679 matches
-
adăugat un capitol în care ne-am referit la asemănările și deosebirile dintre Buddha și Iisus. Despre aceste lucruri s-a scris puțin la noi, cea mai cunoscută lucrare fiind cartea profesorului Vasile Găina de la Cernăuți - Buddhismul și creștinismul. Studiu apologetic -, scrisă cu un veac înainte. Cu privire la acest aspect al paralelelor dintre Buddha și Iisus s-a scris mai mult în Occident, însă o abordare dintr-o perspectivă creștinortodoxă nu este, credem, lipsită de interes. În sfârșit, un al treilea motiv
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
permis. Discuția s-ar putea axa tocmai pe această temă - pe care de fapt nici nu are cum s-o evite: contra-revoluționarii nu puteau face mare lucru, drept pentru care - printre altele - au ales discursul sublim, vituperant, pesimist, uneori misticiod, apologetic a ceea ce Compagnon numește antimodernitate. Frustrați În registrul acțiunii (nu-i numește autorul, cu un epitet rarm excelent ales - scrogneugneux, stîlcire a Înjurăturii sacré nom de Dieu - care bodogăne, cîrcotași, cîrtitori?), anti-modernii sînt revanșarzii spirituali ai modernității, cei care armează
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
a fost evocată echivoc, în fond (cripto)reprobator, pentru orientarea precumpănitor de dreapta a unora dintre redactorii ei; în 1990 s-a tipărit „colecția completă în ediție anastatică” și revista a început a fi des invocată, de astă dată (cripto)apologetic, fără a fi beneficiat de un studiu temeinic și imparțial. Definirea situării umaniste a spiritualismului pe care-l cultiva n-a fost proclamată manifest de redacție, care a pledat numai la modul general pentru reabilitarea noțiunii de spiritualitate, bruiată de
CRITERION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
venit ca răspuns la o dublă necesitate. Mai întâi, credința trebuia aprofundată, comunicată sieși și celorlalți, formulată în mod clar, precis, pentru totdeauna; aceasta a fost realizarea teologie creștine. Mai era nevoie și de apărarea credinței; aceasta a fost opera apologeticii"28. Așa se face că, în primele secole ale creștinismului, ia naștere o nouă formă de gândire, deosebită radical de cea rațională, speculativă, specifică filosofiei grecești antice. Influența decisivă a fost cea a școlii din Alexandria, care miza pe interpretarea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
determinat adeziunea multor catolici la partea carlistă și astfel cele două grupări s-au luptat între ele, în cele trei războaie carliste 72. Cei mai importanți gânditori din acea perioadă au fost Jaime Balmes (1810-1848) care a încercat să modernizeze apologetica tradițională, Juan Donoso Cortés (1800-1853) partizan al tradiționalismului și Marcelino Menéndez Pelayo (1856-1912) autor al lucrării Historia de los heterodoxos españoles. A existat o confruntare de idei în interiorul Bisericii privitoare la modalitatea de poziționare față de noile realități politico-sociale. Aceasta a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
În decursul a douăzeci de ani, s-au publicat sub îndrumarea sa aproape trei milioane de volume, un milion și jumătate de opuscule și aproape cinci milioane de afișe și foi volante 171. Tot în această perioadă au apărut publicații apologetice, precum revista La Cruz (1852), condusă de profesorul Carbonero y Sol, El Mensajero (1860) și Revista Popular (1872), sub conducerea lui Félix Sardá y Salvany. I.3.1.1. Presa din Spania la sfârșitul secolului al XIX-lea În a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a fost editată lunar începând cu data de 1 ianuarie 1921, având format de ziar. Ea cuprindea 4 pagini și se afla tot sub redacția preotului Anton Gabor. A fost distribuită tuturor abonaților revistei Lumina creștinului și avea îndeosebi preocupări apologetice, adică apăra credința și Biserica Catolică 634. În primul număr din întâiul an al apariției a fost expus în mod direct scopul acestei reviste: "Biserica Catolică a avut, are și va avea totdeauna adversari care să lupte fie împotriva învățăturilor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
concepția puterii corelate oficiului papal ca suveranitate. Totuși, Conciliul Vatican I nu a reușit să definească o doctrină clară a Bisericii, referitor la rolul mass-mediei în Biserică și societate, fapt ce a dus la cantonarea într-o ecleziologie juridică și apologetic, transformând doctrina mai degrabă într-o ierarhologie. Aceasta realitate a permis teologilor interbelici și postbelici să redescopere și să reevalueze elemente din vechea tradiție a Bisericii, definind-o mai mult spiritual decât juridic-drept "mysterium Christi" sau "populum Dei". În același
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
36. 633 Alois Moraru și Dănuț Doboș, op. cit., p. 52. 634 Emil Dumea, op. cit., p. 90. 635 Sentinela catolică, nr. 1, 1921, p. 1. 636 Sentinela ortodoxă, nr. 4-5, 1932, p. 1. 637 Nu a fost singura revistă cu caracter apologetic și strict propagandistic. O altă publicație de acest fel a fost Cruciada noastră misionară, care descria importanța activității misionare a Bisericii Catolice; aceasta a apărut pentru o scurtă perioadă de timp în anul 1929, ca supliment al buletinului Viața. 638
