772 matches
-
descoperă o expresie a antinomicului. Conceptele concrete nu sunt concepte, în sensul strict al logicii tradiționale, ci un fel de construcții sui-generis, prin care se încearcă prinderea iraționalității concretului. Tocmai prin aceasta, ele dezvăluie, atunci când sunt analizate logic, un caracter antinomic. Exemplul clasic este cel al "devenirii". Atunci când este privit din punct de vedere logic, acest concept apare ca problematic, descompunându-se în două aspecte contradictorii: existență neexistență. Privit din punctul de vedere al concretului, el apare ca o sinteză între
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Blaga, conceptele concrete au un aspect hibrid, fiind construcții intermediare între abstract și concretul intuitiv. Abstract, se prezintă ca antinomii. Concret, iau aspectul unei sinteze de momente ce se exclud, din care tensiunea dispare. "Ceea ce sub unghi logic pare imposibil, antinomic, paradoxal, se dovedește a fi posibil sintetic, realizat în concret"348. Lucian Blaga observă în continuare 349 că aceste aspecte diferite (antinomic și sintetic) pe care le iau conceptele concrete sunt, în concepția lui Hegel, momente în mișcarea dialectică a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
aspectul unei sinteze de momente ce se exclud, din care tensiunea dispare. "Ceea ce sub unghi logic pare imposibil, antinomic, paradoxal, se dovedește a fi posibil sintetic, realizat în concret"348. Lucian Blaga observă în continuare 349 că aceste aspecte diferite (antinomic și sintetic) pe care le iau conceptele concrete sunt, în concepția lui Hegel, momente în mișcarea dialectică a "ideii absolute". Voi urma pentru o vreme acest gând, pentru a mă întoarce mai apoi la comparația dintre antinomia transfigurată și paradoxia
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
sens, spune: "mișcarea e însăși contradicția concret existentă"359. În al doilea rând, fixarea lui Kant la patru antinomii este nejustificată. Din moment ce "orice concept e unitate de momente opuse, cărora în consecință li s-ar putea da forma unei afirmații antinomice (...), ar putea fi stabilite atâtea antinomii câte concepte există"360. Altfel spus, Hegel urmărește sursa, esența sau temeiul antinomiilor, descoperind-o în însăși constituția conceptelor, "inclusă în concepte ca atare". În al treilea rând, Hegel nu este de acord cu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
361. Aici este prefigurată ideea de sinteză, care imprimă o marcă distinctă gândirii lui Hegel. Tensiunea antinomiilor se rezolvă într-o sinteză a laturilor lor, unde acestea se regăsesc conservate și totodată transformate. Orice concept, fiind o unitate de momente antinomice, funcționează și ca o sinteză, ca un concept sintetic sau concret. La rândul său, fiecare concept se poate regăsi ca moment în structura unui concept sintetic mai larg, care îl cuprinde împreună cu opusul său. Avem, astfel, imaginea unui progres al
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ca o sinteză, ca un concept sintetic sau concret. La rândul său, fiecare concept se poate regăsi ca moment în structura unui concept sintetic mai larg, care îl cuprinde împreună cu opusul său. Avem, astfel, imaginea unui progres al cunoașterii prin antinomic, punctul final fiind cunoașterea absolută. John Shand, un istoric contemporan al filosofiei, descrie în acest sens situația cunoașterii la Hegel: "Până la nivelul cunoașterii absolute, impulsul de a ajunge la o stăpânire conceptuală mai bună a realității este dat de rațiunea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
doilea rând, ecstazia intelectului înseamnă o concesie făcută iraționalului, pe când rațiunea speculativă acționează în virtutea unui impuls de raționalizare totală a existenței 374. Din acest motiv, rațiunea speculativă este prezentă ca moment al gândirii la fiecare nivel al cunoașterii filosofice, astfel încât antinomicul intervine în întreaga cunoaștere. La Blaga, el survine numai în anumite situații ale acesteia și doar atunci când intelectul trece în stare de ecstazie. Din acest motiv, pentru Blaga formulele dialectice au trăsăturile cunoașterii paradisiace, pe când cele dogmatice sunt un produs
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
acest motiv, pentru Blaga formulele dialectice au trăsăturile cunoașterii paradisiace, pe când cele dogmatice sunt un produs al cunoașterii luciferice 375. Lucian Blaga subliniază că diferența fundamentală dintre gândirea dialectică și cea dogmatică stă în modalitatea de a concepe sinteza termenilor antinomici: În tezele dialectice, sinteza nu e postulată, ci e realizată totdeauna într-un concept, căruia îi corespunde un ce concret"376. "Ceea ce sub unghi logic pare imposibil, antinomic, paradoxal, se dovedește a fi posibil și sintetic, realizat în concret. Concretul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
