3,255 matches
-
grupe ce acționează antagonic una față de cealaltă. În plan sagital vor exista mușchi anteversori și retroversori, iar în cel frontal mușchi pentru înclinare și răsucire spre dreapta, respectiv spre stânga. Dată fiind importanța ce o are tonificarea mușchilor alungiți, pe seama antagoniștilor care sunt scurtați, în acțiunea de corectare a deficiențelor coloanei, o prezentare schematică a inserțiilor și acțiunii mușchilor susținători ai coloanei este absolut necesară. În plan sagital se deosebesc, în mare, mușchi flexori ai coloanei, situați anterior și extensori ai
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
forțe ce există între grupele musculare, care susțin și fixează bazinul, se pertubă, consecutiv numai unui proces degerativ ce efectuează mușchii retroversori ai bazinului. Evoluția acestor lordoze este accelerată și de faptul că mușchii anteversori ai bazinului, scăpați de acțiunea antagoniștilor retroversori, își cresc în mod considerabil tonusul. Corectarea acestor lordoze este mult mai dificilă. Tratamentul va îmbrăca un caracter complex, medicamentos și fizioterapic și nu rareori singura soluție rămânând să fie corsetul. 3. Lordoza prin luxație congenitlă de șold, care
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
elevului respectiv, avâd grijă de a nu influența negativ segmentele afectate (în special la deficiențele de coloanăă, știind că se pot întâlni mai multe tipuri de curburi ce se influențează prin mișcări opuse, solicitând atât musculatura agonistă cît si cea antagonistă. După cum s-a mai afirmat, sala de gimnastică la fel ca și camera copilului, sunt propice pentru desfășurarea programelor de reeducare funcțională. Sarcina educării atitudinii corecte a corpului, se recomandă a fi inclusă începând din clasa I, iar preocupările în
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
la stimuli termici (cald, rece), chimici și la masticație. Pulpita se manifestă prin durere intensă, de durată, localizată la dintele afectat, declanșată de stimuli termici, chimici, masticație, percuție transversală. Frecvent durerea poate să iradieze spre ureche, regiunea temporală sau arcada antagonistă, complicând diagnosticul. Testele de vitalitate pulpară sunt pozitive. Infecțiile periapicale cronice sunt deseori lipsite de manifestări clinice sau se limitează doar la o stare de jenă. În acest caz diagnosticul se bazează pe examenul radiografic. Infecțiile periapicale acute au manifestări
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
care să explice cum antigenul vine în contact cu mastocitul din submucoasă. Eliberarea ulterioară de mediatori declanșează secvența descrisă mai sus. Stimulii farmacologici Medicamentele cel mai frecvent asociate cu inducerea unor episoade acute de astm sunt aspirina, coloranții, precum tartrazina, antagoniștii beta-adrenergici și agenții de sulfitare. Este importantă recunoașterea bronhospasmului indus de medicamente, deoarece prezența sa este adesea asociată cu o morbiditate crescută. În plus, au fost semnalate decese după ingestia de aspirină (sau alte antiinflamatorii nesteroidiene) sau antagoniști betaadrenergici. Sindromul
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
precum tartrazina, antagoniștii beta-adrenergici și agenții de sulfitare. Este importantă recunoașterea bronhospasmului indus de medicamente, deoarece prezența sa este adesea asociată cu o morbiditate crescută. În plus, au fost semnalate decese după ingestia de aspirină (sau alte antiinflamatorii nesteroidiene) sau antagoniști betaadrenergici. Sindromul respirator tipic declanșat de aspirină afectează în principal adulții, deși situația poate fi întâlnită și la copii. Această problemă începe prin rinită vasomotorie cronică, urmată de o rinosinuzită hiperplazică, cu polipoză nazală. Ulterior, apare treptat astmul, în urma expunerii
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
