3,429 matches
-
forțate ale datelor istorice, vorbid de drepturile canonice ale Bisericii Ruse asupra Bisericii Basarabiei, care de fapt au fost, necanonice, urmări ale diferitelor ocupații armate ale Basarabiei[6]. Ce ar trebui să știe Patriarhia de la Moscova? Că în canonul 34 apostolic se spune limpede: „fiecare episcop și credincioșii săi, vor asculta de cel mare din neamul lor”[7]. Ori moldovenii sunt români și Patriarhul românilor este la București. Biserica rusă și-a arogat de la sine putere jurisdicția canonică asupra Basarabiei, în urma
CÂTEVA CONSIDERAŢII ISTORICE DESPRE MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A BASARABIEI – TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344962_a_346291]
-
a fost încheiat. În Cehia, Legile 298/1990 și 338/1991 reglementează retrocedarea unor proprietăți ce au aparținut ordinelor religioase sau altor congregații. În Estonia, după restabilirea independenței de stat și reactivarea în cadrul Patriarhiei Ecumenice de Constantinopol a Bisericii Ortodoxe Apostolice Estoniene de până la ocupația sovietică, Guvernul i-a recunoscut anume acestei Bisericii dreptul exclusiv de proprietate asupra tuturor bunurilor bisericești ortodoxe, ceea ce a provocat nemulțumirea structurii locale a Patriarhiei Ruse de la Moscova. După un deceniu de dispută, în august 2002
CÂTEVA CONSIDERAŢII ISTORICE DESPRE MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A BASARABIEI – TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344962_a_346291]
-
asupra tuturor bunurilor bisericești ortodoxe, ceea ce a provocat nemulțumirea structurii locale a Patriarhiei Ruse de la Moscova. După un deceniu de dispută, în august 2002, cele două Biserici locale au ajuns la un acord privind folosirea proprietăților bisericești retrocedate Bisericii Ortodoxe Apostolice Estoniene. Statul estonian s-a angajat să acorde compensații bănești Bisericii Ortodoxe Apostolice Estoniene în valoarea bunurilor pe care le-ar putea ceda cu titlu de proprietate structurii locale a Patriarhiei Ruse. Două dintre comunitățile extrateritoriale ale Mitropoliei Basarabiei, cea
CÂTEVA CONSIDERAŢII ISTORICE DESPRE MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A BASARABIEI – TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344962_a_346291]
-
Ruse de la Moscova. După un deceniu de dispută, în august 2002, cele două Biserici locale au ajuns la un acord privind folosirea proprietăților bisericești retrocedate Bisericii Ortodoxe Apostolice Estoniene. Statul estonian s-a angajat să acorde compensații bănești Bisericii Ortodoxe Apostolice Estoniene în valoarea bunurilor pe care le-ar putea ceda cu titlu de proprietate structurii locale a Patriarhiei Ruse. Două dintre comunitățile extrateritoriale ale Mitropoliei Basarabiei, cea din Lituania și cea din Letonia, erau și sunt persoane juridice ale statelor
CÂTEVA CONSIDERAŢII ISTORICE DESPRE MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A BASARABIEI – TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344962_a_346291]
-
concepe fără împărtășirea credincioșilor, desigur a celor pregătiți și vrednici”[47]. Pe lângă absența generalizată de la Sfântul Potir, criza se mai manifestă și prin înțelegerea individualistă a împărtășirii cu Trupul și Sângele Mântuitorului Iisus Hristos, în vreme ce canoanele menționate mai sus (2 Apostolic; 2 Antiohia) subliniază caracterul eclesiologic al împărtășirii chiar și în afara Dumnezeieștii Liturghii[48]. Părintele Profesor Ene Braniște vedea în aceasta una din cauzele slăbirii conștiinței eclesiologice, bisericești a credincioșilor; de aceea „Pentru restabilirea sensului adevărat și autentic al actului împărtășirii
DUMNEZEIASCA EUHARISTIE – CENTRUL VIEŢII LITURGICE ŞI DUHOVNICEŞTI A CREŞTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344980_a_346309]
-
volumul Sfântul Ioan Gură de Aur, Puțul și împărțirea de grâu - Predici, Bacău, 1995, p. 486-487. [43] Arhid. Prof. Univ. Dr. Ioan N. Floca, Canoanele Bisericii Ortodoxe, Ediția a III -a îmbunătățită, Sibiu, 2005 (Canonul 19 - Sinodul laodiceea); și Așezămintele Apostolice VIII, 9, în Scrierile Sfinților Apostoli dimpreună cu Așezămintele Apostolice și Canoanele Apostolice, traducere în limba română de Economul G.N. Nițu, în „Colecția Teologică”, volumul II, Chișinău, 1928, p. 234. [44] Arhid. Prof. Univ. Dr. Ioan N. Floca, Drept Canonic
DUMNEZEIASCA EUHARISTIE – CENTRUL VIEŢII LITURGICE ŞI DUHOVNICEŞTI A CREŞTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344980_a_346309]
-
grâu - Predici, Bacău, 1995, p. 486-487. [43] Arhid. Prof. Univ. Dr. Ioan N. Floca, Canoanele Bisericii Ortodoxe, Ediția a III -a îmbunătățită, Sibiu, 2005 (Canonul 19 - Sinodul laodiceea); și Așezămintele Apostolice VIII, 9, în Scrierile Sfinților Apostoli dimpreună cu Așezămintele Apostolice și Canoanele Apostolice, traducere în limba română de Economul G.N. Nițu, în „Colecția Teologică”, volumul II, Chișinău, 1928, p. 234. [44] Arhid. Prof. Univ. Dr. Ioan N. Floca, Drept Canonic Ortodox, Legislație și administrație bisericească, volumul II, București, 1990, p.
