746 matches
-
fiind privit ca o povară. Așadar, singura experiență pe care o va trăi copilul este aceea a neputinței sale, a lipsei totale de valoare. Acești copii sunt lipsiți de încredere în sine și de sentimentul propriei valori, sunt pasivi și apatici datorită sentimentului profund de neputință, dar ceea ce este cel mai grav: este posibil să nu mai dorească să devină adulți, să nu fie înclinați să se identifice cu adultul și deci să nu adopte normele lui morale și sociale. Se
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
cu probleme de creștere și adolescenții obosiți. De ce nu, și pentru alte vârste, dacă zahărul nu le pune-n primejdie kilogramele? Oricum e mai ușor de înghițit decât sucul. Pentru tonus, fără ezitări, băi reci de șezut. Uneori vă simțiți apatic, fără prea multă energie, nu? Nu vă faceți griji, încercați totuși această baie ce vă aduce tonus și dinamism. Ea accelerează procesul de eliminare a toxinelor și stimulează capacitatea de apărare a organismului. Într-un recipient suficient de larg și
51 Sfaturi ?n?elepte pentru a fi c?t mai s?n?to?i c?t mai voio?i ?i c?t mai...frumo?i by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/83082_a_84407]
-
în stadiul preoperațional, QI = 37, recunoaște imagini, numără parțial, dar nu are format conceptul de număr. Psihomotricitate: coordonarea motrică generală dezordonată, motricitatea fină deficitară, schema corporală parțial formată, lateralitatea - dreaptă, orientarea în spațiu și timp - foarte redusă. Trăsături de personalitate: apatic, docil, destul de cooperant. Nivelul maturizării psiho-sociale: are formate deprinderi minime de autonomie personală și nu are deprinderi de autonomie socială. Conduita este ușor instabilă, nu manifestă dorință de interacțiune cu ceilalți copii sau cu adulți. b) Examenul complex al limbajului
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
am trăit eu?” Cine ești tu ca să-mi dai sfaturi?”). Lipsa afecțiunii, chiar dacă pe de o parte îl face mai rezistent la greutățile vieții, copilul crescut indiferent va fi mai rigid, mai insensibil la sentimentele și la dorințele celorlalți, mai apatic, mai pragmatic. Unii se grăbesc săl eticheteze ca fiind un copil ,,fără suflet”, ,,de gheață”, fără să bănuiască faptul că prejudiciul afectiv pe care îl resimte îl determină să se ghideze pe principiul ,,Iubirea te face mai vulnerabil, mai slab
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
o instituție se datorează reducerii numărului de contacte dintre adulți și copii la cele din timpul actelor de îngrijire, a copilului cu care la rândui conduce la apariția simptoamelor de hospitalism. Copilul hospitalizat devine, treptat trecând prin mai multe faze apatic, dezinteresat de ceea ce se petrece în jurul său, după ce în prealabil a încercat în zadar să atragă asupra sa atenția celor care îl îngrijesc (Robertson 1967). După o primă fază în care copilul internat într-o instituție plânge mult, e agitat
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
adultă, de a se atașa stabil de cineva. Copii mai vulnerabili și cei care nu beneficiază de suport din partea celor care le-au preluat îngrijirea pot regresa în continuare în comportament și să se retragă din ce în ce mai mult în sine, devenind apatici, inexpresivi, dezinteresați de lumea obiectelor și de persoanele din jur. Prin acest mecanism se poate explica existența numărului mare de copii cu retard sever în dezvoltare și comportament de tip autist din leagănele de copii (Roth, 1998). Formele grave de
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
a două sau mai mulți agenți patogeni asociați este numită infecție H.I.V... Animale de casă. Sunt preferate pentru a asigura compania unor persoane. Aceste animale prin faptul că sunt scoase din mediul lor de creștere, lipsite de viață, uneori apatice, plictisite aduc un mare deserviciu din acest punct de vedere. Imaginea ce mă face să spun acestea este un acvariu destul de mic în care se găseau douătrei broaște țestoase ce toată ziua se loveau cu capul de pereții acvariului. Asemeni
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
mai modestă, fapt observat de către Jean Antonine Villemin spune că și nivelul de trai a pacientului este o cauză a îmbolnăvirii. În cazurile mai grave pacienții se refugiază în muncă, se produce o rupere de realitate, munca este viața sa. Apatic, obosit, aversiune pentru mîncăruri grase, etc. Sentimentul de respingere socială apare și la persoane de condiție mai bună, din cauza unui caracter mai dificil. Transmiterea: Respingerea socială era de obicei adresată unei familii și de aceea unii medici inclusiv Hipocrat din
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
După obiceiul curții, fiul regelui Meneftah a fost trimis la învățătură în veneratul templu al lui Amon-Ra din Memphis- la fel ca și alți prinți regali, precum Hosarsif, băiatul surorii lui Ramses. Pe cât era Meneftah de timid, încrezător, mediocru și apatic, pe atât era Hosarsif de ascuns, straniu, pătrunzător și activ. Primul deveni o unealtă în mâinile profesorilor săi, preoții templului; cel de-al doilea, cu voința oțelită, ajunse în curând să se joace cu probele inițiatice, cu scrierea vulgară și