încă elucidat, dar poate fi legat de generarea preferențială de leucotrine indusă de aspirină. Hipersensibilitatea imediată nu pare a fi implicată. Existența inhibitorilor eficace ai sintezei leucotrienelor sau ai activității receptorilor ar trebui să ajute efectiv la tratamentul acestei probleme. Antagoniștii beta-adrenergici produc în mod frecvent obstrucția căilor aeriene la astmatici, ca și la alți subiecți cu hiperreactivitate a căilor aeriene și trebuie evitați la această categorie de subiecți. Chiar și agenții beta, selectivi au această proprietate, în special la doze
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
astmului pot fi grupate în două mari categorii (fig. 7.7): medicamente care inhibă contracția musculaturii netede (agoniștii beta-adrenergici, metilxantinele și anticolinergicele) și agenți care previn și/sau diminuează inflamația (glucocorticoizii și agenții stabilizatori ai mastocitelor). Inhibitorii sintezei mediatorilor și antagoniștii receptorilor mediatorilor se află deocamdată în faza de testări clinice. Stimulantele adrenergice Medicamentele din această categorie sunt catecolaminele, rezorcinolii și saligeninele. Acești agenți sunt analogi și produc dilatarea căilor aeriene prin stimularea receptorilor beta-adrenergici și activarea proteinelor G, cu formarea
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
încă pregătiți să renunțe la beneficiile identitare ale unei personificări a „dușmanului”. ANTIRASISM Primo Levi scria că, spre deosebire de infernul nazist, infernul comunist era un „masacru între egali”. și într-adevăr, deși revendică un „universalism” care ierarhizează omenirea în două clase antagoniste, comuniștii nu plasează „rasa” în centrul discursurilor lor. Dacă Marx* admiră lucrările lui Charles Darwin asupra selecției naturale, publicate în 1859, el aplică acest principiu nu raselor ci claselor inaugurând un darvinism care nu mai este „biologic” ci „social” și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
la un eșec total. Nașterea Armatei Roșii Pe 26 martie 1918, confruntat cu evidența incapacității militare și a izbucnirii războiului civil*, Lenin îl numește pe Troțki* comisar al poporului la Ministerul de Război. Acesta inițiază un dublu proces, a priori antagonist, de normalizare și de bolșevizare. Aceasta din urmă este inaugurată pe 6 aprilie 1918 prin instaurarea comandamentului bicefal: ofițerii sunt flancați de civili (comisari politici) însărcinați să controleze și să impună strategia bolșevică logicii militare. Eșecul recrutării de voluntari - în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
american, văzând în el dovada că occidentalii vor să se amestece în zona lor de influență. Ruptura devine oficială în septembrie 1947, odată cu crearea Kominform-ului*, căruia Jdanov îi impune viziunea lui Stalin asupra unei lumi formate din două tabere radical antagoniste. în Est, Stalin începe sovietizarea* în toate domeniile. în această parte a Europei, războiul nu este rece decât în sensul că nu mai au loc confruntări militare. Dar epurările etnice, politice și sociale, represiunea în masă, exploatarea de către URSS a
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
statul, legile, religiile*, ideologiile* - nu constituie decât niște „suprastructuri” montate pe „raporturile de producție”, ele însele într-o anumită stare a „forțelor de producție”. în afară de aceasta, proprietatea privată asupra mijloacelor de producție este cea care determină divizarea societății în clase antagoniste, pune în lumină nașterea statului - slujitor înarmat al intereselor clasei dominante -, explică rolul major al „luptei de clasă în transformarea societăților”: „Istoria tuturor orânduirilor sociale din trecut este istoria luptei de clasă”, proclamă Marx în Manifestul Partidului Comunist. Dacă modelul
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
fie prin compromis. Greșeala rezidă în faptul că nu observă că solicitările succesive, departe de a fi restrânse și rezultatul unor nemulțumiri specifice, nu sunt altceva decât verigi dintr-un lanț la capătul căruia se află răsturnarea statu-quoului. Concilierea politicilor antagoniste pe baza principiilor legale sau morale, ori prin negociere diplomatică este, într-adevăr, marea provocare la adresa unei diplomații care operează de ambele părți în limitele recunoscute ale statu-quoului. Deoarece ambele părți acceptă distribuția existentă de putere, își permit să-și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
