1,520 matches
-
În afară de asta, se pune problema reutilizării lor, știindu-se că sunt fie neînstrăinabile, fie înstrăinabile, în anumite condiții administrative precise. În plus, puterea de a proteja este pusă în legătură cu problema proprietății intelectuale și a drepturilor de autor. De exemplu, încredințând antropologilor studiul producțiilor artizanale tradiționale din regiuni, Misiunea pentru Patrimoniu Etnologic (care face parte din Ministerul Culturii) îi obligă pe cercetători să reflecteze în același timp asupra eventualelor modalități de protejare a măiestriilor locale tradiționale (alimentare, artizanale...). Legea drepturilor de autor
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Bull 1977: capitolele 6-10). Fără a putea fi redus nici la societățile interne, nici la lipsa totală de guvernare, sistemul internațional ar trebui înțeles ca o societate singulară în genul său, comparabilă mai degrabă cu unele societăți primitive explorate de antropologi. Bull revendică această concepție aparte asupra societății internaționale de la "tradiția grotiană", numită astfel după olandezul Hugo Grotius, un faimos jurist internațional al secolului al XVII-lea. Școala engleză a relațiilor interna-ționale poate fi caracterizată deopotrivă prin încercările sale timpurii de
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
pe procesele ce se produc în cadrul culturilor și pe impactul interacțiunii sociale. Trebuie să spunem că până în primul sfert al secolului 20 cele două discipline erau unite în mod obișnuit într-un singur departament, diferențierea principală fiind dată de preocuparea antropologilor pentru studiul sociologiei oamenilor preliterați. Recent chiar această distincție a slăbit, astfel că antropologii sociali au adăugat domeniului lor de interes din ce în ce mai mult cercetări referitoare la aspectele variate ale societății moderne. Economia. Disciplina economiei implică studiul comportamentului uman în relație
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
spunem că până în primul sfert al secolului 20 cele două discipline erau unite în mod obișnuit într-un singur departament, diferențierea principală fiind dată de preocuparea antropologilor pentru studiul sociologiei oamenilor preliterați. Recent chiar această distincție a slăbit, astfel că antropologii sociali au adăugat domeniului lor de interes din ce în ce mai mult cercetări referitoare la aspectele variate ale societății moderne. Economia. Disciplina economiei implică studiul comportamentului uman în relație cu producția, schimbul, distribuția și consumul venitului. La fel ca și psihologia, economia are
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
problemă a ceea ce oamenii dintr-o societate știu sau cred a fi adevărat. Adică asupra a ceea ce oamenii din societatea respectivă sunt de acord referitor la o anumită realitate exprimată în setul lor de credințe despre aceasta. Când sociologii și antropologii studiază culturile, ei sunt interesați în astfel de acorduri sociale referitor la realitate și adevăr. Aceste acorduri sociale sunt cele care formează comportamentul oamenilor și ele sunt cele care determină cum oamenii înțeleg lumea lor. Un important domeniu al cunoștințelor
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
lucru justifică diversitatea pe care o manifestă cultura și structura socială de la un loc la altul și în timp. 4.4.2. Varietatea culturii și a structurii sociale Există cultură și structură socială universale? O întrebare pe care sociologii și antropologii au pus-o de mulți ani este dacă există cultură și structură socială universale. Răspunsul la această problemă trebuie să ia în calcul pattern-ul cultural și aranjamentul structural care singure pot fi universale. Deci, când vorbim de universalitatea culturii
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
etnocentrismului când se studiază comportamentul uman. În contrast cu etnocentrismul, cercetătorii sociali încearcă să privească comportamentul uman și cultura din punct de vedere al relativismului cultural. Relativismul cultural recunoaște că culturile sunt diferite, dar nu vede diferența ca deficiență. Majoritatea sociologilor și antropologilor privesc culturile umane în termenii unui relativism cultural conceptul prin care se susține că toate culturile sunt sisteme ordonate în interiorul cărora obiceiurile și instituțiile sunt raționale în sensul lor propriu. Așadar, convingerea hindusă de interzicere a consumului de carne de
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
sociale, este necesar să descriem diferite perspective teoretice explicative ale acesteia, să identificăm sursele care generează schimbarea, precum și problemele sociale care sunt asociate în mod inevitabil dinamicii acesteia. Începem prin prezentarea teoriilor schimbării sociale. 12.2. Teoriile schimbării sociale Sociologii, antropologii și istoricii au dezvoltat o serie de teorii ale schimbării sociale. Demersurile acestora au urmărit să identifice existența unui pattern ori scop în aparentul caleidoscop al schimbării pe care putem să-l observăm de-a lungul istoriei omenirii. Deși există
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
