632 matches
-
pe Lucy acolo chiar mâine. A zis ceva de programul lui Ted și de nu știu ce sindrofie la clubul din oraș. Presupun că putem lua mașina ta, nu? Conduc eu, dacă tu nu te simți în stare. Acum mă duc la anticariat, să îi spun lui Harry că trebuie să mă învoiască. Te aștept acolo. A presto. Tom Nu mă gândisem că lucrurile or să se desfășoare atât de rapid. Răsuflam ușurat, desigur, bucuros că problema noastră se rezolvase atât de expeditiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
molestată. Ca să-mi sărbătoresc descoperirea, i-am cântat varianta completă la Polly Wolly, Doodle în timp ce o spălam și o limpezeam pe cap. Un sfert de oră după ce am scos-o din cadă, a sunat telefonul. Era Tom, care suna de la anticariat, întrebându-se ce se alesese de noi. Terminase de vorbit cu Harry (care îi acordase câteva zile libere) și voia să plece. — Scuze, am zis. Cumpărăturile ne-au luat mai mult decât ne-am așteptat și pe urmă am hotărât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
ți-am urmat sfatul, Nathan. I-am spus lui Gordon că încep să am dubii și că, dacă nu-mi aranjează o întrevedere cu evazivul domn Metropolis, mă retrag din afacere. — Și? — L-am cunoscut. Gordon l-a adus la anticariat și l-am cunoscut. Un tip foarte interesant. Abia dacă a scos două vorbe, dar am știut imediat că mă aflu în fața unui profesionist adevărat. — Ți-a adus mostre ale activității lui? — O scrisoare de dragoste din partea lui Charles Dickens
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
chiar dacă a auzit fiecare cuvânt pronunțat, Rufus nu a înțeles decât foarte puțin. Aceasta pentru că Harry nu se ostenise să îi povestească despre planul pe care îl cocea împreună cu Gordon Dryer și, când Dryer a intrat în după-amiaza aceea în anticariat împreună cu Myron Trumbell, Rufus a crezut că sunt doi colegi anticari. I-a condus sus, în biroul lui Harry și, pentru că Harry părea neobișnuit de încordat și de agitat când le-a deschis ușa, deloc el însuși, scuturând mâinile vizitatorilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
Scrisori. Autografe. Ne dai conținutul camerei ăsteia și considerăm că ți-ai plătit datoria. — Mă ruinați. Mă lăsați sărac lipit. Dar gândește-te la alternativă, domnule Dunkel-Brigtman. Ce preferi: arestarea în urma acuzației de fraudă sau existența pașnică de patron de anticariat? Gândește-te bine. Gordon și cu mine ne întoarcem mâine, cu un camion și o echipă de cărători. Nu ne ia mai mult de două ore, pe urmă ai scăpat de noi pentru totdeauna. Dacă încerci să ne împiedici, pun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
m-am obosit să îi luminez. N-ar fi avut nici un sens. Singurul lucru care avea sens era să pun mâna imediat pe telefon și să mă asigur că, în dimineața următoare, camionul nu avea să își facă apariția în fața anticariatului. Dryer și iubitul lui îl omorâseră pe Harry, dar n-aveam de gând să-i las să îl și jefuiască. I-am cerut lui Tom cheile de la biroul de jos și, pentru că era, pentru moment, într-o stare de aiureală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
comanda. Spune-le că te-ai răzgândit și că nu mai ai nevoie de camion. Și de ce-aș face-o? — Pentru că aranjamentul s-a întors împotriva ta, Gordon. Toată povestea a explodat la cinci minute după ce ați ieșit din anticariatul lui Harry. — Cum adică? — Harry e mort. — Ce? — Harry e mort. A luat-o la fugă după voi pe Seventh Avenue când ați plecat cu taxiul. Efortul a fost prea mare pentru el. I-a cedat inima și a murit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
nevoie să mă crezi pe mine pe cuvânt. Întreabă-i pe domnii cu halate albe. — O s-o fac. Exact asta o să fac. — Foarte bine. Până atunci însă, nu uita să suni la firma de mutări. Cărțile lui Harry rămân în anticariatul lui Harry. Dacă te arăți mâine pe la Brightman’s Attic, îți sucesc gâtul. Și pe urmă te dau pe mâna poliției. M-ai înțeles, Gordon? Te las să scapi ușor. Știu totul despre pagina de manuscris falsificată, despre cecul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
vin după tine cu toate forțele. M-auzi? O să mă asigur că ești arestat și că înfunzi pușcăria. Îți fac viața atât de grea, că nici n-o să mai vrei să trăiești. Adieu Rufus nu a vrut clădirea și nici anticariatul. Nu mai voia Brooklynul, nu mai voia New Yorkul, nu mai voia America. Singura Americă în care credea era aceea în care era și Harry Brightman, iar acum că Harry părăsise țara, pentru Rufus venise timpul să plece acasă. — O să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
