2,449 matches
-
energetic, propusă mai departe, a devenit posibilă prin desfășurarea proiectului antropologic kantian și prin reținerea structurii formale a conceptului kantian al finalității. I.3. Reconstrucția antropologică personalist-energetică I.3.a. Orizonturile de tematizare a personalității și postulatele personalismului energetic Intenția antropologică în interpretarea personalismului energetic și evaluarea acestuia din unghiul unui model de reconstrucție a umanului se regăsesc la unii exegeți ai filosofiei lui Rădulescu-Motru. În acest sens, Corina Hrișcă susține că "sistemul filosofic rezultat nu înfățișează sectoare distincte de ontologie
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Acest discurs nu este despre ceea-ce-face-omul-din-sine, ci despre ceea ce face natura din el, cum ar spune Kant, așa încât spațiul său de desfășurare este "știința personalității", un fel de "filosofie secundă", omul apărând sub determinare "fizică". Dominant însă, enunțurile de tip antropologic din personalismul energetic nu aparțin acestui orizont; ele vizează, în ultimă instanță, limitele (datele) problemei unității și identității conștiinței individuale cu universul (înțeles ca ansamblu al corelațiunilor energetice). De asemenea, C. Rădulescu-Motru consideră că aceasta ar fi și problema filosofiei
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a energiei dacă prin energie voim să înțelegem realitatea nu sunt posibile, pentru evoluție, decât anumite corelații, și între acestea, un singur tip de structură sufletească: personalitatea, care indică direcția totală a evoluției"113. Ținând seama și de conținutul reflecțiilor antropologice ale lui C. Rădulescu-Motru (nu numai de aspectul său formal determinat ca model de reconstrucție a umanului) putem accepta, de asemenea, ideea unei unități teoretice a acestora structurată în două registre și construită pe temeiul celor patru postulate. În primul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
plăcerii artistice (coordonarea ritmică a mișcărilor) și "atitudinea muncitorească" (munca propriu-zisă). Prin urmare, menținerea omului în cadrele unui specific existențial reclamă, de la început, anumite condiții biologice, însoțite de altele de natură culturală. Prin această judecată, personalismul energetic, în aspectul său antropologic, se apropie de alte modele și forme de explicație a problemelor omului, integrate, pe de o parte, antropologiei fizice, iar pe de alta, antropologiei culturale. În felul acesta gândește, de exemplu, R. Leakey. Într-o recentă lucrare a sa asupra
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
esențiale" dintre existența umană și animal, întemeiată pe plasarea lor în evoluție, dar ea este condiționată nemijlocit de caracteristicile diferite ale acestor două "corelațiuni energetice", caracteristici scoase la iveală de experiență. Este vorba aici despre o ordine a întemeierii reflecțiilor antropologice. De altminteri, ceea ce este secund într-o definiție a omului devine primar într-o reconstrucție filosofică a umanului. Așa cum, de altfel, se întâmplă și la C. Rădulescu-Motru, căci diferența specifică dintre animal și om (văzută, mai general, ca diferență între
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
prin personalizarea energiei și instalarea unui determinism prin finalitate propriu lumii omului. Neacceptarea acestei idei după care ordinea de finalitate este "dobândită" face imposibilă înțelegerea conceptului de cultură și, în ultimă instanță, a conceptului de om și a întregii reconstrucții antropologice a lui C. Rădulescu-Motru. Mai cu seamă în Personalismul energetic, dar și în Vocația..., filosoful român accentuează această idee. Formula metafizică a personalismului energetic (personalitatea este energia în actul ei desăvârșit) propune ca termeni primi, în ordinea conținutului, energia și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
interpretării de față are și sensul de a justifica această ultimă evaluare, de altfel firească, într-o oarecare măsură, chiar pe temeiul celor prezentate până aici în privința legăturilor îndeosebi formale dintre personalismul energetic și filosofia lui Kant. I.4. Corespondențe antropologice între personalismul energetic și filosofia kantiană Se cuvine să formulăm în finalul acestui capitol al cărui demers a condus către ideea că personalismul energetic poate fi socotit, după felul în care reconstruiește unitatea de existență a omului, drept ontologie a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cuvine să formulăm în finalul acestui capitol al cărui demers a condus către ideea că personalismul energetic poate fi socotit, după felul în care reconstruiește unitatea de existență a omului, drept ontologie a umanului, iar filosofia kantiană cuprinde un proiect antropologic câteva corespondențe "sintetice" între aceste două filosofii. Astfel, strict euristic și în orizontul unei resemnificări (reinterpretări) antropologice a personalismului energetic, putem spune că determinarea științific-sistematică a personalității (primul orizont de tematizare în "teoria personalității") se află într-o legătură de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
