1,135 matches
-
Austro-Ungaria și Germania. 2. Aliat minor al unor mari blocuri continentale (1883-1918), scopurile statului fiind supraviețuirea și realizarea aspirațiilor iredentiste pe seama vecinilor săi. Cadrul mai larg de securitate este reprezentat de alianța cu Puterile Centrale (din 1883) și cu puterile Antantei (din 1916). Instrumentul militar a fost centrat pe realizarea scopurilor anexioniste, precum și pe prezervarea existenței statului, În condițiile multipolarizării susbsistemului de relații internaționale, În care devin din ce În ce mai implicate Germania, Franța și Marea Britanie (Ionescu, 2002). 3. Păstrarea României Mari (1918-1940). Subsistemul
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
-și doctoratul în litere în 1913, G. va funcționa ca profesor la un liceu din Cernăuți. În august 1914, după declanșarea primului război mondial, trece în Regat, unde se află în tabăra militanților pentru intrarea României în război de partea Antantei. Ca profesor, predă germana la Liceul Militar de la Mănăstirea Dealu, dar solicită plecarea pe front, unde va cădea eroic la numai 31 de ani. Atras de timpuriu de literatură, G. debutează în 1904 cu proză la „Junimea literară” din Cernăuți
GRAMADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287337_a_288666]
-
București, iar Monitorul Oficial (Roma) nu a mai fost primit deloc. Bălan și-a realizat materialul pe baza unor extrase din reviste catolice din Austria, Franța și Germania 384. În august 1916, în urma hotărârii intrării României în război de partea Antantei, Guvernul Brătianu a dispus arestarea preventivă a unui grup de preoți din arhidieceza de București, pe motiv că erau "supuși străini" și "potențiali inamici" ordin ce a dus la suspendarea forțată a apariției revistei 385. Printre cei închiși s-au
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
146 / 160 don Alberione / 75 Alberione, Giacomo / 91 Albertario, Davide / 88-89 Alighieri, Dante / 144-145 Alsacia / 172 America / 229 America Latină (de Sud) / 39, 98, 162, 169 Andrieș, Dumitru (Zacheu) / 131, 158, 160, 171, 260-261 Angelescu / 261 Anglia / 49, 146, 176. 221 Antanta / 129 Antonescu, Ion / 264-265 Apolinaris / 195 Arad / 117 Ardeleanu, Dumitru / 266 Argeș / 197 Asia / 39, 98, 229 Assisi / 198-199, 201 Attanasio / 90 Augsburg / 137 Auner, Carol / 123-124, 128-129, 137-142, 144, 146-149, 191 Auner, Johann Nepomuk / 146 Austria / 23, 93, 119
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Alexander Kerenski a fost incapabil să restabilească ordinea socială în guberniile Rusiei și să stabilizeze liniile frontului, ceeace a făcut ca actele de anarhie să se răspândească cu repeziciune în întreaga Rusie. Atunci când România a intrat în război de partea Antantei, deci alături de Rusia și atunci când frontul s-a mutat în Moldova, soldații basarabeni s-au comportat eroic, alături de trupele române, contribuind la salvarea frontului, în luptele de la Mărășești, Mărăști, Oituz sau Cașin. După izbucnirea revoluției democrate ruse din februarie 1917
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
Când agenții economici, determinați conform alin. (1) lit. a), participă la o grupare realizată pe cale convențională prin acord, înțelegere, pact, protocol, contract și altele asemenea, fie ea explicită, publică ori oculta, secretă, dar fără personalitate juridică și indiferent de forma - antanta, coaliție, grup, bloc, federație și altele asemenea -, pentru actele și faptele prevăzute la alin. (1), săvârșite în cadrul participării la o asemenea grupare, dispozițiile prezenței legi se aplică fiecărui agent economic, ținând seama de principiul proporționalității. ... (3) Dispozițiile prezenței legi se
LEGE nr. 21 din 10 aprilie 1996 (*actualizată*) legea concurentei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158150_a_159479]
-
Când agenții economici, determinați conform alin. (1) lit. a), participă la o grupare realizată pe cale convențională prin acord, înțelegere, pact, protocol, contract și altele asemenea, fie ea explicită, publică ori oculta, secretă, dar fără personalitate juridică și indiferent de forma - antanta, coaliție, grup, bloc, federație și altele asemenea -, pentru actele și faptele prevăzute la alin. (1), săvârșite în cadrul participării la o asemenea grupare, dispozițiile prezenței legi se aplică fiecărui agent economic, ținând seama de principiul proporționalității. ... (3) Dispozițiile prezenței legi se