am achitat-o eu în întregime. În după-amiaza ceremoniei - duminică, 11 iunie -, am lăsat-o pe Lucy cu o bonă și am plecat pe jos spre parc împreună cu Tom, care ducea cutia de metal într-o sacoșă verde, cu însemnele anticariatului pe ea. De când începuse weekendul, vremea fusese oribilă, un val înăbușitor, opresiv, de temperaturi de treizeci și cinci de grade și lumină orbitoare, iar duminică a fost cea mai rea dintre toate zilele, unul dintre momentele acelea aproape nerespirabile, când New Yorkul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
-și strângă bagajele și să se mute la țară? În zilele care au urmat, am dezbătut toate acestea de sute de ori, dar, în afară de faptul că a renunțat la apartamentul lui minuscul și s-a instalat în locul lui Harry, deasupra anticariatului, Tom a continuat să șovăie, stând posomorât pe gânduri. Din fericire, nu era obligat să ia o decizie pe loc. Testamentul lui Harry se pregătea să pornească pe lungul și complicatul drum al autentificării și aveau să treacă luni de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
și să se gândească. După cum nu s-a arătat prea încântat nici de ideea mea de a închide magazinul peste vară și a pleca într-o vacanță prelungită, împreună cu mine și cu Lucy. Îi era dator lui Harry să țină anticariatul în viață, mi-a spus. Era o datorie morală și o chestiune de onoare pentru el să ducă lucrurile până la capăt. Bine, i-am spus, dar cum ai să te descurci singur? Rufus a plecat, ceea ce înseamnă că nu ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
de dificilă. Atunci mi-am pus serviciile în slujba cauzei - în schimbul salariului simbolic de un dolar pe lună. O să fac ce a făcut Rufus, am declarat, și, atâta timp cât va fi necesar, o să îndeplinesc sarcinile complicate ale unui vânzător la parterul anticariatului. Și, dacă voia, nu mă deranja câtuși de puțin să-i spun Șefu’. Și așa a început o nouă etapă în viața noastră. Am înscris-o pe Lucy la cursurile de creație organizate peste vară de Berkeley Carroll School, de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
din cauza acestor obiceiuri modificate, dar făceam ce-mi stătea în putință ca să nu-mi ies din mână, mâzgălind noaptea târziu, după ce se ducea Lucy la culcare, și furând cincisprezece minute de ici, douăzeci de colo ori de câte ori nu erau clienți în anticariat. Spre regretul meu, mesele zilnice de prânz împreună cu Tom au fost suspendate. Pur și simplu nu mai aveam timp pentru a savura mese prelungite, la restaurant, astfel că am început amândoi să mâncăm din pungă, sendvișuri și cafea rece prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
meu, dar în vâltoarea de întâmplări care urmase plecării pripite de la Chowder Inn, fusesem prea preocupat ca să mai țin socoteala datelor. Era, într-adevăr, cincisprezece, dar în clipa aceea eram prea detașat ca să-mi mai aduc aminte. După ce am închis anticariatul la ora șase, Tom, Lucy și cu mine am cinat devreme la un local de pe Second Street, apoi eu și Lucy ne-a întors acasă, unde ne propuseserăm să ne petrecem seara întrecându-ne într-un joc de Monopoly sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
că Honey e de domeniul trecutului. E păcat, dar cazul pare închis. Ca de obicei, mă înșelam. La exact două săptămâni de la cina cu Rachel, în ultima zi de vineri a lunii, Honey Chowder a intrat cu pași mari în anticariat, purtând o rochie albă de vară și o pălărie mare de pai, cu boruri moi. Era ora cinci după-amiaza. Tom stătea în față, la tejghea, citind dintr-o ediție veche de buzunar a Documentelor federaliste. O luasem deja pe Lucy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
înscrisă în clasa a cincea la școala de stat din cartier, Școala generală 321. Rachel era tot căsătorită cu Terrence. La o săptămână după nunta Wood-Chowder, m-a sunat să mă anunțe că e însărcinată. Am continuat să lucrez la anticariat, dar, după dramatica apariție a lui Honey de la sfârșitul lui iunie, am început să ne împărțim sarcinile, ceea ce însemna că nu trebuia să fiu acolo decât jumătate din timp. În zilele libere, continuam să aștern pe hârtie anecdote pentru Cartea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
