34,383 matches
-
nu e general: diversitatea stereotipurilor parțiale e dovedită printre altele de faptul că grupul regional care se bucură de cel mai mare prestigiu intern (ardelenii) e considerat an același timp ca fiind cel mai puțin performant an producerea și an aprecierea umorului. an afară unor expresii și formule paremiologice previzibile -care există probabil an orice limbă și cultură și care sancționează râsul sau producerea lui ("râde că prostul/că proasta-n târg"; "ași bate joc de orice", "n-are nimic sfânt
Umorul national by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17428_a_18753]
-
cei care te consideră nebun, cu atît e mai credibilă caracterizarea. Dl Iancu nu e un simplu falșificator (articolul d-lui Schlesak conține referiri pozitive la dl Tudoran și la mine, care nu pot fi considerate nici macar "atitudini critice", după aprecierea d-lui Hurezeanu), d-sa procedează după un calcul precis, care a dat deseori rezultate, urmînd un scenariu stabilit cu grijă. S-a folosit de Deutsche Welle doar fiindcă acolo era amploaiat. Ne putea calomnia oriunde, cu aceeași ticăloasa nonșalanta
Cum am periclitat aderarea României la structurile europene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17439_a_18764]
-
ce atârnă tragic de picioarele Puterii constantinesciene. Radiografia sumara a cedărilor vinovate, minciună perversa menită să ascundă niște caractere găunoase ne-au zvârlit în această fundătura. Ce să mai spui când liderul principalului partid de guvernământ, Ion Diaconescu, beneficiază de aprecierea a doar cinci procente din populație și când șaptezeci și cinci la suta îl considera totalmente lipsit de credibilitate?! În acest context, cănd moartea e cât capră pe capetele noastre, guvernanții recurg cu cinism la tactică pământului pârjolit. Dacă l-am înțeles
Trepãduscheala by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17440_a_18765]
-
creatorului de cultură soluții originale și fecunde, purtătoare de germeni ai unor creații noi, într-un domeniu de mare însemnătate socială.(...) Geniul este o categorie predicativa, în care se reflectă o împrejurare hotărîtoare a culturii, dar în același timp permite aprecierea unei puteri creatoare deosebite" (Istoria ideii de geniu, în Opere, vol. 9, 1980). Propoziții neîndoios corecte, dar de-o generalitate excesivă. Nu are mai mult nerv concluzia lui Schelling? "Geniul se distinge de tot ce este doar talent sau dibăcie
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
din Pisa, între 22 și 23 octombrie a.c.), o secțiune era dedicată folosirii computerului în cercetarea lingvistică. Spre deosebire de momentele de început ale informatizării, cînd totul părea mult mai ușor și se imaginau progresele cele mai rapide, faza actuala aduce în aprecierile specialiștilor tonuri mai realiste (bazate pe acumularea unor fapte nespectaculoase dar sigure) și afirmații mai conștiente de limitele pe care le impun prelucrării informatice, cel putin deocamdată, factorii contextuali și implicitul, elemente caracteristice pentru comunicarea umană. Pe lînga progresele reale
"În caz de..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17501_a_18826]
-
cînd datează vechea programa, profesorii s-au deprins să nu mai citească și recitească, profitînd de o obișnuință devenită rutină. Și le vine peste mîna acum să predea lucruri noi. O minimă onestitate ar trebui să-i rețină de la asemenea aprecieri. Și o minimă demnitate ar trebui să-i împingă să ia partea celor care s-au despărțit de gîndirea comunistă, nu pe a celor care continuă a-i plăti tribut. Răspunsul la întrebarea din titlul editorialului meu e dublu: nostalgicilor
Cui i-e frică de manualele alternative? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17509_a_18834]
-
literări notorii mai noi. Un studiu (articol?) concentrat din 1984 reia an discuție opera de istoric literar a lui N. Iorga. Cum se știe, ea este puțin prețuita poate și datorită lui G. Călinescu, care, ăn Istoria literaturii, scrisese celebra apreciere că "dincolo de Renaștere rămâne un rătăcit". Asta voind să spună că valabilă ar rămâne numai Istoria literaturii române an secolul al XVIII-lea. E drept că dintre cele trei istorii ale literaturii iorghiste (la care se cuvine să adăugăm mică
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
Pop, va spune Lovinescu, toți scriitorii sunt geniali") numai pentru strictă apartenența la curentul sămănătorist, pe care al conducea autoritar. Lucide șanț opiniile critice despre modestia prozei lovinesciene, scurte analize (mai ales pe marginea romanelor Bizu și Mite) demonstrând justețea aprecierilor. Judicioasa e opinia despre formulă romanelor lui Camil Petrescu situată undeva ăntre lecția lui Sthendal și cea a lui Proust. Aș menționa totodată adevărul a doua observații despre cartea lui Călinescu Principii de estetică. Anume că ea e un preambul
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