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
școli politehnice”, ultimul argument foarte drag regimului comunist, care, ne aducem aminte, forma în facultăți un excedent de ingineri. Autorul este conștient că face o pledoarie („S-ar putea ca din pricina acestei proceduri să fi alunecat uneori spre un ton apologetic”), însă, subtil, consideră în ultima propoziție că situația lui Maiorescu „trebuie supusă unei discuții temeinice, conștiincios documentate, de pe poziții marxist-leniniste”. Ileana Vrancea îi reproșează lui L. Rusu, peste ani, polemica desfășurată „cu prea puțină diplomație”, fapt de care ne îndoim
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
neutră, antipatiile lui Călinescu. Tot în 1973 a apărut la Iași, în nou înființata editură ce purta numele Junimea, un volum ce poartă titlul Amintiri despre T. Maiorescu. Din 1963 până în 1975, constată Doru George Burlacu, tendința a fost una apologetică în reflectarea personalității lui Maiorescu, însă această afirmație trebuie nuanțată, întrucât ea este adevărată mai degrabă pentru majoritatea studiilor, articolelor și monografiilor literare, și mai puțin pentru sintezele de istorie și filosofie, aflate sub un control mult mai strict, inclusiv
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
1988), un valoros critic ieșean ce publicase până atunci mai multe articole sub pseudonim, care parcă anunțau monografia. Aceasta din urmă s-a dovedit a fi iconoclastă, oarecum contra curentului, autorul căutând într-adins să dea o replică la imaginea apologetică a criticului „Junimii”. încercând o comparație cu momentul 1963, rolurile au fost în 1988 inversate: L. Rusu a căutat să îl reabiliteze pe Maiorescu și încă foarte mulți i-au fost potrivnici, pe când, un sfert de secol mai târziu, un
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
comuniste și muncitorești; respingerea propunerii de creare a unei reviste ideologice a partidelor comuniste; „denigrarea activității Cominternului și a Biroului Informativ”. Potrivit lui Chivu Stoica, membrii delegației române au respins toate aceste teze, catalogându-le drept „teze nemarxiste, pline de confuzii apologetice și iluzii reformiste față de trăinicia și stabilitatea sistemului capitalist, teze îmbâcsite de subiectivism și negativism în problemele istoriei mișcării comuniste internaționale și de concesii față de naționalismul burghez în problemele relațiilor actuale între partidele comuniste și muncitorești”. Delegația română a criticat
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
discursul trebuie adaptat din mers. Problema este că BOR e nevoită să producă o pluralitate de discursuri, lucru cu care este mai puțin obișnuită. Cert este faptul că marele discurs al inocenței BOR a rămas. La fel de violent, la fel de răsunător. Stilul apologetic inconfundabil al BOR încearcă să provoace permanent la luptă un adversar inexistent. Biserica se prezintă constant amenințată, încercând cu disperare să le demonstreze și celorlalți cât este de nedreptățită. Statul, aliatul ei tradițonal, nu o mai apără de celelalte culte
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
din prezent se raportează la trecutul din care vin, este de citit cu interes analiza pătrunzătoare, îndrăzneață, la care Ana Daniela Budică supune revista BOR pentru a desprinde imaginea despre sine a Bisericii Ortodoxe Române după 1990. Un discurs echivoc, apologetic, presărat cu formulele unei „limbi de lemn” profesionale. Această retorică, neîncetat preocupată să de-laicizeze istoria națională, n-aș putea-o compara decât cu frescele noi cu care parohul decorase acum câțiva ani venerabila biserică „din groapă” de la Sibiu, în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și în 1997 la RIBA, la Londra (Institutul Regal al Arhitecților Britanici), numită „Romania in the 1930’s: Architecture and Modernism”. Expozițiile au avut succes și și-au atins scopul. Confrații străini și-au manifestat interesul și s-au arătat apologetici cu privire la ignoranța lor aproape totală în ceea ce privește subiectul. Ca urmare, arhitecților români li se deschid porțile revistelor academice internaționale și începe publicarea de articole pe marginea subiectului. Proiectul elitei arhitecturale românești (bucureștene) de a face cunoscută peste hotare mișcarea modernistă românească
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Study of Society”. Acton ținea foarte mult la această idee. Vezi scrisoarea lui Acton către Mandell Creighton, 5 aprilie 1887, `n Acton, Essays on History, 1985, p. 384, unde acesta aduce argumente `mpotriva unui dublu standard `n istorie, `mpotriva „istoriei apologetice” și pentru „istoria conștientă”. El subliniază: „Cred sincer că nu există o greșeală mai mare. Integritatea inflexibilă a codului moral constituie pentru mine secretul autorității, demnității și utilității istoriei. Dacă demonetizăm valoarea morală/etică `n favoarea geniului, sau a succesului
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
