676 matches
-
am pus-o la loc pe farfurioară. Eram gata să izbucnesc în plâns din cauza inutilității acestei întâlniri. - Pari foarte defensiv. Pari furios. Miller spuse asta fără nici un fel de emoție. Îți simt teama, dar simt și furia și o personalitate antagonică. - Iisuse, parc-ai fi psihiatrul meu belit. - Domnule Ellis - și de data asta Miller se aplecă în față și distruse totul spunând : Am văzut două persoane transformate în cenușă din cauza antagosnimului lor. Mi s-a oprit inima, apoi a început
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
precum cel rus, turc sau austriac, nu o putem constata nici azi, la aproape un secol după 1918. Înșelați de unitatea fenomenală a limbii, uităm de istoria, de istoriile diferite ale Moldovei, Țării Românești și Ardealului, de reflexele noastre uneori antagonice în ceea ce privește nu puține dintre situațiile și problemele esențiale ale prezentului sau trecutului imediat. De aceea, nu rareori eu mă definesc ca un „nordic”, în opoziție ironică, dar și gravă față de un român „sudic”, într-o separare deloc morală sau valorică
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
frecvent întâlnită în basmele cu motive inițiatice. Repunerea pe cer a soarelui și lunii de către eroii similari lui Greuceanu constituie o luare a lumii de la început, o renaștere prin gestul originar. Colindele tip , Furarea astrelor, dezvoltă acest motiv prin personajele antagonice din mitologia creștină: diavolul sau Iuda răpesc corpurile cerești, iar sfinții cu reprezentare eroică (Ilie, arhangheli) refac ordinea universului. Ca principiu viril, soarele fertilizează universul și, de aceea, fetele nubile aflate în timpul inițierii au interdicția de a vedea lumina zilei
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
o va păstra. Lumina solară, al cărei succedaneu este obținut de la principiul opus creației, are, așadar, și conotația cunoașterii supreme, în acord cu implicațiile inițiatice. Secretul prin care flăcăul dobândește înțelepciunea și statutul de erou întemeietor este revelat de fiara antagonică, devenită astfel și maestru inițiator, lucru vizibil și în imperativul cu care se adresează șarpele celui care l-a învins. Deconspirarea funcției pe care o primește imolarea animalului arhetipal va fi regăsită în colindele tip Peștele și mreaja fetei III
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Automatismele reprezintă însă gesturi fixate de funcția lor rituală, scenariul inițiatic neputând fi parcurs altminteri. Cel mai adesea, mezinul nu își arată natura excepțională, procedeu considerat a fi o „disimulare strategică - inițial, poate, cu rosturi rituale, propițiatorii - vizând derutarea forțelor antagonice”. Șperlă se scaldă în baltă alături de gâște, rațe și se tăvălește în glod cu porcii. El este un alt fel de ales, unul care nu se supune convenției limitatoare: „Cui semăna, nu știu, că împăratul și împărăteasa erau oameni ca
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
manieră brutală și aparent inexplicabilă, deci singurul mod în care tânărul poate fi scos din mediul familial. Ajuns în lumea arhetipurilor pe drumul arboricol, feciorul din basmul Nucu d’e aur tânjește după mama sa și vrea să concilieze principii antagonice: statutul său de fiu cu cel de inițiat, fenomenalul cu sacrul, umanul cu divinul. Prevenit de soția zână că mama sa va strica echilibrul de pe celălalt tărâm, el insistă să suprapună cele două planuri existențiale; o explicație pentru tendința sa
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mă face să nu rezist tentației de a comenta, chiar dacă cu aspecte speculative. Anume, el are o dublă ipostază, chtoniană, pământească, respectiv uraniană, cerească. Primul, malefic, celălalt benefic; primul creat de Nefărtat, celălalt de Fărtat, adică de acele două forțe antagonice, similare chinezeștilor Yin și Yang, care au creat lumea. Este o confruntare fără Învinși și Învingători, adică veșnică; la fel ca acele două segmente, autotrof, vegetal, respectiv heterotrof, animal, ale biocenozei; adică a expresiei perene a Vieții. Rămânând În domeniul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
apus. Dacă Vlad s-a raportat la leul maghiar a simbolizat în stema sa o dublă victorie, atât împotriva suzeranității maghiare și biruința ortodoxismului amenințat de expasiunea catolicismului peste granițele muntoase ale Făgărașului. Cât despre însemnele ordinului, dragonul capătă valențe antagonice și chiar un renume negativ în conștiința creștină . Nu greșim afirmând că însuși Vlad a produs devierea de sens, prin schimbarea codului cromatic, de la roșul regal, biruitor, la verde. „ în toate mitologiile, zeitățile verzi ale reînnoirii hibernează în Infern, unde
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