la volumul Cuvinte potrivite de Arghezi, ăn care, ăn final, aprecia: "Nu există poet mare neăncadrat. Dl. Ț. Arghezi e cel mai mare poet al nostru de la Eminescu ăncoace. Valori prea mari nu se pot clădi pe postamente de nisip". Apreciere curajoasă, negreșit, si validată, apoi, de istorie, Arghezi fiind, cu siguranta, cel mai mare poet al românilor din secolul al XX-lea. Numai că aceasta curajoasă apreciere critică a lui Ralea avea precedent. De la război ăncoace, mult ănaintea apariției acestui
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
Eminescu ăncoace. Valori prea mari nu se pot clădi pe postamente de nisip". Apreciere curajoasă, negreșit, si validată, apoi, de istorie, Arghezi fiind, cu siguranta, cel mai mare poet al românilor din secolul al XX-lea. Numai că aceasta curajoasă apreciere critică a lui Ralea avea precedent. De la război ăncoace, mult ănaintea apariției acestui volum de debut ăntărziat, aceeași apreciere o făcuseră, ăn presă, ducând o efectivă bătălie, N. Davidescu, F. Aderca și B. Fundoianu. ăncăt Ralea, ăn 1927, prelua numai
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
de istorie, Arghezi fiind, cu siguranta, cel mai mare poet al românilor din secolul al XX-lea. Numai că aceasta curajoasă apreciere critică a lui Ralea avea precedent. De la război ăncoace, mult ănaintea apariției acestui volum de debut ăntărziat, aceeași apreciere o făcuseră, ăn presă, ducând o efectivă bătălie, N. Davidescu, F. Aderca și B. Fundoianu. ăncăt Ralea, ăn 1927, prelua numai un punct de vedere demult afirmat, conferindu-i ansa autoritate. Dar pentru că veni vorba de Ralea critic literar e
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
restul volumelor, a cam ținut seama de observațiile semnalate. Ediția s-a ănchiat, cum se și cuvenea, cu un volum de corespondență (imensă majoritate emisă). Volumul e bun și atent adnotat. Să notez, ăn grabă, unele erori. La pagina 89 aprecierea că Stere și-a scris celebrul său roman an preajma revoluției "după o călătorie an Rusia" e cel putin inexacta. E un roman autobiografic (memorii deghizate), care avea, la fundament, exilul sau siberian de opt ani (și asta numai pentru
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
pentru om este bizar să fie afișat doar de un partid, "Umanist"). Căci fenomenul are largi reverberații, bătaie lungă și rădăcini mai adânci decât ale unor simple simboluri sau metafore. Este oare un "blestem" - sau o rațional explicabila lipsa de apreciere a valorilor existente ori o bizară nesăbuința neprevăzătoare a "ce va fi", la un popor ăntelept și totuși lesne manipulabil? Cine da un anunț că acesta, la două săptămâni după isteria eclipsei din august 1999 - ridicată la rang de fenomen
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
ducîndu-si viața de azi pe mîine. Soarta marelui cărturar de pretutindeni nu s-a deosebit în general de aceea a lui Eminescu, relegat într-o odaie goală, în fața unei mese de brad". În acest punct, Emil Iordache recurge la o apreciere a unui cercetător rus, I. Mineralov, care, într-un eseu publicat în 1991, relevă în acest tip de judecați un caracteristic procedeu de falsificare a memoriei practicat de comuniști, deoarece "dacă omul este convins că viața înaintașilor săi a fost
"Literatura orizontală"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17513_a_18838]
-
apoi fiii săi Alexandru și Nicolae, Costache Conachi și N. Beldiman. Despre poezia lui Conachi crede că era bătrînicioasa ("nu îi lipseau cuvintele poetice pline de frăgezime pe care poezia populară le-a avut totdeauna din belșug"). Are cuvinte de apreciere pentru corifeii Școlii Ardelene ("Petru Maior este teoreticianul teoriei originii românilor"). De îngustimea Școlii Ardelene a scăpat Budai-Deleanu, în Țiganiada că și în Cei trei viteji, "e o altă țesătura și alt spirit". Și "Ceea ce este frumos, înainte de toate, la
N. Iorga- istoric literar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17518_a_18843]
-
ale lui Nicolae Ceaușescu, de mitingurile ăspontaneă, în cursul cărora poporul era chemat, prin entuziasmul și aplauzele sale, să fie garantul discursului. Așa-zisa construire a socialismului se bizuie pe un limbaj tip, prin tranziția ortodoxiei ideologice în ortoglosie, după aprecierea lui Alain Besançon. Apare și o lozinca: ăarta în slujba poporuluiă, care nu traduce altceva decît subjugarea propagandistica: "Singurul schimb posibil este acesta: partidul se raportează mereu la popor, iar poporul trebuie să se regăsească în programele partidului și, regăsindu
"Literatura orizontală"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17533_a_18858]
-
Este satisfăcut că "am întîlnit ăcremaă artistică". Dar el, neputînd obține o viză pentru Paris pe pașaport, e nevoit să se reîntoarcă în țară. Dar "tot ce mi se întîmplă este absolut pentru mine de domeniul fanteziei. Atîta dragoste, respect, apreciere pentru mine, mă depășesc... Nimeni nu știe că sînt documentarist" la Institutul de istoria artei condus de G. Oprescu, singurul post pe care izbutise să-l capete la București. Și, de adăugat, deocamdată soții Brauner locuiau într-o mansarda. De
