1,523 matches
-
într-o foarte mare măsură valorile asociate cu familia, securitatea și munca". Paradigma de lucru și tabloul teoretic "Culturile particulare au în structura lor universaliile culturale sau constantele universale ale culturii" este una dintre frazele paradigmatice ale lucrării. Preluată de la antropologul american George Murdock, ideea are mare putere de organizare a spațiului cvasiinfinit al valorilor în care operează diverse culturi și societăți. Cu ajutorul acesteia, autorul trece în revistă principalele coordonate ale problematicii valorilor, pe care apoi le dezvoltă într-o frumoasă
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
în toate societățile și sunt alcătuite din anumite practici și credințe comune. Multe dintre aceste universalii culturale sunt create în procesul adaptării la viața socială, fiind menite să satisfacă nevoile umane fundamentale: nevoia de hrană, de adăpostire și de îmbrăcăminte. Antropologul George Murdock a alcătuit o listă cu ceea ce el considera că sunt universaliile culturale, printre acestea numărându-se: sportul, gătitul, ceremoniile funerare, medicina, căsătoria și interdicțiile sexuale 20. Aceste practici culturale sunt universale, în sensul că nu există societate în
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
nevoie (indiferent dacă veche de sute de ani sau dacă a fost produsă cu o zi înainte) și care te ține, totodată, la curent cu tot ceea ce se întâmplă în prezent. Cu ajutorul internetului am avut acces la lucrările originale ale antropologilor americani Franz Boas, Margaret Mead, Ruth Benedict ș.a., care nu au fost traduse în limba română și care sunt foarte greu de găsit în bibliotecile din România și am putut descărca o bibliotecă virtuală alcătuită din mii de cărți în
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
al XX-lea și până în anii '50 definiția culturii era menită să clarifice raportul dintre cultură și structura socială. Trasarea liniei de demarcație dintre cele două a reprezentat motivul principal al disputei între reprezentanții științelor sociale în general, și între antropologii divizați de tradiția socială sau culturală, în special 48. Cercetătorii consacrați în tradiția antropologiei culturală sau a etnologiei, Franz Boas, Bronislaw Malinowski, Margaret Mead, Alfred Kroeber și Ruth Benedict, considerau conceptul de cultură ca unul central pentru științele sociale. Culturaliștii
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
culturale au fost folosite drept argument, conform căruia cultura, nu natura, joacă cel mai important rol în determinarea comportamentului uman. Această teorie s-a dovedit foarte importantă, având puterea, prin sublinierea existenței variațiilor culturale în societăți diferite, să anuleze convingerea antropologilor din secolului al XIX-lea că există "o unitate psihică a omenirii, o unitate a istoriei umane și o unitate a culturii"54. Cultura este, potrivit concepțiilor particulariste și relativiste ce au urmat, cea care produce o identitate specifică pentru
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
au influențat, cu siguranță, teoria culturii ca "supraorganism", aparținând lui Alfred Kroeber. Se poate, de asemenea, face o apropiere între noțiunea de conștiință colectivă Durkheim îi atribuia acesteia trăsături spirituale și noțiunile de pattern cultural și de "personalitate fundamentală", caracteristice antropologilor culturaliști americani. În încercarea de îmbunătățire a fundamentelor sale teoretice, în anii '40-'50 ai secolului al XX-lea, culturalismul a fost continuat de un anumit tip de comparativism, privit ca o teorie generalizată a pattern-urilor culturale. Comparând sute
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
redus la o singură definiție sau nu poate să fie fixat prin indicarea unor trăsături definitorii. Acest lucru este valabil atunci când nu stabilim o referință unică de analiză, amestecând ceea ce cred despre cultură anumiți sportivi, politicieni, prezentatori tv, sociologi, psihologi, antropologi, preoți, ziariști etc., imaginea rezultată fiind aceea a unei culturi care tinde să fie tot, riscând să nu fie, în fapt, nimic. Este important de susținut faptul că obiectul de cercetare al sociologiei culturii este cultura, că ea este tratată
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
și poporane a românilor, al cărui autor este, fiind realizat cu scopul de a surprinde esența culturii românești, felul de a fi și de a simți al românilor. Demersul lui preliminar scrierii dicționarului este unul care poate inspira orice etnolog, antropolog sau sociolog, el concepând un chestionar cu ajutorul căruia a colectat date despre: "fonetica poporană, [care este] temelia dialectologiei și despre credințele cele intime ale poporului, obiceiele și apucăturile sale, suspinele și bucuriile, tot ce se numește astăzi în lipsă de
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
