1,153 matches
-
de la Tmișoara; epurarea guvernului de nomenclaturiști; amânarea alegerilor; judecarea celor vinovați de crimele din decembrie 1989; Sute de personalități s-au exprimat de la blocul Universității, numit „tribună a democrației”; Manifestațiile au fost denumite și „Golaniada”, titlu ce face referire la apelativul „golan”, folosit de Ion Iliescu. 6. Studiu de caz: Teme și dezbateri politice în Parlamentul României la 1900 a) Parlamentul României la începutul secolului XX Potrivit Constituției din 1866, Parlamentul (Reprezentanța Națională) era bicameral, fiind format din Camera Deputaților și
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
și instrucțiuni greșite. Acest lucru a fost valabil în orice moment din istoria Americii și, într-o măsură mai mare sau mai mică, în trecutul fiecărei națiuni. Chiar și Iisus din Nazaret, atunci când a fost abordat de un străin cu apelativul "bunule stăpân", a replicat: "De ce spui că sunt bun? Nimeni nu este bun, în afară de unul singur, și acela e Dumnezeu"150. Când ne referim la războiul împotriva terorii, este mai corect să vorbim despre o confruntare între rău și "destul de
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
și de aceea toată lumea, ca peste tot, îi spunea „cucoana preoteasă”, iar copiii știau, de la părinții lor, că la grădiniță îi învață cucoana. Când inspectoarea i-a întrebat pe copii cum se numește educatoarea lor, ei au răspuns candid: cucoana - apelativ interzis în societatea socialistă multilateral dezvoltată. Aruncându-i educatoarei o privire încărcată de reproșuri, inspectoarea, cu un ton oficial, s-a adresat copiilor: - Să țineți minte, copii, educatoarea voastră se numește tovarășa Mariana Ciocoiu. După ce, potrivit canoanelor didactice a pus
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
să reaprind, aici, această controversă, sau măcar să mă declar, aici, de-o parte sau de alta. Sânt conștient, desigur, că atât marele prozator cât și tânărul gânditor au avut motivele lor, pur teoretice, desprinse de orice prezumție pamfletară, să folosească apelativul cu pricina. De asemenea, sânt perfect de acord că accepțiunea în care fiecare a folosit cuvântul "fascism" nu se suprapune nici conceptual, nici valoric cu a celuilalt, și mai ales nu se suprapune deloc peste accepția comună a termenului. Pentru
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
ce caracteristici distincte, divinația se regăsește mai întotdeauna în compania practicilor magice. Deoarece ea poate fi asociată domeniului mai amplu al magiei, vom face trimitere și la elementul magic. Demersul este cu atât mai interesant dacă avem în atenție diferitele apelative care i-au fost atașate de-a lungul vremii divinației. Ea a fost numită pe rând protoștiință, știință, paraștiință sau pseudoștiință. În cele ce urmează vom evoca două epoci istorice în care divinația a înregistrat evoluții interesante la nivelul practicii
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
facultate, ci și pregătirea individuală sau participarea la diferitele cursuri de perfecționare, precum și pasiunea, dăruirea, consecvența și priceperea sa în conducerea diferitelor activități. Se impune ca în contextul pregătirii de specialitate, să acorde o atenție deosebită nivelului de pregătire intelectuală. Apelative ca profesor sau kinetoterapeut implică o pregătire pe multiple planuri: științific, cultural, artistic și sportiv. SISTEMUL MIJLOACELOR ÎN EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT Pentru realizarea finalităților și obiectivelor educației fizice și sportului sunt utilizate mijloace, a căror valoare poate fi apreciată
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
scriptică a semnificantului, în favoarea libertății de mișcare a semnificatului, ceea ce face din lectorul avizat o instanță activă, co-participantă la dialogul polemic. În Scrisoare deschisă domnului A.C. Cuza, intenția polemică evidentă nu este disimulată, ci acompaniată permanent de instrumentația pamfletului ironic. Apelativul emfatic "Ilustre economist" sugerează, din start, intenția polemistului de a face din preopinentul său o țintă a deriziunii publice prin alte instrumente decât anatema, invectiva sau afurisenia, exploatate, se știe, cu predilecție de pamfletul publicistic arghezian. Aici, falia care desparte
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
retorică, departe de a fi expresia unui patetism necenzurat, este, în textul polemic arghezian, amprenta unei agresivități gratuite ca izbucnire scurtă și necenzurată a pamfletarului: "Cu ce ușurință vă hrăniți din vomiturile de ieri, apostole!". De altfel, substituirea numelui cu apelativul ironic accentuează ideea diferenței grotești între statutul imaginar în text ca autoproiecție a adversarului -, și cel real, declasant și amendabil din perspectiva polemistului-pamfletar. Uneori, enunțul exclamativ constituie o punte tactică între o secvență ambiguizată de ironie și o alta referențială
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