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
cei trei autori nu sunt urmările unor opinii apriorice. Nu se bazează decât pe experiență. Comportarea copiilor variază în mod spectacular în funcție de climatul în care se desfășoară experiențele clubului.Ea are următoarele caracteristici: În cazul climatului autoritar grupurile sunt fie apatice, fie extreme de agresive.De fapt, apatia nu este decât corolarul unei agresivități care nu se poate exprima în mod liber, deoarece chiar în grupurile cele mai apatice se remarcă explozii de furie în cursul perioadelor de tranziție, o creștere
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
clubului.Ea are următoarele caracteristici: În cazul climatului autoritar grupurile sunt fie apatice, fie extreme de agresive.De fapt, apatia nu este decât corolarul unei agresivități care nu se poate exprima în mod liber, deoarece chiar în grupurile cele mai apatice se remarcă explozii de furie în cursul perioadelor de tranziție, o creștere vie a tensiunii când îndrumătorul părăsește camera, crize de furie împotriva obiectelor. De altfel, toți copiii declară că nu le place îndrumătorul autoritar și că-l preferă pe
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
ore din douăzeci și patru. Putem să considerăm că în acest caz caracteristicile de comportare vor deveni obișnuințe, apoi trăsături de caracter. În plus, experiența pune în lumină aspectul oarecum “polidimensional” al comportării. Acești copii, supuși unui regim autoritar, păreau docil,moi, apatici. În ei doarme însă o forță nebănuită care își va găsi expresia din momentul în care cel care exercită puterea de oprimare asupra lor se va întoarce cu spatele, sau în care comportarea lui se va schimba. Această experiență explică
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
negative ale frustrării printr-o relație educativă autentică. V STUDII DE CAZ V 1. Studiu de caz A Copilul A.M., elev în clasa a III-a, repetent, nou în actualul colectiv, este neparticipativ la ore, are absențe nemotivate, este uneori apatic și somnolent, nu-și face temele, a trecut clasa cu medii mici până în acest an, când a rămas repetent. Este distant, retras. Institutorul s-a străduit fără rezultate notabile să-l determine să fie participativ la ore și să-și
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
de frică, iar după ce persoana nu mai este În câmpul său vizual, se liniștește imediat. Plecând de la principiul că un câine trebuie să rețină pe răufăcător și nu să-l maltrateze, exemplarele hiperagresive se elimină de la reproducție, precum și cele fricoase, apatice, cu o combativitate lentă. Voința de a Învăța este plăcerea și dorința unui câine de a face ceva, de a răspunde la comenzi și de a aporta unele obiecte aruncate de dresor. Alții se plictisesc repede după ce execută câteva comenzi
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
pe măsură ce crește. 3. Hrănirea câinelui-lup adult și În dresaj Mâncarea și calitatea ei mențin funcțiile vitale și vivacitatea câinelui. Un câine subnutrit va afișa nu numai un aspect exterior deplorabil, dar și reacția sa la stimulii externi va fi ștearsă, apatică și fără chef de viață. Desigur, are mare importanță și modul cum aceasta se administrează. De obicei, se dă În două tainuri: dimineața se dă jumătate din rația de carne, cea fiartă de cu seară, Împreună cu pâinea aferentă Înmuiată În
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
deveni timorat și urmărit în permanență de un complex de inferioritate. Lipsa afecțiunii, chiar dacă pe de o parte îl face mai rezistent la greutățile vieții, copilul crescut indiferent va fi mai rigid, mai insensibil la sentimentele și dorințele celorlalți, mai apatic, mai pragmatic. Supraprotecția reprezintă un alt tip de îndrumare parentală, care combină un nivel ridicat al controlului cu o afectivitate ridicată. Ambele dimensiuni ale relației părinte-copil sunt folosite într-o manieră intruzivă, care permite manipularea experiențelor emoționale ale copilului. Subsistemul
ARTA DE A FI PĂRINTE by Alina- Elena Ciocoiu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93069]
-
crește și întări stima de sine. Folosirea autorității parentale (sau a puterii), aparent eficientă în anumite condiții, este destul de ineficientă în alte condiții, chiar generând efecte secundare. Multe, dacă nu majoritatea, din aceste efecte secundare sunt nefericite. Copiii devin adesea apatici, temători și nervoși, ca rezultat al „antrenamentului de obediență”. Se întorc adesea asupra antrenorilor cu ostilitate și din dorință de răzbunare. Cel mai adesea cedează fizic sau emoțional sub stresul de a încerca să învețe un comportament care le este
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mirela-Anca Bălănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93071]