dialectică și cea dogmatică stă în modalitatea de a concepe sinteza termenilor antinomici: În tezele dialectice, sinteza nu e postulată, ci e realizată totdeauna într-un concept, căruia îi corespunde un ce concret"376. "Ceea ce sub unghi logic pare imposibil, antinomic, paradoxal, se dovedește a fi posibil și sintetic, realizat în concret. Concretul e marele câmp unde își găsește soluția orice paradoxie dialectică..." 377. Antinomicul dogmatic se deosebește de antinomicul dialectic tocmai prin faptul că nu admite sinteza în concret. În
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
într-un concept, căruia îi corespunde un ce concret"376. "Ceea ce sub unghi logic pare imposibil, antinomic, paradoxal, se dovedește a fi posibil și sintetic, realizat în concret. Concretul e marele câmp unde își găsește soluția orice paradoxie dialectică..." 377. Antinomicul dogmatic se deosebește de antinomicul dialectic tocmai prin faptul că nu admite sinteza în concret. În tezele dogmatice, sinteza antinomică e postulată în transcendent, în dezacord cu concretul. "Cu ajutorul concretului, spune Blaga, se poate foarte bine concepe sinteza antinomică "neexistență-existență
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
corespunde un ce concret"376. "Ceea ce sub unghi logic pare imposibil, antinomic, paradoxal, se dovedește a fi posibil și sintetic, realizat în concret. Concretul e marele câmp unde își găsește soluția orice paradoxie dialectică..." 377. Antinomicul dogmatic se deosebește de antinomicul dialectic tocmai prin faptul că nu admite sinteza în concret. În tezele dogmatice, sinteza antinomică e postulată în transcendent, în dezacord cu concretul. "Cu ajutorul concretului, spune Blaga, se poate foarte bine concepe sinteza antinomică "neexistență-existență=devenire". Dar același concret opune
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a fi posibil și sintetic, realizat în concret. Concretul e marele câmp unde își găsește soluția orice paradoxie dialectică..." 377. Antinomicul dogmatic se deosebește de antinomicul dialectic tocmai prin faptul că nu admite sinteza în concret. În tezele dogmatice, sinteza antinomică e postulată în transcendent, în dezacord cu concretul. "Cu ajutorul concretului, spune Blaga, se poate foarte bine concepe sinteza antinomică "neexistență-existență=devenire". Dar același concret opune un veto definitiv și categoric unei sinteze dogmatice de un conținut ca acesta: "o substanță
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
377. Antinomicul dogmatic se deosebește de antinomicul dialectic tocmai prin faptul că nu admite sinteza în concret. În tezele dogmatice, sinteza antinomică e postulată în transcendent, în dezacord cu concretul. "Cu ajutorul concretului, spune Blaga, se poate foarte bine concepe sinteza antinomică "neexistență-existență=devenire". Dar același concret opune un veto definitiv și categoric unei sinteze dogmatice de un conținut ca acesta: "o substanță poate să piardă substanță și totuși să rămână întreagă". Paradoxiile dogmatice sunt paradoxii nu numai pe plan logic, precum
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
plăsmui în contact cu concretul intuitiv o seamă de concepte care concentrează în ele iraționalul concretului, irațional la care intelectul n-ar putea să ajungă pe cale logică. Spre deosebire de acestea, dogma este o formulă fără concept sintetic, "compusă prin alăturarea momentelor antinomice pe fondul inaccesibil al unei unități postulate; momentele concrete antinomice intră în formulă, dar sinteza revelează ceva criptic față de fenomenele în chestiune. Cum momentele concrete în chestiune se ciocnesc, sinteza lor postulată, irealizabilă pe un plan logic sau concret, se
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
care concentrează în ele iraționalul concretului, irațional la care intelectul n-ar putea să ajungă pe cale logică. Spre deosebire de acestea, dogma este o formulă fără concept sintetic, "compusă prin alăturarea momentelor antinomice pe fondul inaccesibil al unei unități postulate; momentele concrete antinomice intră în formulă, dar sinteza revelează ceva criptic față de fenomenele în chestiune. Cum momentele concrete în chestiune se ciocnesc, sinteza lor postulată, irealizabilă pe un plan logic sau concret, se efectuează prin scindarea unor termeni solidari"380. Sintetizând aceste comparații
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în logica lui Hegel, căci aceasta se substituie logicii obișnuite a intelectului și a rațiunii. Ele și-ar pierde într-adevăr orice specific și, în primul rând, pe acela de antinomii transcendente. La Hegel, din moment ce întreaga lume este contradictorie (deci antinomică), transcendentul ar trebui să fie ceva necontradictoriu, de tipul identității absolute. Or, el se dovedește antinomic. Blaga aduce exemple din microfizică. Astăzi există și altele, din macrocosmos. Fenomene ce se petrec cu viteze mai mari decât a luminii și care
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și-ar pierde într-adevăr orice specific și, în primul rând, pe acela de antinomii transcendente. La Hegel, din moment ce întreaga lume este contradictorie (deci antinomică), transcendentul ar trebui să fie ceva necontradictoriu, de tipul identității absolute. Or, el se dovedește antinomic. Blaga aduce exemple din microfizică. Astăzi există și altele, din macrocosmos. Fenomene ce se petrec cu viteze mai mari decât a luminii și care presupun deplasarea unor mase infinite conduc la formulări antinomice ale unor evenimente care s-au sfârșit