unei țări incapabile să țină piept unor inundații, unde țăranii se uită mioritic cum li se prăbușesc casele de lut, cu sticla de bere în mână și cu apa până la glezne. Nu mai privesc două televiziuni diferite, ci două lumi antagonice, ireconciliabile à jamais. 29 mai 2005 Franța spune un NU hotărât, cu accente proletare, proiectului de Constituție europeană. În celebra Place de la Bastille, matca tuturor revoluțiilor, este ars pe caldarâm textul acesteia și nimeni nu pare a critica gestul în
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Între jidanii din Târgu Cucului [Iași] și cei din Strasbourg - conchidea el - n-am găsit nici o deosebire. Aceeași figură, aceleași maniere, același jargon, aceiași ochi satanici” <endnote id="(622)"/>. În schimb, F. Aderca scria În 1916 despre „nenumăratele, profund diferitele, antagonicele tipuri ale inșilor care se cred evrei. Unde este unitatea, proprie tuturor celorlalte neamuri vii, În diversitatea tipurilor ?” <endnote id="(510, p. 36)"/>. La fel credea și H. Sanielevici, susținându-și teoria cu argumente pseudo-antropologice (În slujba Satanei ? !, 1935). În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Îi prezintă pe „cei ce-și zic iudei” ca fiind „părtași la sinagoga Satanei” (Apocalipsa 2, 9 și 3, 9 ; <endnote id="cf. 240, p. 84"/>). Această sintagmă s-a bucurat de succes, pentru că punea cele două religii În poziții antagonice : dacă biserica este „Templul lui Dumnezeu”, sinagoga trebuie să fie „Templul lui Satan”. Traversând diatribele antisemite ale Părinților Bisericii (mai ales cele ale lui Ioan Hrisostom și Grigore de Nyssa) <endnote id="(121, pp. 45-46)"/>, formula a fost preluată și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sosiți la domiciliile vechi din România din refugiile forțate de genul Transnistriei. De altfel, după deplina acaparare a puterii, comuniștii au interzis Joint-ul, trecându-l În rândurile „ organizațiilor reacționare anglo-americane”. c. Realizări și neîmpliniri Raportul avea și aceste două aspecte antagonice, bine descrise de Naty Terdiman. La prima categorie, a „realizărilor pozitive”, fuseseră inserate următoarele: „1) S’a Înființat secția culturală de sub responsabilitatea tov. Fisterman; 2) S’a Înființat secția de femei de sub responsabilitatea doamnei Rozen; 3) S’a Înființat secția
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
la ei în casă, ca amanta lui. Un actor contemporan are nevoie de inteligență și de cultură ca să poată intra într-o minte atît de feudală ca a lui Cavendish. ̨ n lipsa acestor calități, raportarea lui va fi una antagonică, dezaprobatoare, și lucrul ăsta se va simți : un actor neinteligent și necitit va gîndi personajul în termeni moderni termeni ca necomunicativ, insensibil ș.a.m.d. și (chiar dacă nu vrea) îl va pune la zid. Dovada autenticității lui Fiennes este că
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
luminez”, cum obișnuia s) spun) unul dintre profesorii mei. Ce pl)cut e s) o poți face! Acest subiect se opune Ins) clarific)rilor. Probleme că istoria Islamului, politica Israelului, ambițiile rușilor și dificult)țile americanilor - externe și interne - sunt antagonice, că s) nu mai vorbim de revoltele din Lumea a Treia și de criză civilizației occidentale. În loc s) ajungem la o clarificare, suntem contaminați de confuzie. Discutând cu persoane publice, mi-am dat seama c) nu Întotdeauna ceea ce citești În
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
literar, dar foarte șocantă în context) și mai ales aroganța, infatuarea, plus caracterul delator și intolerant sau, mai exact, insensibil și incomprehensiv față de toți confrații și presupușii prieteni, dau cititorului un sentiment dezagreabil, adică, strict etimologic, de antipatie, de simțire antagonică, de inversul oricărei forme de simpatie. Această doamnă scrisese mai demult două texte filozofice foarte inteligente, deși, bineînțeles, nedeschizând câtuși de puțin vreo potecă în domeniu, Pyrrhus et Cinéas și Pour une morale de l’ambiguité, așadar două scrieri care
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
au avut asupra mea în anii adolescenței o influență hotărâtoare : Pentru arta literară, a lui Paul Zarifopol (1934) și Oceanografie, de Mircea Eliade (1935). Întruneam așadar fără inconvenient influențele mai mult sau mai puțin simultane a două spirite în principiu antagonice. Pe mine antagonismul acesta, care, de fapt, la acea dată se consumase, nu mă afecta. Citisem în 1935, în Revista Fundațiilor regale, un articol al lui Mircea Eliade, Când trebuie citit Paul Zarifopol, care lichida controversa și mă satisfăcuse deplin
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
circulația curentelor spirituale conferă României statutul de netăgăduit de țară europeană dintotdeauna. Încă din epoca străromână scrierile patristice au contribuit la crearea conștiinței latinității. Deteriorarea legăturilor cu occidentul a Început după sciziunea care a Împărțit Europa În două culturi aparent antagonice. Separarea sa accentuat prin pătrunderea limbii slavone În biserică apoi În cancelarii și administrație. Până la Începutul secolului al XVI-lea slavonismul a stânjenit scrisul În limba română dar conștiința latinității a supraviețuit. Ea s-a afirmat pe timpul domnitorilor Matei Basarab