sau moartea. Fetele din Samoa nu erau constrânse să aleagă dintr-o varietate de valori aflate în conflict, cum se întâmpla cu fetele americane. Publicarea cărții a stârnit o mulțime de controverse, una dintre cele mai dure fiind provocată de către antropologul Derek Freeman, care a încercat să dovedească faptul că proiectul lui Margaret Mead a fost un eșec, nefiind bazat pe utilizarea corectă a metodologiei științifice. Câțiva ani mai târziu, în 1934, ținând cont de valorile dominante într-o societate, Ruth
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
interpretată în funcție de valorile societății cercetate. Ruth Benedict s-a consacrat, în științele sociale, nu doar prin cartea Patterns of Culture, ci și prin constituirea unei noi metode de investigație, denumită cercetarea culturii de la distanță. Ea a făcut parte din rândul antropologilor angajați de către guvernul american pentru a realiza cercetări legate de război și pentru a oferi consultanță Statelor Unite după intrarea în Al Doilea Război Mondial. Neputând să meargă în timp de război pe teritoriul țărilor care erau de interes pentru Guvernul
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
a realiza cercetări legate de război și pentru a oferi consultanță Statelor Unite după intrarea în Al Doilea Război Mondial. Neputând să meargă în timp de război pe teritoriul țărilor care erau de interes pentru Guvernul Statelor Unite (precum Germania și Japonia), antropologii au trebuit să găsească o modalitate de a produce studii de la distanță. Au realizat, astfel, o cercetare a culturii prin intermediul literaturii, cărților de istorie, sociologie și etnografie, a decupajelor din ziare, înregistrărilor video și a filmelor. Ei și-au propus
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
primus inter pares care prin observații pe viu suscită interesul elevilor, îi determină să experimenteze, să realizeze și să analizeze. Înlocuindu-se verbalismul cu activitatea practică se dorea cultivarea spontaneității creatoare, a spiritului critic și a flexibilității. Teoria educațională a antropologului austriac Rudolf Steiner, aplicată începând cu 1919 sub denumirea de școala Waldorf, acorda o atenție specială educației artistice și practice. Înlocuind notele cu rapoarte asupra activității, sistemul Waldorf acorda, la rândul său, libertate de manifestare personalității elevilor. Pedagogul francez Roger
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
atestări istorice și în majoritate fără scriere, cu o structură total diferită de cea a limbilor europene și oglindind o mentalitate aparte. Ele nu puteau fi cercetate decât descriptiv și în strânsă legătură cu cultura. Inițiatorul acestei direcții a fost antropologul și arheologul Franz Boas, care a publicat valoroase lucrări de lingvistica ale căror principii au stat la baza „Școlii descriptive”, varianta 42 americană a structuralismului, școală ai cărei reprezentanți de frunte au fost Leonard Bloomfield și Edward Sapir 63. În
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
OIȘTEANU, Andrei (18.IX.1948, București), antropolog cultural și prozator. Este fiul Bellei Oișteanu (n. Iosovici), translatoare, și al lui Mihail Oișteanu, profesor de istorie. Poetul Valeriu Oișteanu este fratele său. A făcut clasele primare (1955-1962) și liceul (1962-1966) la București. După absolvirea Facultății de Energetică a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288514_a_289843]
-
omniscient, și prezentată din interior de celelalte voci implicate. Pe lângă elixirul dragostei, important este și drogul identității, pe care unii îl caută frenetic. Alții își pierd simțul și nevoia de certitudini identitare, alienându-se de originile tribale. Colaborarea cu Dorris, antropolog și scriitor apreciat, atât înainte, cât și după căsătoria oficiată în 1981, a fost importantă pentru Erdrich pentru o vreme, catastrofală pentru amândoi pe termen mai lung, probabil la fel de mult afectată de tot felul de întorsături ciudate produse de drogul
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
sarcinii. După controverse cu alți universitari amerindieni și divorțul de Erdrich, după un scandal și un proces pe rol, de abuz sexual împotriva copiilor, Dorris s-a sinucis în 1997. I s-a contestat postum identitatea indiană și pregătirea de antropolog. Valoarea operelor tandemului, cel puțin amerindian din punct de vedere ficțional, este totuși incontestabilă, identitatea lor fiind o chestiune de alegere și de imaginație. Ești cine îți imaginezi că ești. Pentru unii universitari și scriitori, însă, declararea identității amerindiene a
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
este părul. Părul ca un steag Omul este singura specie al cărei păr crește aparent nelimitat. Cărțile de recorduri abundă în exemple de persoane al căror păr s-a lungit pe mai mulți metri, trecând mult dincolo de limita utilității. Unii antropologi (specialiști în studiul speciei umane) de prin anii ’80 considerau chiar că omul a început să meargă în două picioare pentru că începuse să-i vină părul peste ochi... Privită din spate, o persoană oarecare pare să fie o fată frumoasă
