1,643 matches
-
este anormal. În sensul acesta normalitatea este înțeleasă ca fiind „conformitatea” cu legile statului, iar anormalitatea reprezintă tot ceea ce „contravine” legilor statului. Din această perspectivă, anormalitatea se distanțează considerabil de semnificația sa patologică, devenind, în primul rând, atitudine și acțiune antisocială. Asistăm, în felul acesta la o „deplasare” sau, mai exact, la o „reinterpretare” în sens social-juridic al conceptului de anormalitate, care apare ca o situație de violare a „interdicțiilor” impuse de stat și puterea politică, națiunii. Această etichetare social-juridică a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în sens social-juridic al conceptului de anormalitate, care apare ca o situație de violare a „interdicțiilor” impuse de stat și puterea politică, națiunii. Această etichetare social-juridică a „anormalității” este justificată de stat, ca o măsură preventivă și represivă a actelor antisociale ale anormalității care, prin natura lor, pun în pericol viața, bunurile și liniștea cetățenilor, precum și stabilitatea instituțiilor sociale. Rezultă în mod clar faptul că, din punctul de vedere al statului, normalitatea reprezintă acceptarea „interdicțiilor”, iar anormalitatea refuzul sau chiar violarea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
zeilor”, o stare de „inspirație poetică”, „transă oraculară”, „eresul” sau „entuziasmul bachic” și nebunia ca boală - tulburare a minții care ține de sfera medicală. Dar, odată cu aceasta din urmă, Socrate aduce în discuție și „latura socială” a nebuniei subliniind „periculozitatea antisocială” a actelor de conduită ale bolnavilor psihici care periclitează ordinea socială, prescriind în sensul acesta măsuri de prevenție și de protecție socială ale cetății împotriva nebunilor (Legile, 10, d-e). Cele două forme de nebunie, culturală și medicală, au coexistat
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acest motiv, statul va atribui bolnavului psihic un anumit statut care sub intenția formală a „protecției terapeutice” nu va face altceva decât să-l izoleze și să-l marginalizeze. Boala, psihică se va încadra în sfera „periculozității sociale” a actelor „antisociale”, iar bolnavul psihic va fi considerat ca un potențial sau activ „violator” al ordinii și legilor sociale. Ceea ce reprezintă însă o notă particulară, este faptul că „absența discernământului”, a „conștiinței faptelor comise” fac ca aceste persoane să nu răspundă penal
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Atitudinea socială vizează, în primul rând, statutul social al bolnavului psihic. Ea este cea care-i atribuie o anumită „etichetă de separare” în raport cu ceilalți indivizi, considerați normali. Bolnavul psihic este privit cu suspiciune datorită imprevizibilului conduitelor și acțiunilor sale, potențialmente antisociale. În spatele „măsurilor de protecție socială” se ascunde „teama societății” chiar și „repulsia” față de bolnavii psihici. Asistăm, în felul acesta, la un act de segregare, prin care statul și puterea politică va opera o separație între bolnavii somatici (considerați social nepericuloși
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
să delimităm însă, în mod precis, structura și funcțiile acestei instituții psihiatrice represive. Avem de-a face cu două tipuri de structuri: Spitalele de psihiatrie închise, supravegheate, în care sunt internați pe termen lung, bolnavi psihici care au comis acte antisociale de o extremă gravitate, recidiviști incurabili, de regulă criminali patologici, fără discernământ și, în consecință, iresponsabili din punct de vedere legal și cu un potențial crescut de periculozitate antisocială. Spitalele de psihiatrie în care sunt internate persoane care, prin convingerile
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sunt internați pe termen lung, bolnavi psihici care au comis acte antisociale de o extremă gravitate, recidiviști incurabili, de regulă criminali patologici, fără discernământ și, în consecință, iresponsabili din punct de vedere legal și cu un potențial crescut de periculozitate antisocială. Spitalele de psihiatrie în care sunt internate persoane care, prin convingerile lor politice, prin propaganda publică și acțiunile lor, se opun ordinii statului. Acest sistem de reprimare mascat sub eticheta „bolii psihice” este, incontestabil un grav atentat la drepturile fundamentale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Cargnello). Statul însă, dincolo de aspectele menționate, anexează psihiatria intereselor puterii politice. Din nou, bolnavul psihic devine un damnat. El va prelua, într-o formă modernizată, adaptată vremurilor, printr-un proces de socioplastie, „forma” și „rolul” demonizaților Evului Mediu, devenind persoană antisocială. Ereticul posedat de diavol din Evul Mediu este astăzi dizidentul politic paranoic care se opune presiunilor, interdicțiilor, reprimării statului totalitar. Pentru a doua oară în istorie, după experiența demonizaților Evului Mediu, dizidenții politici ai secolul XX sunt victimele ideologiilor totalitare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
