1,172 matches
-
tip de legături emoționale sunt cele realizate prin identificare. Orice modalitate de a stabili puncte comune semnificative Între oameni stimulează astfel de sentimente prietenești, de identificări. În mare măsură pe acestea se sprijină structura societății umane”. “Dragostea nu face rău aproapelui; dragostea deci este Împlinirea legii” Epistola către Romani, 13, 10 Agresivitatea privită În contextual de mai sus este expresie a tabloului fenomenologic din dezvoltările nevrotice. Această patologie beneficiază În mod deosebit de aportul psihoterapiei. Intervenția psihoterapeutică poate crea cadrul afectiv, securizant
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
sau „nu îl ai”. În cazul în care există el poate fi dezvoltat și educat, dar este absolut indispensabil medicului în orice situație. 2) Înțelegerea semenilor Este tot o trăsătură psihologică legată de simpatie și filantropie. Ea este expresia „iubirii aproapelui” și dorința de a-l ajuta la nevoie. Este starea de compătimire, de coparticipare la suferința omului bolnav. 3) Spiritul de observație Are o valoare esențială. El constă în surprinderea esențialului, în degajarea faptelor semnificative, importante, din mulțimea de date
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
1911; Fără pâine, București, 1912; Nevestele lui Moș Dorogan, București, 1913; Lupii, București, 1915; Florica și alte nuvele, București, 1916; Nevestele lui Moș Dorogan, cu o scrisoare de I. Al. Brătescu-Voinești, București, 1916; Privighetoarea neagră, București, 1916; Moș Neagu (Iubirea aproapelui), București, 1917; Ber-Căciulă, București, 1920; ed. îngr. Victor Crăciun și Vasile Mănuceanu, pref. Victor Crăciun, cu ilustrații de Marcela Cordescu, București, 1970; Maria de altădată, București, 1920; Petre Pârcălabul, București, 1921; Vrăjitoarea, București, 1921; Sub călcâi (Note și schițe din
VISSARION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290588_a_291917]
-
în orice etapă a antrenamentului vizual. Numele și prenumele ........................................., clasa ............, anul școlar............ Diagnosticul oftalmologic ................................................................................. Deficiențe asociate .......................................................................................... • Evaluarea analitică: a) indici funcționali ai vederii: - acuitate vizuală ................................................................................ - câmp vizual ................................................................................... - sensibilitate luminoasă ....................................................................... - sensibilitate de contrast ...................................................................... - sensibilitate cromatică ........................................................................ - vedere monoculară/binoculară/stereoscopică ............................................. - vedere de aproape / la distanță .............................................................. b) eficiența vizuală ................................................................................... c) dominanța vizuală ................................................................................ d) capacitatea de a identifica, discrimina și opera cu forme, culori, mărimi ................. e) capacitatea de localizare a obiectelor în spațiul apropiat și îndepărtat ..................... f) capacitatea de orientare spațio‑temporală ..................................................... g) capacitatea de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
sine, a fi mulțumit de sine și a fi mândru de sine. Si dacă altruismul este benefic pentru sănătate? „Nu este necesar să acumulăm anchete științifice privind beneficiile altruismului: fiecare poate observa, în mod obișnuit, că activitățile care diminuează suferința aproapelui sau care contribuie la fericirea acestuia sunt, prin excelență, conduite ce aduc satisfacție”. Asociațiile de pacienți Asociațiile de pacienți pot juca un rol important în cele trei perioade cheie ale întâlnirii unei persoane în suferință cu psihoterapia. Acest rol va
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Marchiș de la biserica Stavropoleos din București, în prezența căruia am simțit puterea vindecătoare a rostirii adevărului; preotul Nicolae Marcu din parohia Micălaca-Nouă a orașului Arad, sacerdot transilvănean mult încercat în anii grei ai comunismului, generos și mereu dezinteresat în slujirea aproapelui, alături de care am contemplat - începând chiar cu anii de liceu - miraculoasa simbioză între cultul liturgic și savorile bibliotecii; preotul Adrian Deteșanu din Brașov, pildă vie și rară a ospitalității creștinești; și, deloc în ultimul rând, tânărul preot Iulian Aniței din
