1,351 matches
-
crescut cu greu: „Născut-a, crescut-a/ Fiu mic făr’de tată,/ De maică curată” sau „Ferică de elu/ De-un fiu fără tată,/ Hai Leroi Doamne!/ De un fiu fără tată,/ de-o maică curată”) - „localizare a unui motiv apocrif: „Maica Domnului își caută fiul”471 - pentru care toarce (de regulă părul) spre a-i face o „fașă”: „Asta-i jupâneasa/ Lerui, lerui Doamne!/ Preumblă-se-n casă/ Firu sfârâindu,/ Păr galben torcându,/ Fașă d-împletindu,/ Fașă fiului,/ Brâul Domnului
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
într-o remarcabilă teză de doctorat [condusă de prof. dr. Ion Vlad] consacrată timpului și spațiului) în definirea cronotopilor fundamentali ai imaginarului lumii de dincolo 506. O astfel de plasare subterană era sugerată categoric de literatura creștină răsăriteană (nu doar apocrifă). în Limonariu sau livada duhovnicească se află mai multe „viziuni” despre tărâmul suferinței, aflat sub pământ. Dacă pustnicul care spune, povestindu-și „vedenia”, „am văzut pământul deschis și pe mine cufundat în adâncimea lui. Și am văzut trupuri moarte, zăcând
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ce împodobeau pereții bisericilor, făcându-i curioși și pe călătorii străini 509. în biserica transilvăneană Leșnic, zidire de la începutul secolului al XV-lea, este pictată tema „Coborârii Maicii Domnului în iad” (infernul fiind plasat „în jos”, poate sub influența textelor apocrife 510) - pe zugrav l-a interesat doar Iadul -, cu legendă - „Păcătoșii scrâșnesc cu dinții, unii în întuneric, alții în viermi” - apropiată de povestirea acestei descinderi nerecunoscute de Biserică: „Și-i mânca viermii cei neadormiți și scrâșca cu dinții”511. Un
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sorți” - și „fântânii uitării”, din care adăpându-se, sufletul uită lumea. Relații despre „lumea de dincolo” îi ofereau cititorului din Veacul de Mijloc o sumedenie de compuneri: „călătoriile” (descendente), „vedeniile” și „visele” (gen bine dezvoltat în mediul călugărilor). Aceste texte apocrife - unele de veche tradiție: voiajurile extramundane - preluate de literatura creștină, având o antichitate considerabilă, îi furnizau cititorului informații și-i satisfăceau nevoia de narație 513 (neîncetând să moralizeze, căci acest tip de scriere de evaziune a avut întotdeauna niște valențe
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fie prin „punere în abis”, fie „în paralel” față de textul principal, performanțe de jonglerie în materie de atribuiri succesive sau alternative ale secvențelor unor naratori diferiți, exploatarea virtuților polifoniei, dezbaterii și dialogului, recursul la digresiune și la citat, real sau apocrif, la pastișă ș.a.m.d.). Au fost remarcate și afinități cu Urmuz, cu avangarda interbelică și cu literatura absurdului, Dumitru Micu opinând, de pildă, că proza lui S. conține „poate mai mult dadaism decât întreaga presă românească de avangardă”. Pe
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
9 602; Petru M. Haș, „Apărătorii”, AST, 1975, 4; Nicolae Manolescu, Tineri poeți, RL, 1975, 36; Constantin Țoiu, „Apărătorii”, RL, 1975, 44; Ștefan Aug. Doinaș, Triptic poetic, RL, 1975, 45; Ion Marcoș, „Apărătorii”, TR, 1975, 49; Mihai Dinu Gheorghiu, Poezia apocrifelor și poezia gestului, CL, 1975, 12; George Țâra, Pseudoreportaj, ECH, 1978, 10-12; Iorgulescu, Scriitori, 151-153 ; Poantă, Radiografii, I, 291-294, II, 95-99; Regman, Explorări, 5-6, 18-19; Ulici, Prima verba, II, 125-127; Lucian Alexiu, „Altminteri”, O, 1979, 44; Constantin Hârlav, Sentimentul duratei
SOROBETEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289803_a_291132]
-
Bravul soldat Svejk la Lugoj, RL, 1987, 44; Holban, Profiluri, 330-336; Ioan Holban, Arta cronicarului, CRC, 1989, 19, 2003, 2, 3; Valeriu Cristea, Cei treisprezece, RL, 1989, 20; Mikó Ervin, Întâlnire cu anul 2000, Cluj-Napoca, 1989, 130-135; Ioan Lascu, Biografii apocrife, R, 1990, 6; Dan Petrescu, Tentațiile anonimatului, București, 1990, 107-110; Viorel Gheorghiță, Un intermezzo literar, F, 1993, 7-8; Ulici, Lit. rom., I, 344-347; Victor Neumann, Dreyfus și dreyfusismul, O, 1996, 8; Gheorghe Mocuța, La răspântia scriiturii, Arad, 1996, 126-132; Micu
SCHWARTZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289560_a_290889]
-
plăci sociopolitice, care le falsifică sau le mutilează iremediabil. Tocmai de aceea, romanele constituie, în opoziție cu sensul unic și cu mersul triumfalist al istoriei, o reabilitare a adevărurilor „personale”, grație cărora trecutul se revelează ca o sumă de istorii apocrife. E drept că textele lui Ț. absorb o suită de referințe la vremuri și episoade mai mult sau mai puțin prohibite în epocă, de la relațiile de „prietenie” româno-ruse din perioada primului război mondial (care se întind de la chiolhan la viol
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
noi, precum literatura de colportaj, ca în Le Dit de l’empereur Nicéphore ÎI Phocas et de son épouse Théophano (1976), unde investighează o veche carte populară și răsfrângerile ei în modernitatea română și grecească și, mai cu seamă, scrierile apocrife: Apocryphes bogomiles et apocryphes pseudobogomiles, 1950, Leș Apocryphes slaves et roumains: leur apport à la connaissance des apocryphes grecs, 1953, Notes sur la tradition littéraire du Testament d’Abraham, 1957, La „Palaea” byzantine chez leș Slaves du sud et chez
TURDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290311_a_291640]
-
Abraham, 1957, La „Palaea” byzantine chez leș Slaves du sud et chez leș Roumains, 1964, La Vision d’Isaïe. Tradition orthodoxe et tradition hérétique, 1968, L’Apocalypse de Baruch en slave, 1969, Leș Testaments de douzes Patriarches en slave, 1971. Apocrifele veterotestamentare, transformate de Europa de Răsărit în produse ale unei oralități la îndemână, vor ocupa câteva decenii sfera de interes științific a lui Ț. Le-a consacrat studii minuțioase, consumând multă energie și erudiție, si a constatat că opiniile lui
TURDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290311_a_291640]
-
o măsură potrivită/ loc împuținat vederea/ te amăgește și vezi”), obsesia devenirii și a limitei indică maturitatea în tipare reflexive, închiderea senzorialului în favoarea etalării culturale. De aici și impasul poeticii propriu-zise: U. se dedică eseisticii de tip simpatetic și baroc (Apocrife despre Emil Botta, I, 1983) și își reunește în volum articolele despre poezia mai mult sau mai puțin confină (Ecorșeuri. Structuri și valori ale poeziei românești moderne). Munca redactorului de editură, culisele politicii literare, concurența politică și profesională, ambiția de
URICARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290378_a_291707]
-
și morbideții consumate cu grație de funambul, iar Emil Botta iese mult sporit prin înserierea la „corabia cu ratați” a generației ’27. SCRIERI: Vindecările, București, 1976; Jugastru sfiala, București, 1977; Vietăți fericite, București, 1980; Natură moartă cu suflet, București, 1982; Apocrife despre Emil Botta, I, București, 1983; Mâna pe față, București, 1984; Ochiul atroce, București, 1985; Ecorșeuri. Structuri și valori ale poeziei românești moderne, București, 1989; Institutul inimii, București, 1995; Puterea Leviatanului, București, 1995; Nichita Stănescu. Lirismul paradoxal, București, 1998; Vindecările
URICARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290378_a_291707]
-
10; Ulici, Prima verba, II, 133-134; Ciobanu, Însemne, II, 221-224; Dan Laurențiu, Drumul spre clarificare. Profil, LCF, 1980, 10; Dan C. Mihăilescu, Vocația sfielii, T, 1982, 8; Ciobanu, Opera, 200-203; Cândroveanu, Printre poeți, 178-182; Poantă, Radiografii, II, 114-117; Cornel Ungureanu, „Apocrife despre Emil Botta”, O, 1984, 12; Zaharia Sângeorzan, Opera lui Emil Botta în oglinzile criticii, CRC, 1984, 20; Dan C. Mihăilescu, Emil Botta și critica totală, ST, 1984, 5; Dan Ion Nasta, „Apocrife despre Emil Botta”, RITL, 1984, 3; Iorgulescu
URICARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290378_a_291707]
-
178-182; Poantă, Radiografii, II, 114-117; Cornel Ungureanu, „Apocrife despre Emil Botta”, O, 1984, 12; Zaharia Sângeorzan, Opera lui Emil Botta în oglinzile criticii, CRC, 1984, 20; Dan C. Mihăilescu, Emil Botta și critica totală, ST, 1984, 5; Dan Ion Nasta, „Apocrife despre Emil Botta”, RITL, 1984, 3; Iorgulescu, Prezent, 295-299; Ovidiu Nimigean, „Ochiul atroce”, „Dialog”, 1986, 112-113; Călinescu, Biblioteci, 224-227; Cistelecan, Poezie, 133-138; Popa, Clasici, 160-162; Laurențiu Ulici, Vocația „critică” și aspirația „lirică”, RL, 1989, 17; Piru, Critici, 209-212; Mircea Vasilescu
URICARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290378_a_291707]
-
înnebunită prin cartier”. Virtuozitatea prozodică îi caracterizează și traducerile din mari epopei ale lumii. SCRIERI: Fluturi de bronz, Focșani, 1937; Hronic (divertisment), București, 1941; Grădina cu cactuși, București, 1969; Orații, București, 1972; Amurgul zăpezilor, București, 1982; Mătănii, București, 1990; Balade apocrife, București, 1992. Traduceri: Imnuri vedice, pref. Sergiu Al. George, București, 1969 (în colaborare cu Viorica Vizante); Texte alese din lirica sanscrită, București, 1973 (în colaborare cu Charlotte Filotti); Poezia Egiptului faraonic, pref. Constantin Daniel, București, 1974 (în colaborare cu Ion
POSTOLACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288987_a_290316]
-
și descrie detaliat câteva sute de manuscrise și ediții de cărți populare aflate în biblioteci din țară și din străinătate. În 2001 M. a editat, în colaborare cu Alexandra Moraru, Palia istorică, unul dintre cele mai ample și interesante texte apocrife, iar împreună cu Alin Mihai Gherman și Alexandra Moraru - o psaltire tipărită în 1651 la Alba Iulia. Culegerea de studii De nuptiis Mercurii et Philologiae (1997) reunește o serie de contribuții teoretice, istorico-literare și comparatistice. În toate se remarcă rigurozitatea demersului
MORARU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288248_a_289577]
-
când personajele care au, cel mai frecvent, psihologii rudimentare. După aceeași formulă epică este scris și romanul Horea, rex Daciae (I-III, 1982-1985), care evocă răscoala din 1794. Documentat istoric, M. propune unele perspective neobișnuite sau care țin de tradiția apocrifă: Horea este adept al masoneriei, în întrevederea pe care o are cu Horea la Viena împăratul Iosif al II-lea aprobă declanșarea revoltei ș.a.m.d. Povestirile sergentului Negoiță (1960) este o lucrare de popularizare pe tema stingerii incendiilor, în
MUSAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288322_a_289651]
-
și naivitate) și bătrânețea (senilitate și decrepitudine), neputința comunicării între generații (Plecările absurde), toate constituind laitmotive ale aceleiași teme - alienarea individului printre semenii săi. Tendința de a surprinde inefabilul unei stări sufletești este prezentă și în culegerea Insul (Texte, semne, apocrife) (1968), din care, în afară de piesa eponimă, nimic nu este diferit ca modalitate narativă de schițele din Iarna când e soare. În schimb, nuvela titulară este una dintre cele mai izbutite scrieri ale lui N. Pendularea între aparență și esență este
NEACSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288380_a_289709]
-
exactă (1996) și Un țăran trece strada (2001), în care comunică în modul cel mai direct cu putință dramele cotidiene care se transformă uneori în adevărate tragedii. SCRIERI: Iarna când e soare, pref. Nicolae Manolescu, București, 1966; Insul (Texte, semne, apocrife), București 1968; Un bucureștean în trecere prin București, pref. Nicolae Dragoș, București, 1979; Amintirile lui Harap Alb. Confabule, București, 1983; Maria de zăpadă, București, 1987; Capcană pentru îngeri, București, 1995; Ora exactă, București, 1996; Un țăran trece strada, București, 2001
NEACSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288380_a_289709]
-