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
apanaj minunat al unui animal supranatural, manifestându-se mai mult în mod emblematic decât real și pe care nimeni nu pare a-l asocia virtuților terapeutice"29. Recunosc: e un unghi de vedere care nu îmi convine. Mai întâi, pentru că antropologul adoptă o perspectivă pozitivistă care trădează viziunea medievală ce a stat la originea reprezentării. Pentru el, unicornul este un amestec de "elemente absolut reale, dintele unui cetaceu, necunoscut, fără îndoială, și un animal de încălecat, ambele incontestabile"30. Or, dacă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
structurile semnificațiilor care sunt determinate cultural. În consecință, perspectiva sa este superficială. Nereușind să înțeleagă scopul acțiunii umane, acesta nu reușește nici să furnizeze explicații utile. Acest argument a fost susținut cu putere de către filozoful englez Peter Winch și de către antropologul american Clifford Geertz. Ambii încep cu observația că acțiunile umane sunt în mod tipic intenționate. Intențiile nu constituie cauze, dar furnizează rațiuni pentru a explica de ce un individ acționează așa cum acționează. Ar fi artificial să se afirme, după cum face Hempel
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
ar putea fi descrise acestea în mod inteligibil...”. Astfel, spune el, analiza societății umane „nu este o știință experimentală în căutarea unei legi, ci una interpretativă în căutarea de înțelesuri”.2 Răspunsul meu este acela că ideea inițială a criticului antropolog este solidă, însă concluzia sa nu decurge firesc din premise. Criticul antropolog ia un truism și îl face absurd. Își duce raționamentul la limitele extreme încât consecințele devin nerezonabile. Totuși, există un truism în esența acestei obiecții - și trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
societății umane „nu este o știință experimentală în căutarea unei legi, ci una interpretativă în căutarea de înțelesuri”.2 Răspunsul meu este acela că ideea inițială a criticului antropolog este solidă, însă concluzia sa nu decurge firesc din premise. Criticul antropolog ia un truism și îl face absurd. Își duce raționamentul la limitele extreme încât consecințele devin nerezonabile. Totuși, există un truism în esența acestei obiecții - și trebuie să-l studiem cu atenție. Pentru început, există multe situații în societate care
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
știm că intențiile nu sunt întotdeauna raționale, sau întotdeauna evidente, sau întotdeauna autentice. Nu trebuie să avem mereu încredere în pretinsa capacitate de înțelegere a observatului și să restabilim astfel rolul esențial al observatorului din afară. Aceste replici la adresa criticului antropolog sunt făcute dintr-o perspectivă diferită de cea pe care o adoptă acesta. Un alt tip de replici acceptă însă premisa acestuiaconform căreia semnificațiile culturale sunt importante, dar îi respinge soluția - aceea de aabandona științele sociale nomologice și de a
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
bazată exclusivpeinterpretare culturală. Este adevărat că indivizii umani trăiesc în interiorul unor culturi și că în mare parte (dar, desigur, nu în totalitate) comportamentul lor este guvernat de interpretări derivate din aceste culturi. Consider acest fapt de la sine înțeles. Criticul nostru antropolog dorește să ne oprim la această afirmație. Eu însă voi susține că este imposibil să ne oprim în acest punct, chiar și pentru antropolog. Trebuie să trecem dincolo de aceasta și în mod normal o facem. Astfel, ceea ce criticul ia drept
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
este guvernat de interpretări derivate din aceste culturi. Consider acest fapt de la sine înțeles. Criticul nostru antropolog dorește să ne oprim la această afirmație. Eu însă voi susține că este imposibil să ne oprim în acest punct, chiar și pentru antropolog. Trebuie să trecem dincolo de aceasta și în mod normal o facem. Astfel, ceea ce criticul ia drept concluzie, eu consider drept o provocare ce trebuie rezolvată. Faptul că indivizii umani trăiesc în culturi caracterizate de sisteme de înțelegere comună face practicarea
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
sistem de sensuri și înțelegeri împărtășite, preponderente la nivelul unui subgrup de indivizi - presupune criterii ce sunt mai degrabă „externe” decât „interne” în științele sociale. O cultură nu poate fi identificată sau discutată prin mijloacele metodologice interpretative recomandate de către criticul antropolog. Cultura însăși reprezintă un concept de științe sociale interculturale. Afirmațiile de largă circulație ne direcționează interesul de studiu către anumite aspecte ale relațiilor umane, ne ajută să definim structurile de semnificații comune și să identificăm gradul de conformitate necesar pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]