distrugă pe cele existente, fie sprijinul puterilor până atunci rezervate. În cele din urmă, conflagrația generală a devenit inevitabilă în 1914 din cauza temerilor că oponenții ar schimba decisiv relațiile de putere dacă nu ar fi opriți. Din cele două blocuri antagoniste, Rusia și Austria, în special, erau animate de această frică. Temerile referitoare la presupusul imperialism al celeilalte părți au inspirat imperialismul de reacție care, la rândul său, a justificat atitudinea dintru început. Consecințele deformatoare ale fricii reciproce sunt în mod
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
erau animate de această frică. Temerile referitoare la presupusul imperialism al celeilalte părți au inspirat imperialismul de reacție care, la rândul său, a justificat atitudinea dintru început. Consecințele deformatoare ale fricii reciproce sunt în mod special amplificate când politicile externe antagoniste sunt acoperite de ideologii globale 21, cu care ele pot sau nu să corespundă în realitate. Astfel, ideologia comunistă a revoluției mondiale și a comunizării lumii creează teama, în țările necomuniste, că politicile externe ale țărilor comuniste sunt, cu necesitate
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
puterii pe care o are o națiune sau crede că o are sau vrea ca alte națiuni să creadă că o are își găsește un teren deosebit de fructuos în alegerea unei localități pentru desfășurarea conferințelor internaționale. Când mai multe pretenții antagoniste rivalizează și nu pot fi reconciliate prin compromis, locul de întâlnire este ales într-o țară care nu participă la respectiva competiție. Din acest motiv, Haga în Olanda și Geneva în Elveția au fost locurile favorite pentru reuniunile internaționale. Frecvent
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
teritoriale coloniale ale marilor puteri. Ulterior, balanța de putere în emisfera vestică, în Pacific și în Orientul Apropiat și Îndepărtat a fost adăugată vocabularului diplomatic. S-a vorbit chiar despre „balanța austriacă”, iar despre monarhia de la Viena, cu naționalitățile sale antagoniste, s-a spus că „este constrânsă să-și aplice sieși regulile de comportament pe care puterile europene, aflate mereu în competiție, și le aplică una față de cealaltă”1. Nu întâmplător autonomia acestor sisteme este mai mare, iar subordonarea lor mai
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
analiză mai detaliată a interacțiunii forțelor sociale care conduc la pace în interiorul unui stat ne va ajuta să răspundem la aceste întrebări. Loialitatea suprasectorialătc "Loialitatea suprasectorială" Societățile naționale sunt compuse dintr-o multitudine de grupuri sociale. Unele dintre acestea sunt antagoniste, în sensul că pretențiile lor se exclud reciproc. Această excludere reciprocă a cerințelor opuse este evidentă în special în sfera economică, unde un grup poate cere o parte a produsului economic pe care alt grup poate refuza să o acorde
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
concepții despre lume apropiate de liberalismul generic definit și de multe ori acceptă această categorizare. Mai mult, unele teoretizări constructiviste recente susțin explicit că două teorii sunt logic incompatibile (de exemplu, Wendt, 1999; Patomäki și Wight, 2000) sau, cel puțin, antagoniste (Lebow, 2001). Pedagogia relațiilor internaționale definește și ea din ce în ce mai mult realismul și constructivismul ca fiind categoric diferite, dovadă fiind tendința amplificată a manualelor de RI, chiar și la nivel introductiv, de a le defini ca două dintre cele trei sau
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
