2,598 matches
-
să stimuleze reflecția și gândirea intuitivă (descoperirea mesajului); să mobilizeze capacitățile intelectuale (cum rezolvi....); să stabilească scopul direct legat de înțelegere, din perspectiva anticipării formulării ipotezelor; În cadrul folosirii acestei metode trebuie să avem în vedere faptul că: * nu contează dacă anticipările sunt corecte/credibile; * înțelegerea este interpretare! * Succesul acestei metode constă în faptul că elevii sunt obligați să descifreze conținutul prin citirea strictă a fragmentelor (fragment - comentarii). În caietul special apar rubricile: Ce crezi că se va întâmpla? Ce s-a
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
dezvoltă deprinderi asociate procesului alimentării, îmbrăcării, igienei, odihnei etc.; experiența senzorială este dirijată, în vederea optimizării, prin cuvânt, care capătă rol deosebit și în trecerea de la percepția schematică, nediferențiată, la cea organizată, cu o anumită finalitate; reprezentările (,,evocatoare, de completare, de anticipare și fantastice"43) se dezvoltă; gândirea are un caracter concret; realul se îmbină cu imaginarul (vezi explicarea prin magie a multor situații, acțiuni, a existenței unor obiecte, ființe etc.); gândirea copilului este caracterizată, de altfel, prin ,,tendințe ludice" până pe la
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
treptat, mai controlată; stările afective se înmulțesc, se îmbogățesc și se nuanțează; se realizează trecerea de la emoții la sentimente; importante sunt afectivitatea, ca ,,energetică a conduitelor" și ,,echilibrarea prin autoreglare"47; imaginația își dezvoltă funcțiile de completare, de proiectare și anticipare; se constată progrese în valorificarea imaginației reproductive, dar și a celei creatoare; adaptarea copilului la diferite contexte, la cerințele exprimate etc. se realizează în grade diferite vezi, de exemplu, adaptarea copiilor la mediul din grădiniță 48; relaționarea îmbracă forme specifice
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
al copilului preșcolar stimularea memoriei, imaginației, atenției, coordonatelor limbajului etc.; pregătirea copilului pentru accederea la etapa ulterioară: nivelul învățământului primar (coordonată preponderentă în cadrul nivelului II 5-6/7 ani al etapei preșcolarității). Prin prisma acestei ultime perspective vizate, ca modalitate de anticipare/prefigurare, la nivelul obiectivelor, al conținuturilor, al formelor de organizare a activității, al metodelor valorificate etc., a etapei micii școlarități, preșcolaritatea se constituie într-o formă particulară de raportare prin intermediul jocului, ca activitate fundamentală la particularitățile de vârstă și individuale
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
sine comportare civilizată instrumente relații de colaborare achiziții cognitive cu educatorul/ceilalți copii univers afectiv adaptare mișcare, curiozitate, relaxare jocul activitate fundamentală pre-școlaritate cadru organizat, competent, sistematic sistem de activități de diferite tipuri (AC, AA, ARR, ADEAI, AR, AO, E) anticipare/prefigurare a etapei mici școlarități educatorul activitate de raportare la/cunoaștere a documentelor de curriculum specific activitate de completare a documentelor de evidență a activității educatorului activitate de concepere de documente Figura 1 3.2. Didactica activităților de educare a
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de silabe și de exemplificare a unui alt cuvânt având același număr de silabe; de pronunțare a unui sunet și de exemplificare de cuvinte care conțin sunetul respectiv în poziție inițială, mediană, finală; de formulare a unei întrebări și de anticipare a răspunsurilor ce ar putea fi primite de la interlocutori diferiți sau de la același interlocutor, însă în situații de comunicare diferite (într-un alt loc, în alt moment etc.); de punere în corespondență a unui jeton cu imaginea unui obiect și
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
