplastia primară, prin precizia cu care reușește să restabilească fluxul coronarian în artera incriminată, are cele mai bune rezultate la scăderea mortalității și a riscurilor și este metoda de tratament preferată la toate categoriile de pacienți, în special la pacientul vârstnic
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu () [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
-
între 2001 i 2009, cu un număr total de 5.339 de pacienți octogenari cu STEMI, sunt relevante pentru acest subiect. Concluziile registrului au evidențiat că, pe parcursul celor 8 ani de urmărire, procentul pacienților care au primit reperfuzie bazată pe angioplastie primară s -a dublat de la 26,7% în 2001 la 53,3% în 2009, iar numărul celor trombolizați a scăzut de la 20,3% la 1,8%. În total însă, doar 47,6% dintre acești pacienți au beneficiat de reperfuzie (42
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu () [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
-
din lotul nostru de studiu (tabelul 17.1). În ceea ce privește comorbiditățile la pacienții vârstnici cu SCA, tot din registrul CRUSADE (13) rezultă că unul din trei pacienți (32%) prezintă în antecedente infarct mio - cardic, unul din patru pacienți are în antecedente angioplastie percutană transluminală (APTL) (21,4%) sau chirurgie de bypass (BAC) (23,2%), unul din patru pacienți (23,5%) prezintă antecedente de insuficiență cardiacă, 13,7% au antecedente de accident vascular cerebral (AVC) și 2,6% sunt în dializă cronică. Studiul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
extracorporale (CEC) pentru a diminua riscul ischemiilor cerebrale secundare hipoperfuziei. În cazul infarctului miocardic acut (IMA), se indică repermeabilizarea vasului responsabil, biochimică sau mecanică. La pacienții care se prezintă în decurs de câteva ore de la debutul IMA se poate practica angioplastie cu plasare de stent, procedeu care salvează miocardul și permite stabilizarea pacientului în vederea unei terapii chirurgicale ulterioare. În cazul pacienților cu interesarea coronarei descendente anterioare (LAD) sau trivasculară semnificativă în prezența IC severe ce nu beneficiază de angioplastie coronariană cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
poate practica angioplastie cu plasare de stent, procedeu care salvează miocardul și permite stabilizarea pacientului în vederea unei terapii chirurgicale ulterioare. În cazul pacienților cu interesarea coronarei descendente anterioare (LAD) sau trivasculară semnificativă în prezența IC severe ce nu beneficiază de angioplastie coronariană cu plasare de stent, se impune intervenția chirurgicală imediată. Inserția unui balon de contrapulsație aortică este utilă în asigurarea asistenței mecanice a cordului și creșterii fluxului coronar în cazurile temporizate în vederea revascularizării coronariene. Balonul de contrapulsație reduce consumul de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
unei eventuale endarterectomii. Se remarcă așadar recomandarea extinsă a tratamentului chirurgical la pacienții cu stenoze semnificative, în dauna tratamentului intervențional. Trebuie menționat că în trecut a existat în literatura de specialitate o controversă extinsă pe mai mulți ani asupra beneficiilor angioplastiei endoluminale carotidiene în dauna EAC chirurgicale, din prisma unei așteptate reduceri a complicațiilor în cazul folosirii metodei percutanate. În 2008, într-o recenzie efectuată asupra a nu mai puțin de 10 studii randomizate prospective deja publicate, care au înglobat peste
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
studii randomizate prospective deja publicate, care au înglobat peste 3180 de pacienți [13], se concluzionează că, pe baza datelor existente până în acest an în literatură, EAC și stentarea carotidiană sunt metode echivalente în ceea ce privește rata mortalității și infarctului miocardic postoperator, dar angioplastia se asociază paradoxal cu o rată semnificativ crescută a AVC postprocedural. Așadar, așteptata reducere a complicațiilor neurologice în cazul folosirii procedurilor percutanate pare că nu se confirmă, iar indicațiile lor au evoluat în consecință. O situație particulară o constituie pacienții
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
o specificitate înalte. Creșterea vitezei sistolice maxime în arterele renale > 180 cm/s și un raport al vitezelor sistolice renală/aortică > 3,5 sunt foarte sugestive pentru SAR. Un gradient translezional de presiune sistolică > 15% poate constitui o indicație pentru angioplastie. Eco-duplex are, de asemenea, valoare predictivă pentru succesul angioplastiei renale; astfel, dacă indicele de rezistivitate în circulația intrarenală este mai mare de 0,80, la 97% dintre pacienți TA nu va scădea după angioplastie, iar la 80% dintre subiecți funcția
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
renale > 180 cm/s și un raport al vitezelor sistolice renală/aortică > 3,5 sunt foarte sugestive pentru SAR. Un gradient translezional de presiune sistolică > 15% poate constitui o indicație pentru angioplastie. Eco-duplex are, de asemenea, valoare predictivă pentru succesul angioplastiei renale; astfel, dacă indicele de rezistivitate în circulația intrarenală este mai mare de 0,80, la 97% dintre pacienți TA nu va scădea după angioplastie, iar la 80% dintre subiecți funcția renală nu se va ameliora. Totuși, eco-duplex prezintă și
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