încercat diverse tehnici: “bromide sleep treatment,” “hibernation therapy,” and “insulin induced hypoglycemia”; toate aceste tehnici s au dovedit ineficiente și chiar periculoase (3). O altă tehnică constă în “detoxifierea rapidă”, care constă în precipitarea sindromului de abstinenta prin administrarea de antagonist opioid (naloxon sau brupenorfinaă, care, prin blocarea receptorilor opioizi, sunt de natură să prevină efectele opioizilor, să le facă ineficiente și astfel să favorizeze abstinenta (4). Rezultatele sunt în general mediocre, pacienții suportând dificil perioadă în care se manifestă sindromul
DETOXIFIEREA ULTRARAPIDA DE OPIOIDE. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Dorel Săndesc () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1043]
-
perioadă în care se manifestă sindromul de abstinenta, iar rata de recădere după tratament fiind relativ ridicată (5). Detoxifierea ultrarapida de opioide. Detoxifierea ultrarapida (Ultra-Rapid Opioid Detoxification-URODĂ este o tehnică relativ nouă, care constă în administrarea de doze mari de antagonist a opioidelor în timp ce pacientul este sub anestezie generală, cu intubație orotraheală și ventilație artificială; astfel este indus sindromul de abstinenta (withdrawal syndromeă care se consumă intens și în timp scurt, dar nu este perceput de pacientul aflat sub anestezie generală
DETOXIFIEREA ULTRARAPIDA DE OPIOIDE. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Dorel Săndesc () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1043]
-
pacienților (6 8Ă. Concluzii: Dependența de opioide reprezintă o problemă majoră a societății moderne, care pune probleme serioase de management medical. Detoxifierea ultrarapida este o tehnică relativ nouă și promițătoare, care constă în antagonizarea drogului opioid cu doze mari de antagonist, ceea ce precipita sindromul de abstinenta în timp ce pacientul este inconștient, sub anestezie generală monitorizată. La ieșire din anestezia generală pacientul a depășit manifestările sindromului de abstinenta și este liber de opioid, având receptorii de opioizi blocați de antagonist. Pentru succesul tehnicii
DETOXIFIEREA ULTRARAPIDA DE OPIOIDE. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Dorel Săndesc () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1043]
-
doze mari de antagonist, ceea ce precipita sindromul de abstinenta în timp ce pacientul este inconștient, sub anestezie generală monitorizată. La ieșire din anestezia generală pacientul a depășit manifestările sindromului de abstinenta și este liber de opioid, având receptorii de opioizi blocați de antagonist. Pentru succesul tehnicii este obligatoriu că pacientul să fie inclus într-un program complex de asistență. Există controverse legate de eficiență metodei și a incidenței efectelor secundare, motiv pentru care se impune efectuarea unor studii clinice serioase care să ducă
DETOXIFIEREA ULTRARAPIDA DE OPIOIDE. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Dorel Săndesc () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1043]
-
valoare practică pentru mediile organizaționale, ajutând la anticiparea comportamentelor decizionale. Și Chris Argyris (1966) descria două tipuri decizionale opuse: tipul A, profund rațional și moderat competitiv (preocupat de idei, receptiv), și tipul B, profund competitiv și moderat meditativ și rațional (antagonist cu ideile altora, conflictual, cu resentimente). Tipologia decidenților propusă de Argyris ridică o serie de probleme: Care dintre cele două tipuri este mai eficient în procesul luării deciziilor? Ce situație este mai favorabilă atunci când deciziile se iau în grup, aceea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
probleme teoretice în fața cercetătorilor, aducând în prim-planul activității practice obstacole aproape de netrecut. Poate fi învinsă rezistența oamenilor la schimbare? Pot fi contracarate sentimentele plăcute create de dependență? Măsurile formale și neoficiale de împărțire a influenței sunt subsisteme complementare sau antagoniste? Iată tot atâtea întrebări care își așteaptă răspunsul. Autorii citați ceva mai sus, care se întrebau în subtitlul lucrării lor dacă participarea organizațională este mit sau realitate, arată că n-au intenționat să pună în contrast mitul și realitatea, totuși
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]