poate fi socotit, după felul în care reconstruiește unitatea de existență a omului, drept ontologie a umanului, iar filosofia kantiană cuprinde un proiect antropologic câteva corespondențe "sintetice" între aceste două filosofii. Astfel, strict euristic și în orizontul unei resemnificări (reinterpretări) antropologice a personalismului energetic, putem spune că determinarea științific-sistematică a personalității (primul orizont de tematizare în "teoria personalității") se află într-o legătură de sens cu postularea, în filosofia kantiană, a unității sufletești, chiar a unității formale "eu sunt", iar modelul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și a personalității, ci explică trecerea acestora prin câteva forme istorice, socotind semnificativă evoluția lor în context cultural. Conceptul determinismului prin finalitate, fundamental în personalismul energetic vizat din unghiul modelelor de reconstrucție a umanului, concentrează legătura acestei filosofii cu proiectul antropologic kantian. Detaliile legăturii (fără a distinge strict între aspectul formal și cel de conținut) ar putea fi sistematizate, pornind de la cele două orizonturi de tematizare proprii filosofiei personalismului energetic, dar luând în seamă și alte concepte decât cel al finalității
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
eul integrat ca premisă psihologică în activitatea proprie omului: munca. Aptitudinile care însoțesc reacția afectivă în alcătuirea personalității reprezintă tocmai sensul de finalitate pe care îl aduce eul în evoluția omului. Acest al doilea plan (istoric) are un sens strict antropologic. Omul dobândește prin el trăsătura specifică, anume munca. "Omul este ființa muncitoare" reprezintă judecata cu rol de principiu în acest model antropologic; c. orizonturile în care se află personalitatea, decurgând din orizonturile desfășurate de determinismul prin finalitate, cel cosmic și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
finalitate pe care îl aduce eul în evoluția omului. Acest al doilea plan (istoric) are un sens strict antropologic. Omul dobândește prin el trăsătura specifică, anume munca. "Omul este ființa muncitoare" reprezintă judecata cu rol de principiu în acest model antropologic; c. orizonturile în care se află personalitatea, decurgând din orizonturile desfășurate de determinismul prin finalitate, cel cosmic și cel istoric, fac posibile două tipuri de reconstrucție a personalității: o "cosmologie", care ia la C. Rădulescu-Motru forma științei personalității, și o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a energiei aflată într-un continuu proces de personalizare. De asemenea, în primul plan, omul este termen secund; în al doilea, în cel istoric, omul este termen prim. Folosind această idee drept criteriu pentru interpretarea personalismului energetic, constatăm că accentul antropologic are o evoluție în sensul întăririi sale. Lucrarea din sistemul personalismului energetic în care cele două "stări" ale omului (și rosturi ale personalității) se află în echilibru este Personalismul energetic. Persoana omenească nu este o formă de energie printre altele
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a fost justificată încă din primul capitol al acestei lucrări. Ne propunem acum să reîntemeiem și să ilustrăm această idee. De fapt, dorim să răspundem la următoarea întrebare: care este schema intelectuală a determinismului prin finalitate și care sunt consecințele "antropologice" ale funcției sale structurante pentru personalismul energetic? Presupoziția de lucru, în construcția unui răspuns, este ideea după care "schema intelectuală" a determinismului prin finalitate este alcătuită în analogie cu "structura formală" a conceptului kantian al finalității și că celelalte trei
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
mod neechivoc finalismul"150) și aprecierea personalismului energetic ca o concepție determinist-teleologică ("Concepția lui C.Rădulescu-Motru e o concepție deterministă, teleologică, energetică, personalistă"151. Este de reținut și o observație dintr-o "lectură paralelă" a personalismului energetic și a fenomenologiei antropologice a lui P. Teilhard de Chardin: "Presupoziția unui finalism spiritualist la Rădulescu-Motru este falsă, divinitatea nefiind făcută să determine ceva"152.) Pe temeiul celor arătate până acum, am putea socoti că afirmarea ordinii de finalitate pentru existența-ca-energie (pornind de la ideea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fi încadrat în cea de-a treia modalitate de fundare; dar el nu pare a fi încadrabil în vreuna dintre aceste variante "fundaționiste", deși, pe de altă parte, pare a avea ceva din fiecare. Determinismul prin finalitate are o fundare antropologică; el este legat, cum ar spune Kant, de om ca scop final al existenței (și nu simplu scop al naturii). Faptele omului își au temeiul în existența umană însăși, deși aceasta este legată de unitatea universului. În timp ce "fundările" despre care
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
al spiritului care se caută pe sine (Hegel), fundarea determinismului prin finalitate persona-list-energetic păstrează relieful distinct al existenței umane, ca unitate, în unita-tea universului care cuprinde și "factori" fizici și "factori" psihici și evoluția care diferențiază între aceștia. Aceeași fundare antropologică pare să condiționeze și conceptul finalității al lui Kant. Facultatea de judecare reflexivă aparține omului ca ființă rațională. Aspectul formal al conceptului kantian al finalității constă, cum am stabilit în capitolul anterior, în condițiile logice care îl fac posibil, în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