întregime împărțirea conținutului după această ediție (traduce și Stihurile la dumnezăescul David, care în Biblia de la București vor fi tipărite între psalmii 76 și 77), se străduiește să reproducă și aparatul ei critic. Nu renunță nici la un text, socotit apocrif de ortodoxie, A IV-a carte a macabeilor, intitulat - în traducerea cărturarului român - Pentru sângurul țiitoriul gând, o disertație pentru așezarea rațiunii deasupra simțurilor, care este atribuită lui Josephus Flavius, dar aparținând unui anonim din Alexandria în veacul I d.Hr
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
prima oară în cultura românească, tezaurul ideilor preplatonicienilor. I se datorează, de asemenea, transpuneri de opere esențiale din literatura elină, Istoriile lui Herodot și ale lui Polibiu, Istoria romană a lui Cassius Dio, comedia Broaștele de Aristofan, Scrisorile, în parte apocrife, ale lui Platon ori texte din Plutarh, Porphyrios și alții, însoțite de comentarii și introduceri. O investiție temeinică, pe termen lung, în actul de cultură, rareori prețuită. SCRIERI: Curs de istoria literaturii grecești. Epoca preclasică (sec.IX-VI î.e.n.), București
PIATKOWSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288807_a_290136]
-
scriitor”, „Viața studențească”, „Amfiteatru”, „Luceafărul”, „România literară”, „Contemporanul”, „Viața românească”, „Ateneu”, „Ramuri”, „Porto-Franco”, „Ziarul de duminică” ș.a. Debutul editorial l-a constituit volumul de poezii Roata, apărut în 1968. Au urmat Întoarcerile (1970), În așternerea văilor (1974), Poeme (1985), Păsări apocrife (1988) și selecția de autor Roata (1997); participă cu ciclul Ploaia, fluviul și mandolinele la antologia colectivă Poemele Dunării (1998). I s-a decernat, în 1997, Premiul „Steaua Dunării” pentru întreaga activitate culturală. Elogiat la debut de Nichita Stănescu (într-
OANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288500_a_289829]
-
e frica de moarte pendulând între paroxism și amânare - sau irigate intermitent de eros târziu, Poeme lasă la vedere frecventarea dependentă a manierei lui Nichita Stănescu. Prozaicul cotidian, fabulosul anodinului, bricabracul citadin, desacralizarea miturilor, intersectarea textelor străine în textul, devenit apocrif, al propriei memorii, toate ecouri ale contextului postmodern al deceniului al nouălea, traversează versurile din Păsări apocrife, dar nu renovează în substanță scrisul lui O., rămas fidel unei poetici moderne retro, cu aluzii insistente la G. Bacovia, dar și la
OANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288500_a_289829]
-
la vedere frecventarea dependentă a manierei lui Nichita Stănescu. Prozaicul cotidian, fabulosul anodinului, bricabracul citadin, desacralizarea miturilor, intersectarea textelor străine în textul, devenit apocrif, al propriei memorii, toate ecouri ale contextului postmodern al deceniului al nouălea, traversează versurile din Păsări apocrife, dar nu renovează în substanță scrisul lui O., rămas fidel unei poetici moderne retro, cu aluzii insistente la G. Bacovia, dar și la momentul Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru. SCRIERI: Roata, București, 1968; Întoarcerile, București, 1970; În așternerea văilor, București, 1974
OANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288500_a_289829]
-
substanță scrisul lui O., rămas fidel unei poetici moderne retro, cu aluzii insistente la G. Bacovia, dar și la momentul Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru. SCRIERI: Roata, București, 1968; Întoarcerile, București, 1970; În așternerea văilor, București, 1974; Poeme, București, 1985; Păsări apocrife, București, 1988; Roata, București, 1997; Poemele Dunării (volum colectiv), Galați, 1998; Brâncuși, artist-filosof, București, 2001. Repere bibliografice: Paul Georgescu, Două debuturi poetice, „Informația Bucureștiului”, 1968, 8 august; M.N. Rusu, Despre necuvinte, VST, 1968, 43; Magda Ursache, „Roata”, CRC, 1968, 47
OANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288500_a_289829]