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
tipul identității absolute. Or, el se dovedește antinomic. Blaga aduce exemple din microfizică. Astăzi există și altele, din macrocosmos. Fenomene ce se petrec cu viteze mai mari decât a luminii și care presupun deplasarea unor mase infinite conduc la formulări antinomice ale unor evenimente care s-au sfârșit înainte de a lua naștere. În domeniul parapsihologiei, fenomenele telepatice se petrec simultan, indiferent de distanța dintre ele, iar cele de premoniție sunt observate înainte de-a avea loc! Acestea încalcă într-adevăr legile
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
lor aparte"382. De aceea, el va alege calea dogmatică. Concluzia lui Lucian Blaga este că nicăieri în istoria filosofiei nu se mai întâlnește ceva asemănător metodei dogmatice. În acest sens, într-o notă din Cunoașterea luciferică, el afirmă următoarele: "Antinomicul a fost în diferite timpuri utilizat spre a arată imposibilitatea de a soluționa o problemă, aceasta de la aporetica lui Plato până la cea a unui N. Hartmann. Antinomiile, în care se revarsă încercările de a soluționa anume probleme, au fost folosite
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
revarsă încercările de a soluționa anume probleme, au fost folosite ca un prilej de a permanentiza un mister deschis pe linia zero-cunoașterii. Antinomia nu a fost până acum conștient folosită în legătură cu exprimarea unui "mister potențat", ca obiect al "minus-cunoașterii". Afirmarea antinomicului ca expresie posibilă a unui mister potențat a avut loc în unele formule dogmatice ale metafizicii creștine și accidental în alte domenii. Când antinomia e utilizată ca expresie a unui mister potențat (obiect al minus-cunoașterii), ea îndură transformarea pe care
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
atare"383. Blaga refuză toate acele forme de gândire care implică o soluționare logică a antinomiilor. Chiar și în epocă, în legătură cu antinomiile din cadrul cunoașterii științifice, au existat încercări de elaborare a unor logici în care să poată fi acceptate enunțuri antinomice 384. Refuzul principial al filosofului român față de aceste logici, ca și refuzul explicit față de logica dialectică a lui Hegel, se datora faptului că ele, într-o formă sau alta, anulează contradicția, elimină antinomia 385. Or, metoda sa înseamnă, dimpotrivă, potențarea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
sa înseamnă, dimpotrivă, potențarea antinomiilor prin transfigurare. Metoda antinomiei transfigurate este diferită tocmai prin faptul că, în cadrul ei, antinomiei i se refuză o soluție atât în plan logic cât și în plan concret. Capitolul 3 Despre sursele predilecției blagiene pentru antinomic Cum se explică această predilecție a lui Blaga pentru antinomic? Care ar putea fi determinările sau sursele tematizării pe care filosoful din Lancrăm o desfășoară în orizontul antinomicului? În legătură cu această întrebare, există mai multe scenarii alternative, care complică răspunsul și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
este diferită tocmai prin faptul că, în cadrul ei, antinomiei i se refuză o soluție atât în plan logic cât și în plan concret. Capitolul 3 Despre sursele predilecției blagiene pentru antinomic Cum se explică această predilecție a lui Blaga pentru antinomic? Care ar putea fi determinările sau sursele tematizării pe care filosoful din Lancrăm o desfășoară în orizontul antinomicului? În legătură cu această întrebare, există mai multe scenarii alternative, care complică răspunsul și o fac să devină una nu tocmai lipsită de importanță
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cât și în plan concret. Capitolul 3 Despre sursele predilecției blagiene pentru antinomic Cum se explică această predilecție a lui Blaga pentru antinomic? Care ar putea fi determinările sau sursele tematizării pe care filosoful din Lancrăm o desfășoară în orizontul antinomicului? În legătură cu această întrebare, există mai multe scenarii alternative, care complică răspunsul și o fac să devină una nu tocmai lipsită de importanță. Mă voi referi în cele ce urmează la patru scenarii sau răspunsuri explicative: într-unul, predilecția lui Blaga
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
această întrebare, există mai multe scenarii alternative, care complică răspunsul și o fac să devină una nu tocmai lipsită de importanță. Mă voi referi în cele ce urmează la patru scenarii sau răspunsuri explicative: într-unul, predilecția lui Blaga pentru antinomic este legată de filosofia indiană, în altul, aceasta este asociată cu tradiția filosofică răsăriteană, într-un al treilea, sursa principală a tematizării blagiene este considerată a fi gânditorul rus Pavel Florenski, iar în al patrulea, predilecția pentru antinomic a lui
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]