ca societățile industriale occidentale, dar ele trebuie să realizeze acest lucru. În acest fel, teoriile de început au tendința de a accentua un aspect al schimbării dezvoltarea tehnologică și economică drept criteriu cheie al evoluției. Mai recent, câțiva sociologi și antropologi au pledat pentru teoria multiliniară a schimbării evolutive. Potrivit acestei abordări, deși evoluția nu poate fi universală, există o tendință a societăților să evolueze către complexitate și adaptabilitate. Mai mult, deoarece fiecare societate pornește de la stadii diferite și se confruntă
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
multiliniari afirmă că pe termen lung, există o direcție generală care implică schimbarea socială: de la societăți simple, mici la unele mari, complexe. EVOLUȚIA SOCIOCULTURALĂ. Astăzi tipul de teorie evoluționistă care este avută în vedere mult mai serios de sociologi și antropologi este evoluția socioculturală, adică studiul modului în care societățile de culegători și vânători s-au schimbat în alte tipuri de societăți. Într-un fel aceasta se aseamănă destul de mult cu teoria multiliniară. Aici este folositor să ne amintim de discuția
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
mai mare nasc mai des decât celelalte băieți? Speranța subiectivă de viață și numărul de copii O descoperire uimitoare arată că încrederea femeilor în longevitatea lor poate influența sexul viitorului lor bebeluș... Într-adevăr, acest studiu realizat de un biolog antropolog de la universitatea din Kent pe femeile britanice indică faptul că cele care cred că vor trăi mult au o tendință mai mare de a da naștere unui fiu decât femeile care cred că vor muri de timpuriu. Doctorul Sarah Johns
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
sau „pasiune”, este un fenomen universal, prezent la toate grupurile umane. Astfel, într-un studiu realizat pe 166 de societăți, Jankowiak și Fischer (1992) au descoperit că iubirea romantică exista în 147 dintre ele. Cât despre cele 19 rămase, dacă antropologii nu au găsit-o, acest lucru se explică prin faptul că nu au știut să pună întrebările potrivite! Iubirea este astfel un program genetic universal care generează fenomene chimice (dopamina în circuitul recompensei), apoi psihologice (exaltarea, dorul) și în final
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
și a diseminării sale, proiectul semiotic (aventura semiotică așa cum este descrisă de semioticieni și trăită de fiecare dintre noi) vizează stabilirea unui dialog real în cîmpul științelor omului. Terenul comun va fi cel al semnificației: riturilor și comportamentelor (analizate de antropolog), textelor și discursurilor literare și non literare (obiect al criticii și teoriei literare, ca și al științelor comunicării), precum și a acțiunii (politice, sociale, culturale). Descrierea/interpretarea semnificației, modul său de constituire, diseminare, ocultare, asimilabil dragostei care se trăiește ca experiență
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
putem afirma cu certitudine că investigarea activității de semnificare a omului, altfel spus a diverselor sale limbaje (gestual, spațial, grafic etc.) poate contribui la optimizarea comunicării interumane, la utilizarea elocventă a numeroaselor forme de exprimare verbală și non verbală. Așa cum antropologul prin descrierile sale îmbogățește cunoștințele noastre despre o anume societate, dar în același timp poate păstra sau distruge acea cultură, așa cum o bună cunoaștere a anatomiei poate influența pozitiv starea de sănătate, la fel descrierea gramaticii narațiunii sau publicității poate
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
petrece sub semne" (J.M. Floch, 1995: 5). Abordare a formelor semnificante, travaliu minuțios cu textul (Hors du texte point de salut "Nu există salvare în afara textului", cf. A.J. Greimas), semiotica s-a născut în anii '60 din nevoia practicienilor (antropologi, etnologi, lexicologi) de a explica procedurile de analiză și a-și interdefini conceptele. Generată de o "tradiție de rigoare" (structuralismul lingvistic al lui Saussure, antropologia structurală a lui Claude Lévi-Strauss în Franța, logica peirciană și behaviorismul morrissian în America), semiotica
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
mai bine dacă este abordată din punct de vedere semiotic" (Umberto Eco, 1982:43). 2. STRUCTURALISM ȘI SEMIOTICĂ 2.1. Structuralismul. Teorie sau metodă? "Spirit al timpului", "modă", revoltă împotriva sclerozei intelectuale și instituționale (mai '68 al intelectualilor textualiști, etnologi, antropologi etc.), aventura structuralistă a reunit sub o denumire nivelatoare o eterogenitate de tendințe și demersuri (de la teoria literară sau "Noua critică" practicată de Serge Doubrovsky, Roland Barthes, Jean-Pierre Richard, Charles Mauron la poetica reprezentată de Claude Bremond, Gérard Genette, Tzvetan
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Claude Lévi-Strauss relevă faptul că deși nu agreează personal nici muzica rock nici benzile desenate, nu se poate împiedica să nu recunoască în voga acestor genuri un "fenomen sociologic ce trebuie studiat", cu atît mai mult cu cît în limbajul antropologilor cultura este reprezentată de "cunoștințe, credințe, artă, morală, drept, cutume și toate aptitudinile și obiceiurile dobîndite de om ca membru al societății" (Tylor apud C. Lévi-Strauss & D. Eribon, 1990: 229). Pe de altă parte, el nu se sfiește să afirme