DUMNEZEIASCA EUHARISTIE – CENTRUL VIEŢII LITURGICE ŞI DUHOVNICEŞTI A CREŞTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344980_a_346309]
-
1995, p. 486-487. [43] Arhid. Prof. Univ. Dr. Ioan N. Floca, Canoanele Bisericii Ortodoxe, Ediția a III -a îmbunătățită, Sibiu, 2005 (Canonul 19 - Sinodul laodiceea); și Așezămintele Apostolice VIII, 9, în Scrierile Sfinților Apostoli dimpreună cu Așezămintele Apostolice și Canoanele Apostolice, traducere în limba română de Economul G.N. Nițu, în „Colecția Teologică”, volumul II, Chișinău, 1928, p. 234. [44] Arhid. Prof. Univ. Dr. Ioan N. Floca, Drept Canonic Ortodox, Legislație și administrație bisericească, volumul II, București, 1990, p. 37. [45] „Toți
DUMNEZEIASCA EUHARISTIE – CENTRUL VIEŢII LITURGICE ŞI DUHOVNICEŞTI A CREŞTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344980_a_346309]
-
bisericească, volumul II, București, 1990, p. 37. [45] „Toți credincioșii care intră (în biserică) și ascultă scripturile dar nu rămân la rugăciune (slujbă) și la Sfânta Împărtășanie, aceia trebuie să se afurisească (excomunice), ca făcând neorânduială în Biserică” (Canonul 9 Apostolic), a se vedea și Canonul 2 Antiohia; Dionisie Alexandrinul. [46] Pr. Prof. Univ. Dr. Ene Braniște, Op. cit., p. 35. [47] Ibidem, p. 99. [48] Nu mă refer bineînțeles, aici la cei bolnavi ori aflați în alte situații din cauza cărora nu
DUMNEZEIASCA EUHARISTIE – CENTRUL VIEŢII LITURGICE ŞI DUHOVNICEŞTI A CREŞTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344980_a_346309]
-
sunt cei care știu cum trebuie făcută adevărata pocăință. Nici într-un caz ea nu înseamnă părăsirea Bisericii. Numai aici omul va învăța să facă adevărata pocăință. Numai aici este harul iertării încredințat ierarhiei sacramentale, primit și transmis prin succesiune apostolică. Stelian Gomboș. Referință Bibliografică: Pilda Fiului Risipitor - Evanghelia de la Luca - cap. 15, verset. 11-32 / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 47, Anul I, 16 februarie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
PILDA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32 de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 47 din 16 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345111_a_346440]
-
este figura cea mai cunoscută mai ales datorită activității sale militante pe care a avut-o în occident după ce a reușit să părăsească țara. Însumând, pe parcursul a două perioade, 14 ani de detenție înțelege închisoarea ca un loc de misiune apostolică și de purificare lăuntrică. Povestea evreului converit, Richard Wurmbrand este cu atât mai fascinantă cu cât memoriile lui relatează singurul caz cunoscut în universul concentraționar comunist din România în care anchetatorul este convertit de cel anchetat, așa cum se întâmplă cu
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
pus bazele Ordinului Franciscan și a lui Francisc Xavier (+1552), care a fost, alături de Fericitului Ignatius de Loyola (+1556), unul din cei 7 care au înființat Societatea lui Iisus (SJ). Fericitul Francisc ca și Dominicus au înființat ordine cu misinea apostolica de readucere pe calea cea dreaptă a ereticilor albigenzi și au depășit astfel rânduiala în care manăstirile erau rupte de lume. Ignatius confruntat cu reforma protestantă face un pas mai departe și renunță complet la mănăstire, se dedica nemijlocit oamenilor
PAPA FRANCISC de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 805 din 15 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345265_a_346594]
-
cuvinte de trecere sau simboluri. Biserica Creștină îmbracă forma unei organizații secrete, inițiatice, protejandu-se astfel de infiltrarea păgânilor și agenților autorităților imperial romane. În epoca respectivă, unitatea comunității creștine prin Sfânta Euharistie se identifică cu IIsus Hristos, iar succesiunea apostolică își avea originea în instituția episcopului ca urmaș al apostolilor. Autorul precizează însă că, "prin sporirea numărului creștinilor în orașe și sate, s-a simțit nevoia structurării administrative a Bisericii creștine, prin constituirea parohiilor conduse de presbiter, care săvârșea Sfânta