repetare; * memorizarea-verificare. (a) Memorizarea-predare cuprinde: etapa de proiecție/selecție constând în alegerea poeziei în funcție de: * tema săptămânii/perioadei; * conținutul/forma textului; * obiectivele vizate; * particularitățile grupei de copii etc.; captarea atenției asociată etapei de introducere a copiilor în conținutul/atmosfera poeziei, de anticipare a subiectului și familiarizare (eventuală) cu anumite elemente de ordin formal (cuvinte/expresii noi); pot fi folosite, în acest sens: * planșe ca suport pentru conversație; * material auditiv (înregistrare a unor zgomote din natură, dintr-un mijloc de transport, dintr-un
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
să formuleze ideea centrală reflectată în imagine, cel cu Semnul întrebării (,,Întrebătorul") să formuleze întrebări, cel cu Două puncte (,,Clarificatorul") să dea explicații (uneori, cu ajutorul cadrului didactic, apelând la Dicționarul ilustrat), iar cel cu Semnul exclamării (,,Prezicătorul") să ,,impresioneze" prin anticiparea anumitor elemente referitoare la personaje, la acțiune (anticipare confirmată sau infirmată, de altfel, de Punctul din grupa următoare) etc. Identificarea și fixarea celor mai importante repere privind acțiunea și personajele 316 unui text epic (indiferent de maniera de prezentare a
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
cu Semnul întrebării (,,Întrebătorul") să formuleze întrebări, cel cu Două puncte (,,Clarificatorul") să dea explicații (uneori, cu ajutorul cadrului didactic, apelând la Dicționarul ilustrat), iar cel cu Semnul exclamării (,,Prezicătorul") să ,,impresioneze" prin anticiparea anumitor elemente referitoare la personaje, la acțiune (anticipare confirmată sau infirmată, de altfel, de Punctul din grupa următoare) etc. Identificarea și fixarea celor mai importante repere privind acțiunea și personajele 316 unui text epic (indiferent de maniera de prezentare a acestuia copiilor preșcolari prin lectura educatoarei, prin povestirea
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de copii la un moment dat) activități recuperatorii, activități de dezvoltare individuală etc.; nuanțarea/redimensionarea unora dintre coordonatele de tip relațional, motivațional etc. ale activității, ale raportului cadru didactic copil preșcolar (eventual, în anumite cazuri, părinți/familie grădiniță comunitate etc.); anticiparea și proiectarea corespunzătoare a activităților ulterioare celei evaluative etc.; * din perspectiva copilului preșcolar: fixarea, consolidarea cunoștințelor prin repetare și întărire pozitivă; integrarea cunoștințelor asimilate în sisteme; asocierea elementelor teoretice cu aspecte practice; cultivarea încrederii în propriile forțe; descurajarea comportamentelor negative
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
aplicație etc. sunt [...] raportări și aproximări pe axa imaginar real". 340 ,,Proiectul educațional apare ca o sinteză între proiectul individual, proiectul colectiv și proiectul organizațional și are o funcție dinamic-teleologică a acțiunii didactice" (Popenici 2001: 47). Pentru funcțiile proiectării (de anticipare, de organizare, de orientare, de reglare) vezi și Rafailă 2003: 63. 341 Pentru variante ale acestora, vezi Cerghit-Neacșu-Negreț-Dobridor-Pânișoară 2001: 191-192; Albulescu-Albulescu 2000: 39.. 342 În literatura de specialitate se realizează distincția între proiectarea secvenței educaționale și proiectarea activității didactice (Cerghit-Neacșu-Negreț-Dobridor-Pânișoară
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Dispozițiile trebuie aprobate de cei care au autoritatea necesară, consfințită prin organigrama întreprinderii. O instrucțiune sau o dispoziție scrisă devin instrumente permanente de coordonare, constituie mijloace de conducere impersonală, oferă soluții optime pentru problemele cu caracter repetitiv, oferă posibilități de anticipare și promovează spiritul de legalitate și ordine. Coordonarea prin specialiști interdepartamentali. Un număr mare de probleme de coordonare sunt generate de natura interdepartamentală a proiectelor. De exemplu, asimilarea în producție a unui produs nou, implică efectuarea unui studiu de dezvoltare
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3150]
-