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
structuralism și avînd drept model fonologia "știința paradigmelor exemplare" și conștiința sintagmatică, orizontală (Școala formaliștilor ruși, Propp în primul rînd). Imaginația paradigmatică sau formală implică o atenție deosebită acordată elementelor recurente, matricei atemporale, constantelor (miturilor, arhetipurilor), dimensiune strălucit reprezentată de antropologul francez Claude Lévi-Strauss. Structuralismul lui Claude Lévi-Strauss constituie modelul nici funcțional, nici genetic, nici istoric, ci "deductiv exemplar utilizat într-o știință umană empirică" (J .Piaget, 1970:90). Cele trei direcții de gîndire care i-au fertilizat metodologia și postulatele
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
III L'origine des manières de table, 1968; IV L'homme nu, 1971, Lévi-Strauss vizează constituirea prin intermediul analizei miturilor a unei "logici a concretului" și în consecință a regulilor de funcționare a gîndirii mitice. Constatînd că miturile prezintă nenumărate variante, antropologul structural încearcă degajarea invariantelor prin segmentarea tramei narative în unități minimale, numite miteme ale căror relații sintagmatice și ierarhice determină elementul esențial al construcției mitului-schemă. O analiză exemplară precum lectura gestei lui Asdiwal, bazată pe analiza variantelor mitului indienilor de pe
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
posturale etc. Kinezica (gr. kinesis = mișcare) este știința comunicării prin gest (lat. gestus = atitudine, mișcare a corpului) și expresie facială. Studiu al comunicării prin mișcările corpului reprezentate în genere de expresiile feței, gesturi și posturi, kinezica a fost inițiată de antropologul american Ray Birdwhistell în 1952; pe parcursul cercetărilor sale de teren asupra indienilor Kutenai, Birdwhistell a remarcat că mișcările lor erau diferite cînd utilizau limbi diferite (engleza sau kutenai). Corelînd această primă observație cu sugestiile lui Edward Sapir și Francz Boas
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
cele ce urmează vom încerca să sistematizăm și să semantizăm componenta spațială a ordinii sociale, mai precis valoarea simbolică și diferențială a diverselor tipuri de spații și distanțe. 9.2. Proxemica. Definiție și delimitări Proxemica reprezintă în viziunea creatorului său antropologul american E.T.Hall "studiul perceperii și utilizării spațiului de către om" (1981:191), domeniu corelabil activităților comportamentale legate de teritorialitatea etologilor. De-a lungul dezvoltării sale, pro-xemica a fost numită și "topologie umană", "oriologie sau studiul frontierelor", "spațiu social ca biocomunicare
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
este una din cauzele eșecului comunicării ("Mai vrei ceai?" întreabă iepurele pe Alice în țara minunilor, iar aceasta se revoltă: "Cum să mai vreau cînd nu mi-ai dat deloc pînă acum?"). PROXEMICA Studiu științific al distanțelor interpersonale, întreprins de antropologul american E.T.Hall. În ciuda diferențelor dintre culturi, toate grupurile cunosc distanța intimă (a dragostei sau agresiunii), distanța personală a prieteniei și colaborării, distanța socială a ierarhiilor, precum și cea publică (a scenei sau arenei politice). RECURENȚĂ Repetiție regulată și previzibilă a
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
lui Selmer Bringsjord și David Ferrucci , un interes puternic pentru relația povestirii cu mediul informatic. Există studii de afaceri în care Gerald Zaltman folosește narațiunea ca resursă pentru branding și marketing. Ludologia, prin Janet Murray , recunoaște natura narativă a jocurilor. Antropologi ca Elinor Ochs și Lisa Capps explorează relația conversației cotidiene cu narativul. În toate domeniile cercetării se vorbește despre: „o revigorare a narațiunii”. Tot mai mulți cercetători, în discipline diferite, sunt interesați de procesele, rezultatele și funcțiile povestirii, frecvent interpretate
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
lui Selmer Bringsjord și David Ferrucci , un interes puternic pentru relația povestirii cu mediul informatic. Există studii de afaceri în care Gerald Zaltman folosește narațiunea ca resursă pentru branding și marketing. Ludologia, prin Janet Murray , recunoaște natura narativă a jocurilor. Antropologi ca Elinor Ochs și Lisa Capps explorează relația conversației cotidiene cu narativul. În toate domeniile cercetării se vorbește despre: „o revigorare a narațiunii”. Tot mai mulți cercetători, în discipline diferite, sunt interesați de procesele, rezultatele și funcțiile povestirii, frecvent interpretate
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
adică de forțele și raporturile de producție. A contrario, după Max Weber, valorile etice joacă un rol important în nașterea capitalismului. În sfârșit, Célestin Bouglé (1922), unul dintre discipolii lui Durkheim, face din acest concept obiectul unei cărți. Cât despre antropologi, aceștia își concentrează interesele asupra fenomenului cultural care se manifestă în micile comunități. Ținând cont de valorile dominante, Ruth Benedict (1934) repartizează indienii din sud-estul Statelor Unite în "apolinici" și "dionisiaci". O tendință nouă și decisivă se creează sub impulsul lui
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]