poate găsi într-un text mai mult \ decât a pus în el autorul. Totuși, pentru hermeneutica biblică, sensul; esențial rămâne cel literal, exigență de principiu care o opune categoric ; hermetismului. Hermeneutica biblică clasică e un instrument cu rol pragmatic, servind apologeticii, dogmaticii și predicatorului, nu numai în aflarea \ sensurilor, ci chiar și în expunerea lor limitată. Ea intră astfel într-o relație \ rigidă, supravegheată de teologie, cu obiectul său: a înțelege pentru a ■ crede și a crede pentru a înțelege. Creștinismul
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
continuu să cred că este cea mai bună carte pe care am scris-o până acum." Văzând atâta armonie în interiorul grupului celor trei, nu ne rămâne decât să ne îndepărtăm în vârful picioarelor ca să nu tulburăm un moment de extaz apologetic colectiv.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12551_a_13876]
-
dau părerea despre ea în cunoștință de cauză, alții numai din auzite, văzând-o prin ochelarii unor prejudecăți moștenite dintr-o anumită epocă de tristă amintire. Tertulian, marele scriitor bisericesc, ne avertizează însă încă din secolul al II-lea, în «Apologetica» sa, spunându-ne: „Adevărul cere un singur lucru: înainte de a fi osândit, să fie cercetat!“ Vrem și noi să oferim câteva din adevărurile despre Oastea Domnului, pentru ca această Mișcare, născută în solul fertil al Ortodoxiei, să fie cunoscută și judecată
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
Articolul 1 Prezentarea apologetică a crimelor și abuzurilor regimurilor totalitare, nazist și comunist, a autorilor unor astfel de fapte, precum și denigrarea victimelor acestora sunt interzise în emisiunile audiovizuale. Articolul 2 Prin apologie, în sensul prezentei decizii, se înțelege: elogiul, lauda ferventă (adesea exagerată) adusă
DECIZIE nr. 204 din 15 martie 2005 privind interzicerea apologiei crimelor regimurilor totalitare şi denigrării victimelor lor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166010_a_167339]
-
Articolul 46 (1) Este interzisă difuzarea în programele audiovizuale a oricăror forme de manifestări antisemite sau xenofobe. ... (2) Este interzisă în programele audiovizuale orice discriminare pe considerente de rasă, religie, naționalitate, sex, orientare sexuală sau etnie. ... Articolul 47 (1) Prezentarea apologetică a crimelor și abuzurilor regimurilor totalitare, nazist și comunist, a autorilor unor astfel de fapte, precum și denigrarea victimelor acestora sunt interzise în emisiunile audiovizuale. ... (2) Prin apologie, în sensul prezentului cod, se înțelege: elogiul, lauda ferventă (adesea exagerată) adusă unei
CODUL DE REGLEMENTARE A CONŢINUTULUI AUDIOVIZUAL din 3 aprilie 2006 (*actualizat*) ( DECIZIE nr. 187/2006 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176552_a_177881]
-
Articolul 43 (1) Este interzisă difuzarea în programele audiovizuale a oricăror forme de manifestări antisemite sau xenofobe. ... (2) Este interzisă în programele audiovizuale orice discriminare pe considerente de rasă, religie, naționalitate, sex, orientare sexuală sau etnie. ... Articolul 44 (1) Prezentarea apologetică a crimelor și abuzurilor regimurilor totalitare, nazist și comunist, a autorilor unor astfel de fapte, precum și denigrarea victimelor acestora sunt interzise în emisiunile audiovizuale. ... (2) Prin apologie, în sensul prezentului cod, se înțelege: elogiul, lauda ferventă (adesea exagerată) adusă unei
DECIZIE nr. 130 din 2 martie 2006 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175671_a_177000]
-
Articolul 43 (1) Este interzisă difuzarea în programele audiovizuale a oricăror forme de manifestări antisemite sau xenofobe. ... (2) Este interzisă în programele audiovizuale orice discriminare pe considerente de rasă, religie, naționalitate, sex, orientare sexuală sau etnie. ... Articolul 44 (1) Prezentarea apologetică a crimelor și abuzurilor regimurilor totalitare, nazist și comunist, a autorilor unor astfel de fapte, precum și denigrarea victimelor acestora sunt interzise în emisiunile audiovizuale. ... (2) Prin apologie, în sensul prezentului cod, se înțelege: elogiul, lauda ferventă (adesea exagerată) adusă unei
CODUL DE REGLEMENTARE A CONTINUTULUI AUDIOVIZUAL din 2 martie 2006 ( DECIZIE nr. 130/2006 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175683_a_177012]
-
Articolul 46 (1) Este interzisă difuzarea în programele audiovizuale a oricăror forme de manifestări antisemite sau xenofobe. ... (2) Este interzisă în programele audiovizuale orice discriminare pe considerente de rasă, religie, naționalitate, sex, orientare sexuală sau etnie. ... Articolul 47 (1) Prezentarea apologetică a crimelor și abuzurilor regimurilor totalitare, nazist și comunist, a autorilor unor astfel de fapte, precum și denigrarea victimelor acestora sunt interzise în emisiunile audiovizuale. ... (2) Prin apologie, în sensul prezentului cod, se înțelege: elogiul, lauda ferventă (adesea exagerată) adusă unei
DECIZIE nr. 187 din 3 aprilie 2006 (*actualizat��*) privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203936_a_205265]