care imaginea actanților protagoniști (el și adversarul său) este contrastantă prin valorile etice pe care le promovează. Pe de o parte, avem autoreflectată imaginea unui Arghezi modest, bine intenționat, "un simplu scriitor și gazetar" care-și abordează victima numai cu apelative reverențioase precum "domnul", "domnia sa", iar pe de alta, cea distorsionată, a unui adversar socialmente redutabil: "(...) profesor universitar, om cu tendințe de unitate, cu metodă, cu ordine (expresii citate din discursul preopinentului, n.n.), cu acces la tribuna întâietăților, rând pe rând
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Alexandru (1352-1364) Își ia titlul de domn autocrat și Întemeiază Mitropolia Ungro-Vlahiei. Titlul de domn vine de la latinescul dominus, iar poziția sa independentă s-a concretizat prin formula” de sine stătător”. Puterea domnească era considerată de origine divină, exprimată prin apelativul simbolic Io sau prin formula bizantină „din mila lui Dumnezeu”. Atribuțiile domnului sunt foarte largi: este șeful armatei, având titlul de mare voievod, este stăpânul Întregului pământ, șeful administrației, declară război sau Încheie pace, emite hrisoave, este instanța supremă de
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
care tinde să uniformizeze indivizii, anulându-le identitățile cu care au intrat și recunoscându-le doar pe cele construite acolo. Sunt folosite în acest scop uniformele, anumite coduri lingvistice. Se interzice utilizarea numelor proprii (în locul lor introducându-se numere, ori apelative: soldat, pacient, maică etc., ori rebotezând indivizii), se încearcă controlarea tuturor aspectelor vieții membrilor lor, sunt reglementate strict formulele de adresare, de salut, alte comportamente în diferitele situații. Se pune un accent deosebit pe controlul social, pe activități cu un
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
căsătoriți li se spune: „Prea cucernice părinte” sau „Cucernice părinte” sau „Părinte”; Călugărilor care se găsesc în mânăstiri sau catedralele episcopale, uneori și prin parohii, li se spune: „Prea cuvioase părinte”, „Cuvioase părinte” sau „Părinte”; Episcopului ne vom adresa cu apelativul: „Prea sfinte părinte”; Arhiepiscopului și mitropolitului li se spune: „Înalt Prea Sfinte Părinte”. Avem arhiepiscopi la: Galați, Suceava, Cluj, Constanța, Târgoviște; Mitropolii la: Iași, București, Craiova, Sibiu, Timișoara. Patriarhului României ne adresăm cu apelativul: „Prea Fericite Părinte Patriarh”, Patriarhia aflându
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
Părinte”; Episcopului ne vom adresa cu apelativul: „Prea sfinte părinte”; Arhiepiscopului și mitropolitului li se spune: „Înalt Prea Sfinte Părinte”. Avem arhiepiscopi la: Galați, Suceava, Cluj, Constanța, Târgoviște; Mitropolii la: Iași, București, Craiova, Sibiu, Timișoara. Patriarhului României ne adresăm cu apelativul: „Prea Fericite Părinte Patriarh”, Patriarhia aflându se în București Buna-cuviință cere ca, atunci când suntem în public (mai ales atunci când sunt și alte persoane): să nu trosnim degetele mâinilor; să nu introducem degetele în gură, în ureche, nas; să nu ne
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
domn și singur stăpânitor stăpân al întregului pământ (domn din latinescul dominus). -Inspirată din lumea bizantină, domnia era autocrată și se afirma ca domnie de drept divin “de sine stătător”; o puterea domnului era considerată de origine divină, exprimată prin apelativul simbolic “ Io Ioan “ sau prin formula bizantină “ din mila lui Dumnezeu “, (Io - fiind prescurtarea de la Ioannes cel ales de Dumnezeu); o prin ceremonia ungerii cu mir de către mitropolit, domnii deveneau conducătorii politici “din mila lui Dumnezeu”, ceea ce le conferea întreaga
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
vede, bătrânul pare a fi întrezărit în atitudinea lui Ahile o imperceptibilă șovăială, posibilitatea unei schimbări de atitudine. Și, într-adevăr, în răspunsul pe care i-l dă Ahile, se simte că vorbele lui Foinix, căruia Ahile îi spune átta (apelativ afectuos adresat unui părinte), l-au zdruncinat, dovadă că nu mai afirmă drept certă plecarea lui de la Troia, că o să se mai gândească. Iar câteva momente mai târziu, în răspunsul dat lui Aias, declară ferm că va reintra în luptă
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
vede, bătrânul pare a fi întrezărit în atitudinea lui Ahile o imperceptibilă șovăială, posibilitatea unei schimbări de atitudine. Și, într-adevăr, în răspunsul pe care i-l dă Ahile, se simte că vorbele lui Foinix, căruia Ahile îi spune átta (apelativ afectuos adresat unui părinte), l-au zdruncinat, dovadă că nu mai afirmă drept certă plecarea lui de la Troia, că o să se mai gândească. Iar câteva momente mai târziu, în răspunsul dat lui Aias, declară ferm că va reintra în luptă
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
arabă (Nizam-ul-Mulk) și înseamnă "guvernator al regelui". Alte titluri: maharajah ("mare rege"), rajah ("șef de stat"), rao ("duce suveran"), sirdar ("conte sau baron suveran"), nawab ("guvernator"), takur ("senior din Rajputana"), zaumidir ("senior al unui domeniu ereditar"). Nizamul din Hyderabad purta apelativul de "Alteță Grandissimă" și avea dreptul la 21 de lovituri de tun; ceilalți c. 112 prinți suverani purtau titlul de "Alteță" și aveau dreptul la 9 17 lovituri de tun sau deloc (după rang). §§§§§§§§§§§ În 1842, portul Hong Kong este concesionat