spui nimic, flux verbal adesea incoerent și dezordonat, specific excitației maniacale. Manie: tulburare psihică autonomă caracterizată printr-o stare de excitație psihomotorie, dispoziție euforică, fugă de idei, logoree, dezinhibiție moriatică putând ajunge la forme de agitație coleroasă cu manifestări violente antisociale. Manierism: formă de expresie și conduită patologică (mimică, limbaj, ținută, comportament, gesturi) cu caracter afectat, lipsită de simplitate și naturalețe. Masochism: perversiune sexuală cu caracter pasiv care asociază plăcerea erotică cu durerea fizică. Este opusul sadismului. Mânie: stare de afect
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ontologică, a formării și evoluției personalității bolnavului, insistându-se pe evenimentele psihotraumatizante, stările de criză etc. care au contribuit la formarea tulburărilor psihice ale acestuia. Psihochirurgie: intervenții neurochirurgicale urmărind tratarea tulburărilor psihice, în special a tulburărilor grave de comportament, acte antisociale de violență, tulburări de personalitate, rezistente la oricare alte forme terapeutice. Psihogenie: concepție etiologică ce consideră că în geneza unor boli psihice un rol determinant îl au condițiile și evenimentele vieții trăite de individ. Psihopatie: dezechilibru psihic constituțional de tip
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
neavând conștiința bolii sale. Puerilism mintal: stare de regresiune patologică la stadiul copilăriei, caracterizată prin atitudini, expresie mimică, limbaj, preocupări, regresiune emoțională, a gusturilor și tendințelor bolnavului. Raptus: tulburare paroxistică cu caracter de descărcare explozivă, bruscă, adesea cu consecințe periculoase, antisociale (suicid, homicid). Reacție: răspunsul emoțional-afectiv la evenimentele vieții trăite de individ. Refugiu: atitudine de „refuz mascat” prin ocolirea sau sublimarea obligațiilor firești, în forme simbolice de izolare sau deplasare către alte obiecte sau situații (alcoolismul, toxicomaniile etc.). Refuz: atitudine de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cunoștința celorlați, atunci te faci vinovat cel puțin moral, iar după Constituția germană ești pasibil de pedeapsă. Este ceea ce, juridic vorbind, germanii numesc „vinovăția vecinului” (die Schuld des Nachbars), a martorului, a celui care stă cel mai aproape de un eveniment antisocial și nu ia atitudine, tocmai pentru a se împiedica în viitor orice scuză, chiar și atunci când fapta se petrece în curtea vecinului. El este cuplat cu un alt articol la fel de umanist: poți fi pedepsit și dacă nu le acorzi ajutor
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
unei evadări din corp? O suferință organică ne poate „modifica” construcția universului lumii interne atunci când nu avem tratamentul sau explicația/soluția „potrivită”. Sub comunism se explica doar colectivul, nu individul, însă tocmai această atitudine a făcut ca sistemul să fie antisocial. Nu trebuie apoi uitat că transcendentul - sau ceea ce se află „dincolo” - a fascinat întotdeauna orice intelectual preocupat și de alte „lumi/fenomene” din afara experienței cotidiene sau a granițelor patriei, de netrecut corporal. Atracția unei metode de relaxare prin transcendere era
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
asistență și asigurări sociale, pentru familiile aflate în dificultăți socioeconomice și care nu‑și pot permite școlarizarea copiilor; - condițiile precare din unele școli datorate investițiilor reduse promovate în unele zone; - fenomenul migrației, sărăcia, zone/cartiere cu risc ridicat pentru comportament antisocial, delincvență juvenilă, consum de stupefiante etc.; d) cauze relaționale: - dificultăți de comunicare (limbaj nedezvoltat, sărac, dezorganizat din cauza lipsei de stimulare; tulburări de articulație, ritm, fluență, voce, tulburări de relatare/evocare, lipsă de sociabilitate, introversiune accentuată, simptome din spectrul autistic etc.