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
ortodox grec, ucis de fratele sau fiul schismatic inamici juruiți în numele religiilor devenite instrumente de politici rivale; iar toată această lume asasini și victime aparțineau aceleiași rase bulgare... Ilustrare perfectă a acestei Macedonii, cîmp de bătălie permanent a unor iredentisme antagonice, piatră de încercare pentru diplomații aflați în fața unui puzzle la care dificultatea de a potrivi piesele era așa de mare, încît Turcia avea cel puțin dreptul să pledeze pentru circumstanțele cele mai atenuante. Politica guvernului român, urmînd instrucțiunile acordate, cerea
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
cu barbă albă în genul lui Henric al IV-lea colegul grec era foarte agreabil de frecventat și chiar mai mult, mai tîrziu, la Roma, unde ne-am regăsit amîndoi, miniștri, în vremuri cînd politica statelor noastre nu mai era antagonică. La Salonic însă, activitatea noastră era de natură subterană, periculoasă, iar viceconsulul Greciei, special însărcinat cu contactarea clandestină a comitagiilor ce lucrau pentru Atena (a fost asasinat la cîteva luni după sosirea mea...) nu întîrzie să mă considere un simplu
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
că acest om n-a fost ceea ce se cheamă un "patruzecioptist" sau, încă și mai bine, se vede că în el s-au luptat întotdeauna două tendințe: tendința de înnoire, de reformare, și tendința de conservare, care au rămas alăturea, antagonice. De aici o mulțime de contra-dicții între deosebitele sale manifestări, mulțime de contra-dicții în însăși opera sa, o nesiguranță și o lipsă de persistență în atitudinea sa față cu diferitele întîmplări sociale la care a asistat ori a luat parte
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
1966-1976)”. Ea și-a revenit abia după perioada de dezgheț ce a urmat acestei revoluții. astăzi, chinezII aplică deopotrivă idei și principii din daoism, confucianism și budism. china antică a completat în mod original relația micro-/macrocosmos în ciclul „principiilor antagonice, dar complementare cunoscute sub numele de yang și yin”. Opozițiile yang-yin se referă la opozițiile cosmice, la antitezele arhetipale, la contrariile existente peste tot în lume și în univers. Yin, de exemplu, reprezintă „vremea răcoroasă și acoperită”, „lăuntricul”, „obscuritatea”, „feminitatea
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
e ales pentru a sugera dramul de inocență păstrat de acesta, în ciuda dezamăgirilor care tind să îl transforme într-un om dur. Din nou, o prezență feminină e încărcată cu toate defectele posibile: calculată, perversă, crudă etc. Pe un plan antagonic destul de simplist se situează figurile lui ,,tataki” (Mitrel Lambru) și ale sadovenianului rabi ,,Socrate” (Izu Vainștain), construcția secvențelor provinciale recuperând din încrâncenarea conflictului bine - rău, care antrenează aspirația auctorială de a fixa repere morale autentice. Volumul de eseuri, reportaje și
ŢARANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290083_a_291412]
-
își desfăcu inelele, se metamorfoză într-un tânăr ales și, cu mâinile împreunate la frunte, se înclină în semn de adorație în fața mântuitorului lumii. În această legendă și în imaginile cu Buddha Muchalinda e reprezentată o perfectă reconciliere a principiilor antagonice. Șarpele, simbolizând forța vitală ce motivează nașterea și renașterea, și mântuitorul, cuceritorul acelei oarbe voințe de viață, sfărâmătorul lanțurilor nașterii, deschizătorul drumului către Transcendentul Nepieritor, aflați aici într-o unire armonioasă, deschid ochilor o priveliște situată dincolo de dualitățile gândirii. Buddha
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
s-a manifestat îndeosebi ca un partid de cenzură, potrivit intereselor moșierimii, legate de marea proprietate funciară. 30 studiu introductiv 53. Constantin Bacalbașa, Bucureștii de altădată, 1910-1914, vol. IV, ed. a II-a, București, 1936, p. 190. Despărțite prin poziții antagonice, exprimate net în ciuda deselor migrații de personalități dintr-o grupare în alta, partidele liberal și conservator au colaborat strâns în afirmarea unei politici de independență reală a țării, mai ales în problema națională. Dacă viața politică a Capitalei (și, implicit
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și combativi, cât și prin puternica sa organizare solidară în întreaga țară. Lupta electorală se anunța dârză. Fiindcă nu era numai lupta între două sau mai multe partide politice, dar era, mai ales, lupta între două tendințe, între două lumi antagonice. Guvernul lui Lascăr Catargiu reprezenta ultima guvernare a unei oligarhii care nu mai era înțeleasă și primită de noile generațiuni. Învățământul public rodise prea mulți oameni străini de pătura privilegiaților cari se împuținau văzând cu ochii, așa că nu numai o
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]