totul în apartament, Brightman’s Attic nu mai exista. Una din condițiile cumpărătorului fusese ca toate cărțile să fie luate de-acolo, ceea ce îl obligase pe Tom să petreacă o perioadă frenetică la începutul anului lichidând în întregime stocul vechiului anticariat al lui Harry. Volumele de buzunar au fost vândute cu câte cinci și zece cenți, cele cu coperte cartonate au fost oferite câte trei la un dolar, iar ce nu s-a dat până la 1 februarie a fost expediat către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
din câte a lăsat Dumnezeu pe pământ“, dar, după părerea mea, era inevitabil ca absența prelungită a mamei ei să își spună cuvântul, făcând din ea un copil cu toane, furios și nemulțumit. Dar nu. În apartamentul de deasupra vechiului anticariat al lui Harry înflorise, iar adaptarea la noul mediu continuase într-un ritm remarcabil. Când am adus-o pe Rory cu mine înapoi în Brooklyn, accentul sudic al lui Lucy dispăruse, iar ea crescuse cu cel puțin opt sau zece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
plină teroare a vizualului. Pe seama culturii se ameliorează silueta multor bugete din lume. Marile puteri economice sunt gata să cadă de pe harta culturală a lumii. În fiecare cultură se scufundă, iremediabil, din când în când, câte un transatlantic de cărți. Anticariatul - acest azil al cărților. Incultura a început să fie purtată cu oarecare mândrie. În artă, ereticii sunt doar criticați. Religia însă i - a pus uneori la copt. Și arta contemporană are titani. Dar ceva mai mărunți. În artă, neastâmpărul e
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
-i. Începem din partea de jos a lui „T“ și mergem spre rotundul lui „a“. Crezi că te descurci? M-am uitat din nou la hârtie. — Sigur, am spus. Aerul din tunel mirosea ca paginile unui roman de Charles Dickens de anticariat; hârtie îngălbenită, tipăritură veche și grăsime de pe degete, genul de miros presat, conservat. Lanterna mea proiecta un cerc alb de lumină pe fundul rucsacului lui Scout în timp ce acesta înainta poticnit prin tunel, umplând aproape complet spațiul. Am îndreptat lanterna spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
elefantul devenise negru; numeroase familii angloindiene Își vindeau colecțiile de miniaturi de abanos. Mai găseai acolo o sumedenie de scrumiere de aramă, chibritelnițe brodate care nu mai conțineau de multă vreme chibrituri, cărți prea ferfenițite ca să poată fi vîndute la anticariat, vreo două albume de cărți poștale, o serie completă de ilustrații la opera lui Dickens găsite În cutii de țigări, un ibric electric nichelat, un portțigaret lung și trandafiriu, cîteva cutiuțe pentru ace (din lemn sculptat de Benares), o carte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Îi făcea și menajul. Îi Închiriase camerele gata mobilate, așa că Rowe nu se ostenise să le aducă vreo schimbare. Trăia ca un om care-ar fi poposit Într-o oază În plin deșert. Aproape toate cărțile de pe rafturi proveneau de la anticariat sau din biblioteca publică a cartierului, excepție făcînd David Copperfield și Magazinul de rarități, pe care Rowe le citise și răscitise cum citesc unii Biblia, ajungînd să Învețe pe dinafară capitole și pasaje Întregi; nu pentru că i-ar fi plăcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
profundă multă vreme după Încetarea durerii.“ Micul duce 1 Orthotex - „cea mai veche agenție de anchete particulare din Metropolă“ - continua să-și ducă existența la capătul Încă neatins de bombe al străzii Chancery Lane, Într-o clădire situată lîngă un anticariat, Între o librărie juridică și un local care În timp de pace fusese renumit pentru bufetul lui rece. Agenția se afla la etajul al patrulea, și imobilul nu avea ascensor. La primul etaj era un notariat, la etajul al doilea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
ciudat, cu o erudiție pestriță. De altfel, cum n-are pacienți (cînd are vreo suferință, soția lui, Nelly, trebuie să apeleze la alt medic, "eu sunt psihiatru", îi amintește, sec, doctorul Luca), își petrece după-amiezile, în afară de marți și vineri, prin anticariatele de pe strada Cămătarilor, interesîndu-se de limbile vorbite în Africa, de ritualurile budhiste sau de tainele chiromanției. La ce-i serveau toate acestea? s-a mirat sincer Julius. Răspunsul l-a surprins: "Am mers prin viață ca pe o stradă plină
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]