15% poate constitui o indicație pentru angioplastie. Eco-duplex are, de asemenea, valoare predictivă pentru succesul angioplastiei renale; astfel, dacă indicele de rezistivitate în circulația intrarenală este mai mare de 0,80, la 97% dintre pacienți TA nu va scădea după angioplastie, iar la 80% dintre subiecți funcția renală nu se va ameliora. Totuși, eco-duplex prezintă și limite importante: este laborioasă, consumatoare de timp, presupune un investigator experimentat și este dificil de interpretat la pacienții obezi sau cu meteorism intestinal. Angiografia renală
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
intrarenal > 0,80 la eco-duplex; Leziuni ischemice renale severe (scleroză) la ex. histologic; Insuficiență cardiacă sau boală aterosclerotică sistemică extensivă. în astfel de cazuri, tratamentul medicamentos intensiv, conservator, este de preferat revascularizării. 10.5.2.3. Metode de revascularizație a. Angioplastia renală transluminală percutanată (ARTP) Este metoda de revascularizare cel mai frecvent folosită. Intervenția comportă o serie de riscuri redutabile: hematom la locul de puncție, disecția arterei renale (1-3%), embolism colesterolic sistemic (1-8%), ocluzie de arteră renală, urmată de infarct renal
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
ARTP cu balonaș, fără protezare vasculară, este grevată de o rată crescută a stenozelor reziduale. Ca urmare a introducerii în practica curentă a endoprotezelor vasculare (stent), rata de succes tehnic a ARTP a ajuns la peste 90%. Practic, în prezent, angioplastia arterelor renale este indicată exclusiv cu stentare, rata restenozelor după angioplastia simplă fiind extrem de ridicată. Neoproliferarea intimală secundară angioplastiei cu stentare se însoțește de o incidență ridicată a restenozelor (10-40%). De aceea, post-ARTP se indică administrarea de antiagregante plachetare (precum
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
crescută a stenozelor reziduale. Ca urmare a introducerii în practica curentă a endoprotezelor vasculare (stent), rata de succes tehnic a ARTP a ajuns la peste 90%. Practic, în prezent, angioplastia arterelor renale este indicată exclusiv cu stentare, rata restenozelor după angioplastia simplă fiind extrem de ridicată. Neoproliferarea intimală secundară angioplastiei cu stentare se însoțește de o incidență ridicată a restenozelor (10-40%). De aceea, post-ARTP se indică administrarea de antiagregante plachetare (precum aspirina sau clopidogrelul), dar dozele cele mai eficace, combinația cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
în practica curentă a endoprotezelor vasculare (stent), rata de succes tehnic a ARTP a ajuns la peste 90%. Practic, în prezent, angioplastia arterelor renale este indicată exclusiv cu stentare, rata restenozelor după angioplastia simplă fiind extrem de ridicată. Neoproliferarea intimală secundară angioplastiei cu stentare se însoțește de o incidență ridicată a restenozelor (10-40%). De aceea, post-ARTP se indică administrarea de antiagregante plachetare (precum aspirina sau clopidogrelul), dar dozele cele mai eficace, combinația cea mai bună și durata optimă a terapiei nu sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
de antiagregante plachetare (precum aspirina sau clopidogrelul), dar dozele cele mai eficace, combinația cea mai bună și durata optimă a terapiei nu sunt clar stabilite. Utilizarea de stent-uri impregnate cu agenți anti-proliferativi (ca sirolimus) ar putea reduce riscul restenozării. Efectul angioplastiei renale asupra controlului TA este destul de modest: HTA reno-vasculară se ameliorează în cel mult jumătate și dispare complet în maximum 20% din cazuri. Din acest punct de vedere, nu este clar dacă angioplastia are vreun avantaj față de tratamentul medicamentos antihipertensiv
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
sirolimus) ar putea reduce riscul restenozării. Efectul angioplastiei renale asupra controlului TA este destul de modest: HTA reno-vasculară se ameliorează în cel mult jumătate și dispare complet în maximum 20% din cazuri. Din acest punct de vedere, nu este clar dacă angioplastia are vreun avantaj față de tratamentul medicamentos antihipertensiv. Această relativă „ineficacitate” a angioplastiei se explică prin persistența componentei reno-parenchimatoase a HTA la pacienții cu leziuni renale importante de NI și/sau de nefroangioscleroză, nefropatie diabetică ori alte nefropatii. Efectul angioplastiei renale
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
este destul de modest: HTA reno-vasculară se ameliorează în cel mult jumătate și dispare complet în maximum 20% din cazuri. Din acest punct de vedere, nu este clar dacă angioplastia are vreun avantaj față de tratamentul medicamentos antihipertensiv. Această relativă „ineficacitate” a angioplastiei se explică prin persistența componentei reno-parenchimatoase a HTA la pacienții cu leziuni renale importante de NI și/sau de nefroangioscleroză, nefropatie diabetică ori alte nefropatii. Efectul angioplastiei renale asupra funcției renale este, din păcate, la fel de modest: studiile au arătat că
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
dacă angioplastia are vreun avantaj față de tratamentul medicamentos antihipertensiv. Această relativă „ineficacitate” a angioplastiei se explică prin persistența componentei reno-parenchimatoase a HTA la pacienții cu leziuni renale importante de NI și/sau de nefroangioscleroză, nefropatie diabetică ori alte nefropatii. Efectul angioplastiei renale asupra funcției renale este, din păcate, la fel de modest: studiile au arătat că, după angioplastie, RFG se ameliorează la cel mult jumătate dintre pacienți. Se pare că beneficiul angioplastiei este maxim la pacienții cu deteriorarea bruscă, recentă, a funcției renale
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]