LEGE nr. 21 din 10 aprilie 1996 - (*actualizată*) legea concurentei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154469_a_155798]
-
Când agenții economici, determinați conform alin. (1) lit. a), participă la o grupare realizată pe cale convențională prin acord, înțelegere, pact, protocol, contract și altele asemenea, fie ea explicită, publică ori oculta, secretă, dar fără personalitate juridică și indiferent de forma - antanta, coaliție, grup, bloc, federație și altele asemenea -, pentru actele și faptele prevăzute la alin. (1), săvârșite în cadrul participării la o asemenea grupare, dispozițiile prezenței legi se aplică fiecărui agent economic, ținând seama de principiul proporționalității. ... (3) Dispozițiile prezenței legi se
LEGE nr. 21 din 10 aprilie 1996 (*actualizată*) legea concurentei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152219_a_153548]
-
Când agenții economici, determinați conform alin. (1) lit. a), participă la o grupare realizată pe cale convențională prin acord, înțelegere, pact, protocol, contract și altele asemenea, fie ea explicită, publică ori oculta, secretă, dar fără personalitate juridică și indiferent de forma - antanta, coaliție, grup, bloc, federație și altele asemenea -, pentru actele și faptele prevăzute la alin. (1), săvârșite în cadrul participării la o asemenea grupare, dispozițiile prezenței legi se aplică fiecărui agent economic, ținând seama de principiul proporționalității. ... (3) Dispozițiile prezenței legi se
LEGE nr. 21 din 10 aprilie 1996 (**republicată**)(*actualizata*) legea concurentei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181711_a_183040]
-
agenții economici, determinați conform alin. (1) lit. a), participă la o grupare realizată pe cale convențională prin acord, înțelegere, pact, protocol, contract și altele asemenea, fie ea explicită, publică ori oculta, secretă, dar f��ra personalitate juridică și indiferent de forma - antanta, coaliție, grup, bloc, federație și altele asemenea -, pentru actele și faptele prevăzute la alin. (1), savirsite în cadrul participării la o asemenea grupare, dispozițiile prezenței legi se aplică fiecărui agent economic, tinind seama de principiul proporționalității. ... (3) Dispozițiile prezenței legi se
LEGE nr. 21 din 10 aprilie 1996 (*actualizata*) legea concurentei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167711_a_169040]
-
Când agenții economici, determinați conform alin. (1) lit. a), participă la o grupare realizată pe cale convențională prin acord, înțelegere, pact, protocol, contract și altele asemenea, fie ea explicită, publică ori oculta, secretă, dar fără personalitate juridică și indiferent de forma - antanta, coaliție, grup, bloc, federație și altele asemenea -, pentru actele și faptele prevăzute la alin. (1), savirsite în cadrul participării la o asemenea grupare, dispozițiile prezenței legi se aplică fiecărui agent economic, tinind seama de principiul proporționalității. ... (3) Dispozițiile prezenței legi se
LEGE nr. 21 din 10 aprilie 1996 (*actualizata*) legea concurentei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167712_a_169041]
-
Când agenții economici, determinați conform alin. (1) lit. a), participă la o grupare realizată pe cale convențională prin acord, înțelegere, pact, protocol, contract și altele asemenea, fie ea explicită, publică ori oculta, secretă, dar fără personalitate juridică și indiferent de forma - antanta, coaliție, grup, bloc, federație și altele asemenea -, pentru actele și faptele prevăzute la alin. (1), săvârșite în cadrul participării la o asemenea grupare, dispozițiile prezenței legi se aplică fiecărui agent economic, ținând seama de principiul proporționalității. ... (3) Dispozițiile prezenței legi se
LEGE nr. 21 din 10 aprilie 1996 (**republicată**)(*actualizată*) legea concurenţei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/224034_a_225363]