lumii, condiționat de evoluția acesteia: "Conștiința este condiționată de existența universului nu după un raport de simplă echivalență mecanică, ci după un raport de finalitate, identic cu procesul de personalizare. Dacă acest raport se dovedește ca fiind cel exact, atunci anticipările conștiinței se explică din evoluția universului întreg, și perspectiva kantiană devine astfel inutilă".17 Judecarea și interpretarea operei lui C. Rădulescu-Motru trebuie să pornească de la ideea care o instituie ca fapt filosofic, de la "principiul" ei de construcție. Această idee ar
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Întrucât cultura reprezintă orizontul anticipației înfăptuite, al idealului întruchipat în operele muncii, discuția despre cultură trebuie să pornească de la conceptul de ideal. Eul însuși ajunge la desăvârșire în ideal. Pornit de la simpla reacție afectivă în fața unei primejdii viitoare, sau de la anticiparea unei stări sufletești, eul se eliberează, în ideal, de constrângerea prezentului, lucrând asupra posibilului. Purtătorul idealului, deși este prins în legături cu mediul, cu "lumea cunoscută", încearcă adaptări la o lume necunoscută. Vectorul acestui angajament, ce transcende mediul dat, este
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a semnificațiilor conceptului finalității, acesta desemnând atât raporturi ale totalității "cu indivizii din care ea se compune", cât și mecanismul însuși al evoluției lumii (al exis-tenței-ca-energie), modificat datorită anticipației. Determinismul prin finalitate face ca ordinea universului să fie una personalistă. "Anticiparea sparge cadrul unui determinism prin cauzalitate; ea provoacă un determinism prin finalitate. Anticiparea presupune conștiința unui scop. Mersul universului să poate concepe ca o ordine liniară, fără început și fără sfârșit, cît timp anticipația nu are nici un rol; din momentul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
care ea se compune", cât și mecanismul însuși al evoluției lumii (al exis-tenței-ca-energie), modificat datorită anticipației. Determinismul prin finalitate face ca ordinea universului să fie una personalistă. "Anticiparea sparge cadrul unui determinism prin cauzalitate; ea provoacă un determinism prin finalitate. Anticiparea presupune conștiința unui scop. Mersul universului să poate concepe ca o ordine liniară, fără început și fără sfârșit, cît timp anticipația nu are nici un rol; din momentul ce anticipația intervine, ordinea universului nu poate să fie concepută decît ca ordine
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
finalitatea (însemnând acum și ireversibilitate) în orizontul existenței-ca-energie (al naturii și culturii). Al treilea factor al intuiției destinului este stringența cu care destinul "se impune conștiinței". Destinul apare acum ca determinant al existenței omenești individuale sau colective, ca "presimțire" și anticipare a rostului propriu; iar presimțirea și anticiparea sunt întemeiate rațional. Evidența faptului destinului, care, uneori, este omis de conștiință tocmai pentru că este fapt primar, orientează mișcările în orizont uman. Dar el se impune conștiinței și aceasta înseamnă că el reglează
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
existenței-ca-energie (al naturii și culturii). Al treilea factor al intuiției destinului este stringența cu care destinul "se impune conștiinței". Destinul apare acum ca determinant al existenței omenești individuale sau colective, ca "presimțire" și anticipare a rostului propriu; iar presimțirea și anticiparea sunt întemeiate rațional. Evidența faptului destinului, care, uneori, este omis de conștiință tocmai pentru că este fapt primar, orientează mișcările în orizont uman. Dar el se impune conștiinței și aceasta înseamnă că el reglează conștientizările, că intervine în determinarea cunoașterii (conștiința
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