STELIAN GOMBOŞ „CÂTEVA SPICUIRI, SUGESTII ŞI RECOMANDĂRI…” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376813_a_378142]
-
Ei citesc mult, îi respectă și îi cinstesc pe Sfinții Părinți. Îmi spunea unul care este ortodox convertit acum că „am văzut Sfânta Liturghie descrisă în a doua „Apologie” a Sfântului Iustin Martirul și Filozoful, și am văzut în „Constituțiile Apostolice” vorbindu-se despre Sfintele Taine, despre modul în care se face botezul, nunta, cununia, maslul. Atunci mi-am pus întrebarea: când anume au dispărut toate acestea de la noi? Noi nu le avem. Suntem noi în Biserică în felul acesta, sau
RELUAREA UNUI INTERVIU CU PĂRINTELE ARHIMANDRIT ROMAN BRAGA DIN S.U.A., ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOI ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… DESPRE ADEVĂRATA RUGĂCIUNE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/377713_a_379042]
-
Biserică în felul acesta, sau nu suntem?”. Este interesant că acest om, și ca el foarte mulți alții, nu s-a oprit nici la catolici, nici în altă parte, ci au venit la noi, pentru că au găsit că Biserica primară, apostolică și cea una este aici, în Ortodoxie. - Da, am înțeles că au trecut chiar comunități întregi la Ortodoxie... - Adevărat, așa este, au trecut (și) comunități întregi. În Chicago avem două comunități care au trecut la ortodocși cu pastori cu tot
RELUAREA UNUI INTERVIU CU PĂRINTELE ARHIMANDRIT ROMAN BRAGA DIN S.U.A., ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOI ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… DESPRE ADEVĂRATA RUGĂCIUNE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/377713_a_379042]
-
de a trăi și interpreta, prin prisma trăirii, faptul politic, religios și cultural. Nicolae Steinhardt își va consuma energia intelectuală și religioasă în scrierea unui număr impresionant de cronici, eseuri critice și hermeneutice(22). El își asumă, de fapt, misiunea „apostolică" de a propovădui libertatea și valorile care o fundamentează: binele, adevărul, iubirea, frumosul, într-un context politic și social care anihila programatic tocmai aceste valori. Volumele de eseistică și hermeneutică publicate cu mari strădanii de Nicolae Steinhardt între anii 1976
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
la patimă mântuitoare, adică la crucificarea noastră față de lume și pentru o viață mai autentică, eliberată de păcat, în lumea acesteia. Numai propria crucificare oferă adevărată posibilitate de a ne trăi condiția umană autentic, liber, corespunzător vocației și chemării noastre apostolice și eschatologice. Nu este vorba aici de acte de eroism naiv sau de virtuți suprafirești ci de o încercare de regasire a propriei noastre identități și meniri pierdute prin rătăcirea în păcat. Postul ne ajută să păstrăm și un anumit
TEOLOGUMENA – DESPRE POST de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377951_a_379280]
-
că mișcarea prin timp a Băniei s-a produs în interesul monarhului din capitala Țării Românești (de la est de Olt) și numai în ideea consolidării părții de peste Olt (din dreapta râului) în stăpânirea lui. Țara Severinului a fost percepută de regii apostolici și de către Papă ca „țara dintre părțile Bulgariei: care se numește Zeuren” în anii de emitere a mai multor documente ce coincid cu interesele de cruciadă împotriva lui Ioan Asan al II-lea și de extindere a bisericii și credinței
ŢARA SEVERINULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376352_a_377681]
-
II-lea și de extindere a bisericii și credinței catolice la sud de Dunăre. Termenii scrisorilor dintre regele Bela al IV-lea și Grigorie al IX-lea sunt edificatori în sensul că Țara Severinului nu era considerată între stăpânirile regatului apostolic. Ea este indicată geografic, doar lângă țaratul lui Ioan Asan al II-lea. Războiul din 1230 dintre cei doi regi despărțiți de Țara Severinului s-a soldat cu înființarea unei mărci la Severin de către statul ungar, acolo unde și Ioan