-
umane. Dezvoltarea intelectuală a copiilor lipsiți de atașamente a fost foarte lentă. Copiii au dobândit într-un ritm șovăielnic acele lucruri pe care copii crescuți în familii le învață în ritm galopant. Copiii fără atașament sunt lipsiți de imaginație și apatici, își dezvoltă târziu limbajul. În vorbirea acestor copii, totul se referă la propria persoană. Copiii fără atașament nu au sagacitatea copiilor dezvoltați în medii normale de viață. Copiii fără atașamente au dobândit târziu sentimentul identității personale, acel “eu” în deplinul
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Tatiana Panţiru () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92815]
-
astfel un partid format din călăi cu inima împietrită, gata de orice pentru a-l mulțumi pe Ghid și a servi sistemul. La fel de profund este și impactul psihologic și politic. Colectivizarea accentuează criminalizarea puterii și a societății. Numeroși kolhoznici devin apatici și eșuează în alcoolism. Cât despre Stalin, încurajat de victoria sa asupra popoarelor URSS, el își pregătește atacul împotriva partidului. Marea Teroare* va fi urmarea logică a colectivizării. Procesul de colectivizare a țărănimii a fost reluat, uneori la modul identic
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
cu obținerea unor efecte pozitive, cât și a unora negative. De exemplu, stilul autoritar crește productivitatea intelectuală, operațională a grupului, scurtează procesul luării deciziilor, dezvoltă spiritul de disciplină la subordonați etc.; tot stilul autoritar generează însă colective de muncă neînchegate, apatice sau agresive în raport cu conducătorul, influențează negativ atitudinea față de muncă, nu ia în considerare diferitele tipuri de motivații ale subordonaților, atrage după sine un „consum uman” prea mare, defavorabil funcționării firești a personalității umane etc. La fel, stilul de conducere democrat
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ei, de efectele/beneficiile scontate a se obține în urma realizării ei. Din acest punct de vedere, întâlnim lucrători interesați de problemele grupului și ale organizației, activi, dinamici, energici, acționând ferm, hotărât, dezbătând problemele cu curaj, spirit de răspundere, și lucrători apatici, pasivi, inerți, preocupați mai ales de propriile lor probleme decât de cele ale organizației, deci lucrători care participă și alții la care participarea este minoră, superficială, doar în plan productiv și mai puțin în plan sociouman. La unii, participarea capătă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
deci lucrători care participă și alții la care participarea este minoră, superficială, doar în plan productiv și mai puțin în plan sociouman. La unii, participarea capătă forme violente doar atunci când propriile interese le sunt în joc, și rămân cu totul apatici atunci când este vorba de interesele altora, de fapt, ale organizației. Există și forme „perfide” de participare care se realizează prin prezentarea celor mai intime (și meschine) interese personale sub o formă principială, corectă, de ordin social, care nu permit ,,drept
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
produs. În figura de mai jos sunt prezentate efectele comunicării avute în vedere și măsurate de specialiști vis a vis de o campanie de publicitate: Repetare Încercare Cunoaștere Atitudine Preferință Intenție Necunoaștere Satisfăcut Acționează Acceptă Atracție Învață Observă Plictisit Nesatisfăcut Apatic Respingere Antipatic Fig. 23 93 95 GLOSAR Adaptatori - Atingeri haotice ale propriului corp sau ale unor obiecte, de exemplu, ai da părul cu mâna din ochi sau a învârti un creion în mână. Afazie - Pierderea facultăților de a vorbi, de
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
exercită nici o presiune asupra acestora, are răbdare, așteaptă ca lucrurile să se Îmbunătățească. Cel mai adesea, alege această soluție pur și simplu pentru că este mai ușoară, mai puțin Împovărătoare decât celelalte două: adeziunea sa este pragmatică, dacă nu cu totul apatică. Este și motivul care Îl face pe Hirschman să spună că această reacție deteriorează Întreprinderea sau instituția: Într-adevăr, dacă nu protestează sau nu pleacă, clienții sau utilizatorii le dau conducătorilor o primă pentru proasta gestionare. Însă cel dominat poate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
instalează ideea unei dominații a celui care provoacă mesajul. Predecesorii acestei teorii au fost Charcot (isterie, hipnoză), Le Bon (propaganda și psihologia mulțimilor), Tarde (imitația)38. Receptorul este pasiv, în stare hipnotică se spune, considerabil influențat de propagandă. Masa este apatică, maleabilă. Pînă la Baudrillard, ultracriticul modernității, care vorbește despre siderație pînă la a deveni el însuși siderat. Schema unei transmisii lineare a informației ne vine, de asemenea, de la teoria informației a lui Shannon și Weaver, deja expusă. Dar, cum spune
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]