-
Când agenții economici, determinați conform alin. (1) lit. a), participă la o grupare realizată pe cale convențională prin acord, înțelegere, pact, protocol, contract și altele asemenea, fie ea explicită, publică ori oculta, secretă, dar fără personalitate juridică și indiferent de forma - antanta, coaliție, grup, bloc, federație și altele asemenea -, pentru actele și faptele prevăzute la alin. (1), săvârșite în cadrul participării la o asemenea grupare, dispozițiile prezenței legi se aplică fiecărui agent economic, ținând seama de principiul proporționalității. ... (3) Dispozițiile prezenței legi se
LEGE nr. 21 din 10 aprilie 1996 (**republicată**)(*actualizată*) legea concurenţei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/224033_a_225362]
-
Când întreprinderile, definite potrivit prevederilor alin. (1) lit. a), participă la o grupare realizată pe cale convențională prin acord, înțelegere, pact, protocol, contract și altele asemenea, fie ea explicită, publică ori oculta, secretă, dar fără personalitate juridică și indiferent de forma - antanta, coaliție, grup, bloc, federație și altele asemenea - pentru actele și faptele prevăzute la alin. (1), săvârșite în cadrul participării la o asemenea grupare, dispozițiile prezenței legi se aplică fiecărei întreprinderi, ținându-se seama de principiul proporționalității. ... (4) Dispozițiile prezenței legi se
LEGE nr. 21 din 10 aprilie 1996 (**republicată**)(*actualizată*) legea concurenţei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/224035_a_225364]
-
Când întreprinderile, definite potrivit prevederilor alin. (1) lit. a), participă la o grupare realizată pe cale convențională prin acord, înțelegere, pact, protocol, contract și altele asemenea, fie ea explicită, publică ori ocultă, secretă, dar fără personalitate juridică și indiferent de formă - antantă, coaliție, grup, bloc, federație și altele asemenea - pentru actele și faptele prevăzute la alin. (1), săvârșite în cadrul participării la o asemenea grupare, dispozițiile prezentei legi se aplică fiecărei întreprinderi, ținându-se seama de principiul proporționalității. ... (4) Dispozițiile prezentei legi se
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 75 din 30 iunie 2010 privind modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223937_a_225266]
-
telefonul lui Gheorghe, fericit ca întotdeauna, vești bune, “S-a terminat!”. El era la redacție și eu în atelier, trebăluiam. Și mi-a dat un telefon că România a întors armele împotriva Germaniei hitleriste și acum a trecut de partea Antantei. Atunci am spus: “Har Domnului!”. Nu se putea altfel. Erai în toată vremea cu teama că te ridică și nu se mai știe ce se întâmplă cu tine. Dacă un lucru ca ăsta s-a putut întâmpla cu Iorga, luat
69 DE ANI DE LA CĂDEREA REGIMULUI FASCIST: ”23 AUGUST 1944 - PERFORMAREA ISTORIEI RECENTE” () [Corola-website/Science/295687_a_297016]
-
numele de „Pacea de la Craiova”. Izbucnirea primului război mondial (1914-1918) a fost receptată în mod diferit de populația Craiovei. Marea majoritate condamna deschis războiul, ca aducător de mizerie. După doi ani de neutralitate, România intră în război (1916) de partea Antantei în speranța împlinirii idealurilor de unitate națională. În anii neutralității (1914-1916), Craiova a devenit un puternic centru militar, aici fiind cartierul general al „Armatei I”. În august 1916, în momentul intrării în război, Armata I avea un efectiv de 134
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
februarie 1920 s-a semnat tratatul de pace de la Tartu. Republica Estonia a fost recunoscută (de jure) de Finlanda la 7 iulie 1920, de Polonia la 31 decembrie 1920, de Argentina la 12 ianuarie 1921 și de celelalte țări ale Antantei la 26 ianuarie 1921. Estonia și-a păstrat independența timp de 22 de ani. La început democrație parlamentară, parlamentul (Riigikogu) a fost desființat în 1934, după frământările politice produse de Marea Criză Economică. Ulterior, țara a fost condusă prin decrete
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