Din viata lui Harry Brauner by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17537_a_18862]
-
față de Israel și a înțeles foarte, foarte bine, în genere, a avut de-a face cu români plecați". Înregistrează trei dintre compozițiile sale (Norii, Munții și La moartea lui Ștefan cel Mare) și recoltează din partea unor avizați, cele mai măgulitoare aprecieri. De ar fi rămas în Occident, poate că s-ar fi impus că un stimat compozitor modern. Dar el preferă să trăiască în România, si compozițiile sale (în care începuse să creadă) nu s-au putut impune. În 1968 se
Din viata lui Harry Brauner by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17537_a_18862]
-
remarcabilă analiză a versiunii engleze", străduindu-se "să-i completeze lacunele prin adnotări proprii, adăugate - cum remarcă Virgil Cândea - celor ale lui Cantemir și Tindal" (p. XLIV). Alături de opiniile acestora, Paul Cernovodeanu selectează într-un capitol aparte din ediția citată aprecieri elogioase datorate lui Voltaire, abatelui Ottavio Guasco, cel care a continuat traducerea italiană a lui Antioh Cantemir, și altor savanți ai epocii (XVIIIth Century Echoes, p. 319-329). În acest fel, până în ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea și chiar
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
mare parte o compilație a cronicilor otomane". Și, dacă în deceniile din urmă, P.P. Panaitescu rămăsese impresionat de critică istoricului austriac 9, cercetătorii ulteriori - Aurel Decei, Mihai Berza, Gh.I.Constantin, Maria M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru, Virgil Cândea însuși - au restabilit dreapta apreciere pe plan european a operei cantemiriene 10. Dar, cum ne previne cu deplină justificare D-sa, "tot ce s-a scris până acum despre cartea lui Cantemir, evaluarea operei și, astfel, aprecierea competenței de turcolog a autorului ei vor trebui
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
Alexandrescu-Dersca Bulgaru, Virgil Cândea însuși - au restabilit dreapta apreciere pe plan european a operei cantemiriene 10. Dar, cum ne previne cu deplină justificare D-sa, "tot ce s-a scris până acum despre cartea lui Cantemir, evaluarea operei și, astfel, aprecierea competenței de turcolog a autorului ei vor trebui revizuite în lumina unui fapt nou: descoperirea manuscrisului original". În fond, operă nu a fost publicată niciodată în versiunea latină a autorului și "nici măcar în întregime", căci "Tindal nu a tradus, ci
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
trebuie să devină fundamental". Idei care au trecut în arsenalul esteticii oficiale comuniste, evident fără citarea originii, întrucît, între timp, Trotki a fost demonizat. În numele lor a fost jugulata literatura, inclusiv cea care se proclama, cu credulitate, sovietică. Iată cîteva aprecieri ale lui Maiakovski: "A fi proletar înseamnă a iubi viitorul". Sau: "Comună e locul unde funcționarii au dispărut și unde nu vor fi decît multe versuri și cîntece". Cu toate că, e de părere dl. Mihai Zamfir, termenul de "poezie sovietică" este
Un antiideolog (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17568_a_18893]
-
89 de ani, ca Michel Angelo, mi-e teamă că nimeni nu-și va mai aduce aminte de mine". Are acum 88 de ani si, departe de a fi un uitat, și-a dobândit prin jurnalul tipărit acum cativa ani, aprecierea unanimă a criticii literare. Pericle Martinescu, Visul Cavalerului, Editura Ex Ponto, 1998, 156 pag.
Între actiune si contemplatie by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/17585_a_18910]
-
identificate în principiu șase tendințe, într-o formă succinta și de impact interpretativ. Ceea ce se "întâmplă" în acest articol al lui Vladimir Trebici ne atinge pe toți în cel mai înalt grad, dacă ar fi să amintim fie și numai aprecierile asupra mortalității în rândul românilor, ori de predicțiile alarmante asupra reducerii numărului acestora în următoarele decenii. Ultimul dintre articole, cel semnat de Vasile Ghetău - "Oamenii politici nu înțeleg complexitatea demograficului" - se preocupă de acelasi declin al populației, pe baza unui
Strict confidential by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17582_a_18907]
-
Dl Dinu C. Giurescu crede că regimul Antonescu de dupa rebeliune n-ar fi fost unul fascist, ci paternalist, tradiționalist, naționalist (cu exceptia tratamentului aplicat evreilor). N-ar fi fost nici macar, consideră autorul, un regim de dictatură militară. Lucrurile se complică în aprecierea personalității lui Antonescu, ca șef de stat (regele Mihai avînd numai roluri vagi simbolice) și de armată. Cum se știe, la 22 noiembrie 1940, Antonescu a avut prima sa întîlnire cu Hitler, declarînd a potrivit stenogramei convorbirii, "că el va
Un moment tragic în istoria României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17588_a_18913]