ŢARA SEVERINULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376352_a_377681]
-
spațiul zis în zilele de astăzi Balcanii de Vest, dinspre Adriatică până la Dunărea de Jos, în fosta Romanie (Romanitatea Orientală), a desemnat conducerea Țării Severinului. Ca expresie a unei mărci, după 1233, ea a devenit necesară politicii papalității, implicit regatului apostolic, pe direcția expansionistă spre sud, peste Dunăre. Marca de la Severin și cetatea ce-i profila calitatea/funcția au divizat în mai multe entități, în două mai mari cu certitudine, un stat românesc cunoscut sub numele de Țara Severinului. Această mare
ŢARA SEVERINULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376352_a_377681]
-
de alte două state balcanice, Imperiul româno-bulgar al Asăneștilor și regatul sârb, continua în structurile sale fondul etnic romanic vestic al Romanității Orientale, și se suprapunea peste o zonă întinsă de circa 120.000 km². Prin „Banatul de Severin, regatul apostolic avea misie istorică de cucerire și prozelitism catolic în toată Țara Severinului, statul românesc condus de un ban. Prezența banului în tot spațiul de la Adriatică și până la Severin, acolo unde fuseseră până la sfârșitul secolului al VIII-lea avarii, ne duce
ŢARA SEVERINULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376352_a_377681]
-
militare de margine (bani), fixat pe linia Dunării în 677, avea să fie stăpânit și după decăderea acestora de către cei pe care cronicile de limbă latină le-au zis duci, mai întâi sub supremația țarilor bulgari și, apoi a regilor apostolici ungari. În ultimele trei secole ale mileniului întâi, suprastructurile militar-politice ale avarilor, bulgarilor și ungurilor ce s-au impus într-un spațiu romano-bizantin sunt, documentar, continuate prin hringul (banatul) Harom sau Homron de pe Dunăre, cu centrul în cetatea de la Lederata
ŢARA SEVERINULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376352_a_377681]
-
primească pe aceștia. În 1238, deja, regele Bela al IV-lea comunica papei Grigorie al IX-lea că este pregătit să pornească lupta împotriva lui Ioan Asan al II-lea. Mai mult, regele ungar cerea Papei și dreptul de legat apostolic și de a institui în terra Zeuren (Țara Severinului) un episcopat. În anul 1238, documentele nu menționează o structură politico-militară nouă în zonă, adică un Banat de Severin, fapt care ne face să apreciem că Țara Severinului nu era o
ŢARA SEVERINULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376352_a_377681]
-
mai marii pământului”, adică de liderii militari și politici locali, au cuprins în întinderea lor zone fizico-geografice bine conturate în condiții defensive față de orice factor extern. Către acestea s-au orientat, mai întâi Papa de la Roma, și apoi regele statului apostolic. Realitatea politico-geografică de început de secol XIII și noile construcții statale rezultate din divizarea Țării Severinului au fost consemnate în Diploma Cavalerilor Ioaniți din 1247. Procesul evoluției politice într-o hartă dată de consecințe a fost perfect surprins de academicianul
ŢARA SEVERINULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376352_a_377681]
-
cu chipurile slabe, subțiate și transfigurate, datorită postului. Postul este o caracte �ristică prin excelență a Ortodoxiei și o amprentă a creștinismului orto �dox, în mentalitatea ortodoxă populară cel care nu postește este consi �derat spurcat și păgân. După perioada apostolică, literatura teologică a părinților și scriito �rilor bisericești înfățisează mențiuni numeroase cu privire la practicarea postului. Astfel, Didahia celor 12 Apostoli arată că creștinii trebuie să postească miercurea și vinerea, în amintirea evenimentelor triste din viața Mântuitorului nostru Iisus Hristos: prinderea și
INVATATURA BISERICII DESPRE POSTUL ORTODOX... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372738_a_374067]