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
altfel, în perioadele mai vechi, pentru numele de locuri era folosit termenul nume geografice. Unii specialiști cuprind în categoria toponimelor și denumirile punctelor cardinale, ale vînturilor, uraganelor, astrelor etc. Ca și celelalte nume proprii, numele de locuri se deosebesc de apelative prin faptul că nu se formează, ca acestea, prin abstrac tizare și generalizare, și, de aceea, nu denumesc clase conceptuale de obiecte; sensul (sau mai bine zis funcția) lor constă în individualizarea și identificarea unui obiect anume (geografic, în cazul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
devenite nume proprii (și scrise, în consecință, cu inițială majusculă) individualizează direct și explicit obiectele geografice în cauză, fără nici un fel de formanți gramaticali sau mijloace extralingvistice (indicare gestuală): Dealu(l), Izvoru(l), Păltiniș. Formate, în ultimă instanță, din foste apelative (cuvinte comune) sau din foste nume de persoane, numele de locuri au devenit, cu timpul, semne arbitrare („simple etichete“, cum se spune uneori) ale obiectelor geografice, foarte eficiente din punct de vedere comunicativ, estompînd sau chiar obturînd total, pentru vorbitorul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
un singur obiect al realității (numit, în lingvistică, referent). S-a spus că numele proprii „desemnează individualizînd“, în timp ce cuvintele comune „însemnează și desemnează“. E drept că numele proprii, îndeosebi numele de locuri, cu nosc o evoluție profundă între ipostaza de apelative, din care provin în mare parte, și cea de nume, demotivate sau arbitrare, cum se spune, care sunt golite de sensul inițial. Este revelator, pentru această demotivare, numele celebrului căpitan de submarin din romanele lui Jules Verne, Nemo, format de la
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
celebrului căpitan de submarin din romanele lui Jules Verne, Nemo, format de la pronumele latinesc nemo („nimeni“), care nu numai că nu mai păstrează sensul inițial (adică „nici o persoană“), dar semnifică opusul acestuia, adică „această persoană, căpitanul navei Nautilus“. Așadar, ca apelativ, el înseamnă „nimic“, pe cînd ca nume propriu își pierde această semnificație, dobîndind funcția de a însemna totuși „ceva“, anume de a indica pe „cineva“, un indi vid uman concret. Din punctul acesta de vedere, unele 16 nume de locuri
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
semnificație, dobîndind funcția de a însemna totuși „ceva“, anume de a indica pe „cineva“, un indi vid uman concret. Din punctul acesta de vedere, unele 16 nume de locuri sunt încă legate de motivarea semantică inițială, fiind înțelese și ca apelative (Dealul - dealul, Măgura - măgura etc.), în timp ce altele și-au pierdut, pentru vorbitorul comun, sensul inițial, pe care nu-l pot descoperi decît specialiștii, prin investigații etimologice speciale (Brașov, Craiova, Prahova, Parîng etc.). Neavînd sens propriu-zis, ca numele comune, ci numai
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cît și în absența referentului, deoarece își „poartă“ permanent cu sine „vectorul“ de individualizare și identificare. Cuvintele comune se întrebuințează numai în prezența obiectului sau evocîndu-l, descriindu l, situîndu-l, cu mijloace lingvistice, în actualitate. Chiar deicticele (cuvinte care indică repere) apelative (pronumele și adverbele, de exemplu), de care numele proprii se apropie ca forță de individualizare, au nevoie de situația extralingvistică actualizatoare sau de context pentru a-și exercita funcția de individualizare-identificare. „Formula semantică“ a numelor proprii, deci și a numelor
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
se deo sebește de cea a cuvintelor comune. Ea este constituită ex clu siv din constante, pe cînd formula semantică a cuvintelor comune conține atît constante, cît și variabile. Altfel, constituenții semantici ai numelui propriu sunt articolul hotărît atașat unui apelativ generic (numit de specialiști stem, un fel de „nucleu“ al formulei semantice), plus o propoziție atributivă (sau un atribut). De exemplu, București = orașul care este capitala Romîniei. Cuvintele comune pot fi definite în mod similar („omul este ființa care...“, „mărul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
individualizare, într-un proces, încă insuficient clarificat, de onimizare. Acest proces cunoaște mai multe etape, fiecare nume de loc situîndu-se pe o anumită treaptă de onimizare. S-a observat, astfel, că există nume de locuri care funcționează încă și ca apelative (numite, de aceea, apelative în funcție toponimică), altele în structura căror se pot recunoaște ușor foste apelative și nume a căror legătură cu apelativele originare poate fi stabilită numai prin investigații științifice detaliate. A se compara numele Balta, Alunu, Poiana
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]