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
societate democratică”). Interesul față de acest subiect implică, pe de-o parte, modul În care se reflectă violența În media prin informații - emisiuni de știri, talk show-uri etc. -, iar pe de altă parte, media ca generatoare de violență și comportamente antisociale prin programele TV de ficțiune (filme, desene animate, muzică, publicitate, jocuri, concursuri etc.). Dezbaterile privind influența media asupra violenței cotidiene au relevat o serie de aspecte specifice. În primul rând, problema mesajelor culturale, educaționale și morale ale media: rațiuni comerciale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
o Întrebare care naște controverse: constituie sau nu media, mai ales TV, un factor care contribuie la adoptarea unor comportamente violente? Este modernitatea, dezvoltarea tehnologiilor de comunicare generatoare de riscul de a afecta publicul În sensul producerii de acte violente, antisociale, cu consecințe majore asupra climatului social? În cercetarea psihosociologică se lucrează de peste treizeci de ani În evaluarea efectelor violenței din media asupra publicului, inclusiv asupra minorilor. Vom expune pe rând principalele rezultate ale cercetării psihosociologice, plecând de la distincția Între date
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
săi (1992) a arătat faptul că inteligența nu a corelat cu expunerea la violență și nici cu comportamentul agresiv. Privind agresiunea, Richard B. Felson (1996, 110) preciza că, ,,În primul rând, măsurarea agresiunii include itemi ce fac referire la comportamentul antisocial care nu implică agresiunea. În al doilea rând, măsurarea expunerii la televiziune este bazată pe credințele părinților În ce privește programele favorite ale copiilor lor. Cercetările ulterioare, au arătat că relatările părinților cu privire la programele favorite ale copiilor lor nu corelează semnificativ cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
au, În existența diferențelor interindividuale un contraargument serios prin introducerea ideii de versatilitate. Date sigure arată că majoritatea infractorilor sunt versatili. Diferențe individuale privind propensitatea de a se angaja În violența criminală reflectă În mare parte diferențe individuale În comportamentul antisocial. Teorii care susțin socializarea violentă tind să aibă o utilitate limitată, Întrucât infractorii violenți sunt generaliști (Felson, 1996). Ei au o amplă gamă de comportamente antisociale, deviante, comportament neonest, promiscuitate sexuală, alcoolism, dependență de jocuri, instabilitate În raport cu un loc de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a se angaja În violența criminală reflectă În mare parte diferențe individuale În comportamentul antisocial. Teorii care susțin socializarea violentă tind să aibă o utilitate limitată, Întrucât infractorii violenți sunt generaliști (Felson, 1996). Ei au o amplă gamă de comportamente antisociale, deviante, comportament neonest, promiscuitate sexuală, alcoolism, dependență de jocuri, instabilitate În raport cu un loc de muncă etc. Noi forme de comportament agresiv: televiziunea ca factor informator Cercetătorii consideră astăzi că televiziunea poate modela forme noi de agresivitate. Prin televiziune sunt Învățate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
țiganilor și altor neamuri conlocuitoare. Mulți tineri români află astăzi în școli că identitatea țigănească nu este atât de nebuloasă pe cât ar crede părinții lor, adulți măcinați de opinii preconcepute 1. Treptat, am ajuns să înțelegem că multe dintre soluțiile antisociale la care recurg rromii nu țin de o genă virusată, ci de un destin istoric care a stimulat etica resentimentului prin delapidare. Numeroși copii rroma sunt victimele unei mentalități tribale moștenite din familie. Teoretic, pentru creștini, nici o circumstanță istorică nu
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Stadt, este împins și mai departe în distopia sa din 1977, Eumeswil: în timp ce anarhistul depinde de putere chiar atunci când i se opune (și tocmai datorită acestui fapt), rămânând o ființă social-politică (zoon politikon) chiar atunci când este membru al unei conspirații antisociale, anarhul este liber în mod absolut, în întregime lipsit de putere În termenii lui Michel Foucault, anarhul este singura făptură umană care nu există înăuntrul microfizicii puterii; ba mai mult, aș adăuga că este unica ființă umană care nu reproduce
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
ceilalți, absența prietenilor; frica neobișnuită pentru ceva, neconcordanță cu vârsta copilului (frica de a merge acasă, de a rămâne singur, deși e mare); schimbarea drastică a comportamentului (întreruperi ale activității sau căutarea compulsivă de afecțiune și atenție); comportament distructiv sau antisocial. Maltratarea emoțională și abuzul sexual pot avea repercusiuni și mai grave pe termen lung decât abuzul fizic. În general, aceste lucruri nu sunt raportate sau, în cazul în care se află, metodele de intervenție sunt limitate la noi în țară
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
antropologul american O. Lewis (1978) descria în romanul Copiii lui Sanchez, și anume: acei copii care provin din familiile sărace au acces limitat la educație, la serviciile de sănătate, la activități sociale și culturale, ceea ce îi poate expune la comportamente antisociale, violență, abuz de droguri și substanțe halucinogene. Asistăm în regiune la o diferențiere din ce în ce mai mare în privința dezvoltării sociale și implicit, a politicilor de suport pentru copil și familie. Țările din Asia Centrală și Caucaz, deconectate încă de la economia mondială, se confruntă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
frați; extreme comportamentale, ca agresivitate sau retragere; comportament exagerat condescendent, pasiv, apatic; agresivitate extremă, ură sau hiperactivitate; stimă de sine scăzută, subapreciere, lipsa încrederii și comportament autodistructiv; modificări ponderale masive; teama de a merge acasă, frica față de părinți; caracteristici distructive, antisociale sau nevrotice; relatări neconcludente în legătură cu o vătămare suferită; cerșește, fură sau depozitează alimente; extinderea timpului de stat la școală (sosiri mult mai devreme și plecări mult mai târzii); oboseală constantă, lipsa atenției sau adoarme în clasă; abuz de droguri sau
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
somatice, simptomele depresive și de anxietate, abuzul fizic, interacțiunile familiale eșuate” (Guille, 2004). Plecând de la aceste caracteristici putem identifica trei tipuri de persoane care abuzează (Fishel și Rynerson, 1998, p. 300). Primul tip „este caracterizat ca având trăsături de personalitate antisociale [...Ărăspunde la furie prin calm”. Acest gen de persoane nu pot fi tratate psihoterapeutic, singura soluție fiind internarea lor în instituții specializate ori condamnarea potrivit legislației în vigoare. Cel de-al doilea tip se manifestă dur, prin reacții violente. Sunt
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]