încă vii; din această cauză, el crede că poate schimba faptele naturii "prin puterea dorințelor" și efuziune emoțională, minunea fiind pentru el "în ordinea firească a lucrurilor"181. Instabilitatea lui sufletească (mai degrabă emoțională) nu-i neagă, totuși, posibilitățile de anticipare, dar acestea sunt legate doar de biruința asupra "vrășmășiei mediului". Neavând o putere deosebită, omul primitiv se iluzionează asupra puterii sale, căpătând curaj în înfruntarea mediului ostil. Prima mutație pe care o va suporta această unitate sufletească vine din schimbarea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
legate doar de biruința asupra "vrășmășiei mediului". Neavând o putere deosebită, omul primitiv se iluzionează asupra puterii sale, căpătând curaj în înfruntarea mediului ostil. Prima mutație pe care o va suporta această unitate sufletească vine din schimbarea obiectului anticipației. De la anticiparea propriilor stări se trece la preîntâmpinarea, prin anticipații, a neprevăzutului împrejurărilor. Mutația în cauză nu schimbă "profilul" eului sau al personalității, dar pregătește depășirea stării de efuziune emoțională și trecerea la conștiința opozițiilor, care va scoate sufletul omului de sub vraja
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
inovația se împlinește prin folosirea sa într-un gen de muncă, păstrează conceptul vocației (din conținutul căruia face parte) în limitele operațiilor din schema conceptului determinismului prin finalitate. Astfel, munca este un fapt cultural, dar ea răspunde unei necesități naturale. Anticiparea unei noi tehnici de muncă vine pe un temei sufletesc și natural (natura sădește în sufletele oamenilor mari germenii evoluției), dar rolul ei este în sensul întăririi armăturii pe care omul o opune naturii, așadar rolul ei este condiționat cultural
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
dezvăluie ca anticipație finală, prin urmare, ca unitate sufletească ce transcende ordinea condiționatului psihologic, deschizând o ordine a Necondiționatului, a absolutului uman. O putem gândi, desigur, ca formă ultimă a anticipației, obțintă prin evoluția eului de la starea sa primară de anticipare afectivă, la cea de anticipare profesională (a unui nou gen de muncă). Dar ca anticipație finală, ea transcende ipostazierile eului și ale stadiilor de adaptare la mediul natural. Căci semnificația sa în această nouă postură este aceea de "creator" de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
urmare, ca unitate sufletească ce transcende ordinea condiționatului psihologic, deschizând o ordine a Necondiționatului, a absolutului uman. O putem gândi, desigur, ca formă ultimă a anticipației, obțintă prin evoluția eului de la starea sa primară de anticipare afectivă, la cea de anticipare profesională (a unui nou gen de muncă). Dar ca anticipație finală, ea transcende ipostazierile eului și ale stadiilor de adaptare la mediul natural. Căci semnificația sa în această nouă postură este aceea de "creator" de energii. Eul este exersare de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
chiar unele variante de "antropologie culturală" și mai cu seamă de "antropologie socială") au un rol anume în cunoaștere, în general, în cea științifică, în special, căci ele prefigurează ipoteze și oferă terenul justificării rezultatelor cunoașterii științifice. Dar prima sarcină (anticiparea ipotezelor) le-ar putea conduce către dizolvarea lor în știință, aceasta din urmă oferind mijloace pentru o mai bună formulare, testare și probare a ipotezelor; fenomenul în cauză fiind din ce în ce mai viguros și în așa-numitele științe sociale și în cele
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
se desfășoare după un plan bine gândit. Dacă se reușește elaborarea unei metodologii corecte pentru recrutare, va fi posibilă identificarea și atragerea celor mai potrivite persoane. Responsabilități privind recrutarea resurselor umane Managerii au următoarele responsabilități: nominalizarea specializărilor sau calificărilor și anticiparea numărului persoanelor ce urmează a fi recrutate; monitorizarea procesului de recrutare; evaluarea din punct de vedere managerial a eforturilor de recrutare. Specialiștii din compartimentul de resurse umane au următoarele responsabilități: previzionarea nevoilor de personal; pregătirea documentelor și condițiilor de recrutare
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]