idee a extinderii jurisdicției finalității de la om la natură (subliniem, în ordine formală). Conceptul finalității dă seama, în ambele filosofii, unitatea ființei umane. În kantianism rezultă, prin aceste operații de de-limitare a spațiilor de semnificație a finalității, un proiect antropologic. În personalismul energetic, esența omului, gândită în plan cosmic, semnifică omul doar ca o gradație înlăuntrul lumii; în cel istoric, ea se identifică faptului muncii. Deși extinsă asupra naturii, finalitatea va specifica, nedezmințit, omul, dar nu ca atare, ci prin
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
aceasta reprezintă existența ca atare a omului. Abia pornind de la acest fapt dobândește înțelegere ideea "finalității naturii". Și tot pe acest temei înțelegem că rezultatul reconstrucției umanului în personalismul energetic nu este o antropologie filosofică (sau una specială), nici un proiect antropologic, ci o ontologie a umanului. Iată cum privește unul dintre primii interpreți ai personalismului energetic, Vasile Băncilă, legătura dintre finalitate și condiția umană: "Oricât ar părea de paradoxal la prima vedere, dar omul nu e numai scopul naturii, ci și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
destin, publicată în 1940, nu are, la o primă vedere, o poziție necesară în sistem; ea pare a fi mai degrabă o aplicație a conceptului personalismului energetic la problema timpului. Totuși, lucrarea propune ceea ce lipsea sistemului, vizat într-o perspectivă antropologică: justificarea formală a unuia dintre conceptele sale fondatoare: determinismul prin finalitate. Prin descrierea și explicarea formelor istorice ale personalității din Personalismul energetic și Vocația..., determinismul prin finalitate dobândește o întemeiere "materială"; istoria, concepută ca evoluție a personalizării, îi conferă conținut
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Timp și destin, conceptul determinismului prin finalitate este justificat formal. Fără o asemenea operație, conceptul în cauză și-ar fi pierdut sensul filosofic, iar personalismul energetic filosofia care îl susține ar fi trebuit să fie evaluat, cel puțin din unghi antropologic, numai ca o simplă descriere a omului în modelul antropologiei fizice sau al celei culturale. C. Rădulescu-Motru însuși stabilește rolul acestei lucrări în ansamblul operei proprii, cumva în sensul indicat mai sus: "Prin scrierea de față (Timp și destin n.
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
pe când "tipurile sunt ieșite din acumularea similitudinilor"194; desigur, în acest context, autorul are în vedere prin termenul de personalitate, doar personalitatea energetică. Sensul termenului "tip" care se impune, pentru o sistematică istorică a formelor personalității, în orizontul unei interpretări antropologice a personalismului energetic, este cel de formă de personalitate aflată, istoricește, între mistic și profesionist și vocație. De altminteri, chiar profesionistul corespunde unui "tip", urmând ca abia inovatorul, "profesionistul de vocație", să se desprindă în mod categoric de condiția tipului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
lumii elementul condiționatului natura și elementul Absolutului Absolutul însuși. În cazul misticului, forma socială este grupul; în cazul "tipului", cultura; iar pentru personalitatea energetică, civilizația. (Discuția asupra formei sociale se va face în ultimul capitol.) Interpretarea personalismului energetic din unghi antropologic și discuția asupra formelor istorice ale pesonalității trebuie să introducă o diferență între ființa-în-sine a unei forme a personalității și exprimarea sa în afară de sine. Iar textul interpretat în lucrarea de față dă voie, dacă nu chiar cere, o asemenea diferențiere
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
energiilor naturii de către societate, prin cultură și civilizație, în cazul personalității energetice, are importanță dublă: întâi, pentru că semnifică suficient umanizarea și desăvârșirea ordinii "impuse" de determinismul prin finalitate; apoi, pentru că face posibilă o teorie a vocației sub o întemeiere propriu-zis antropologică. Desigur, spațiul umanului este determinat prin condiționatul natural și prin idealul de personalizare; acestea două sunt coordonatele lui; dar ele nu impun ordinea lor specifică, ci se contopesc în unitatea ființei umane. Personalitatea energetică, gândită generic, se definește printr-o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
scară universală. Așa încât, omul de vocație este, în act și nu doar în potență, microcosm. În vocație se află modelul absolut al omului și chipul concentrat al întregii existențe. Iar teoria vocației reprezintă, în personalismul energetic, însăși desfășurarea proiectului său antropologic în forma ontologiei umanului. Conceptul vocației leagă între ele operele personalismului energetic și oferă cel mai însemnat temei pentru dimensiunea antropologică a acestui sistem filosofic. De aceea conceptul vocației nu trebuie privit numai ca element în filosofia culturii a lui
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]