coruptă și ineficientă, iar puterea marilor proprietari de pământ - care-l evacuaseră pe Alexandru Ioan Cuza rămăsese intactă. Spre sfârșitul domniei sale și începutul Primului Război Mondial, regele dorea să intre în război de partea Puterilor Centrale, în timp ce opinia publică era de partea Antantei. Carol a semnat un tratat secret în 1883, care lega România de Tripla Alianță și, deși tratatul trebuia activat doar în cazul în care Rusia imperialistă ar fi atacat unul dintre membrii tratatului, Carol era convins că cel mai onorabil
Carol I al României () [Corola-website/Science/296762_a_298091]
-
țarului Alexandru al II-lea al Rusiei. Ferdinand a devenit rege al Regatului României la 10 octombrie 1914, sub denumirea de "Ferdinand I", în urma morții unchiului său, regele Carol I. A condus România în timpul Primului Război Mondial, alegând să lupte de partea Antantei împotriva Puterilor Centrale, fapt care a avut ca efect excludere sa din Casa Regală de Hohenzolern, de către șeful acestei case, împăratul Wilhelm al II-lea al Germaniei. La sfârșitul războiului România a încheiat procesul de realizare a statului național-unitar, prin
Ferdinand I al României () [Corola-website/Science/296763_a_298092]
-
două alianțe aflate în conflict. Prin moartea regelui Carol I se deblocase de la sine o stare politică tensionată. În parlament noua pereche conducătoare a fost primită cu căldură și speranță, fiind aclamați îndelung. În ciuda presiunilor financiare și morale atât din partea Antantei, cât și a Puterilor Centrale, România a rămas credincioasă neutralității în decursul primilor doi ani ai primului război mondial. Țara nu era pregătită de război. Ferdinand reușește să reziste presiunilor interne și externe, pentru a se alătura uneia dintre tabere
Ferdinand I al României () [Corola-website/Science/296763_a_298092]
-
realizare a unui stat național unitar, precum și justificările temeiurilor pe care se bazau aceste dorințe. Prin aceste contacte „neoficiale” a fost posibilă „ocolirea” constrângerilor neutralității și facerea cunoscută a poziței României. După finalizarea unor lungi și dificile negocieri cu reprezentanții Antantei, concretizate prin încheierea unui tratat politic și a unei convenții militare, România a intrat în război la 14 septembrie 1916, declarând război Imperiului Austro-Ungar. În perioada în care România a rămas neutră, misiunea principală a armatei a constat în asigurarea
Ferdinand I al României () [Corola-website/Science/296763_a_298092]
-
pe frontul din Bucovina și Galiția. La 4/17 august 1916, în casa lui Vintilă Brătianu din București, primul ministru Ionel Brătianu a semnat în secret, din partea României, documentele prin care România se angaja să intre în război de partea Antantei. La 14 august 1916 regele Ferdinand a prezidat Consiliul de Coroană în cadrul căruia s-a luat o hotărâre dramatică: intrarea României în război împotriva țării sale natale, Germania. La aflarea veștii că România s-a aliat cu Antanta, familia din
Ferdinand I al României () [Corola-website/Science/296763_a_298092]
-
de partea Antantei. La 14 august 1916 regele Ferdinand a prezidat Consiliul de Coroană în cadrul căruia s-a luat o hotărâre dramatică: intrarea României în război împotriva țării sale natale, Germania. La aflarea veștii că România s-a aliat cu Antanta, familia din Germania l-a renegat, iar la Castelul Hohenzollern s-a arborat în doliu stindardul heraldic al familiei. Planul de campanie pentru anul 1916, „"Ipoteza Z"” definea obiectivul politic major al războiului ca fiind „"realizarea idealului nostru național, adică
Ferdinand I al României () [Corola-website/Science/296763_a_298092]
-
consemnează Alexandru Marghiloman. Regele și guvernul se resemnează și, în lipsa altor opțiuni, decid să înceapă negocierile pentru o pace separată, deși erau conștienți că odată încheiată o astfel de pace, în conformitate cu prevederile tratatului din august 1916, România se autoexcludea din Antantă și implicit ar fi fost în imposibilitatea de a putea participa ca țară aliată la conferința de pace, în cazul unei victorii a Antantei. Regina Maria s-a opus cu vehemență semnării acestei păci, fapt ce îi va atrage reproșuri
Ferdinand I al României () [Corola-website/Science/296763_a_298092]