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Unde se ascunde eșecul? Pe scurt, în incapacitatea instituțiilor teologice de a-și integra absolvenții în viața publică a României. După câteva eșecuri provocate, care includ proiectele editoriale curajoase ale redacțiilor revistei Biserica și problemele vremii (la Iași) sau mensualul Aproape (la București, amânată sine die), ne lipsește și astăzi o publicație de largă circulație, care să „vestească de pe acoperișuri” ideea creștină despre timpul și spațiul lumii românești. La fel de pilduitoare este lamentabila condiție a revistelor teologice, incapabile să atragă inteligențele emigrate
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
mantaua sfâșiată a modernității. Asceza trezviei nu se confundă cu trufia sentințelor inchizitoriale, fără drept de apel sau cale de întoarcere. În creștinism, judecata publică și privată nu se susțin decât atunci când sunt articulate de o sensibilitate liturgică față de soarta aproapelui. Etica iubirii nu interzice juridic manifestarea păcatului, ci îi descoase ițele. Răul nu e substanțial, ci un joc consimțit de aparențe. De aceea, nu de o revoluție de tip islamic și nici de o reformă puritanistă a sensibilității culturale avem
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
n-au cunoscut nici rigorile vieții monahale, nici ostenitoarele responsabilități ale căminului familial. Nu e de mirare că - în epoca transparenței mediatice - o țară întreagă le comentează becisnicul caracter. Fără să fi trăit asceza rugăciunii, a studiului și a slujirii aproapelui, episcopii înscăunați prin presiuni de grup ori din calcule politice vor fi mereu vulnerabili. Pe bună dreptate, credincioșii vor fi scandalizați de acel ierarh care-și zugrăvește pe pereți portretul în dimensiuni naturale și își ridică singur bustul de marmură
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
baza piramidei se întâlnesc și pricini de uimire și binecuvântare. Poți descoperi în România oaze de liniște care îți dau pregustarea vieții de dincolo. Există mănăstiri unde călugării se nevoiesc în posturi, rugăciune, purificarea minții, curățirea inimii, priveghere și slujirea aproapelui. Trăiesc, ascunși vederii, duhovnici îmbunătățiți care iubesc mai mult decât orice sărăcia chiliei și solitudinea contemplației. Sunt monahíi în felul Martei sau al Mariei care, acolo unde le este dat, râvnesc după virtuțile nepieritoare. Există numeroase familii darnice, în care
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
că ai găsit un adevăr universal fără să-l fi căutat vreodată. Nu în primul rând de erudiți are nevoie Biserica 2, ci de oameni care au descoperit entuziasmul cunoașterii vii și al iubirii spontane, firescul vieții duhovnicești, bucuria slujirii aproapelui și exigențele infinite ale Înțelepciunii lui Dumnezeu. Încă o dată: sunt meritorii acele școli de teologie care dau diploma unor oameni maturi intelectual, sănătoși emoțional, puternici duhovnicește, responsabili din punct de vedere civic, muncitori prin educație și mai ales, într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
dintre noi, să rescriem gramatica dialogării urbane cu alteritatea. În epoca globalizării, istoria religiilor - și poate niciodată o religie qua religie - și-ar putea recupera numeroșii săi talanți diplomatici. La școală, copiii ar putea învăța arta învecinării prin asceza recunoașterii aproapelui. În biserică, și doar acolo, unii vor putea afla ceva în plus: care sunt rațiunile necreate ale acestei infinite etici a dialogului. Despărțirea apelor: Biserica și Securitateatc "Despărțirea apelor \: Biserica și Securitatea" Go to a nunnery!... Be off to a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
la sfârșitul vieții, de vechile legături cu îngerii căzuți ai Securității. Semnând un angajament în tinerețe, am devenit toată viața un gardian al partidului ateu, spionând viețile celor iubitori de libertate. Înțeleg doar astăzi că, prin turnătorie, am păcătuit împotriva aproapelui. Frica instalată de tancurile sovietice m-au făcut să uit glasul Celui care a spus: „Nu te teme” (Luca 5, 11). Ca toți oamenii aflați „supt vremi”, am crezut și eu în veșnicia comunismului. Nu i-am demascat minciuna în
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
este scrisă „pe tabla de carne a inimii”. Sensul adevăratei catolicități se descoperă, în ortodoxie, prin participarea noastră în infinita dăruire de Sine a Fiului către Tatăl prin Duhul Sfânt. Doar cu această viziune în minte poate institui cineva „sacramentul aproapelui necunoscut”. Teodor Baconsky - ale cărui competență și inteligență au fost mereu prea puțin „folosite” de către Departamentul de Relații Externe al BOR - identifică numeroase restanțe instituționale în raport cu provocările modernității. Le lipsește păstorilor ortodocși o „doctrină socială” capabilă să orienteze laicii educați
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
redescopere) un decalog aspru, în care regula de aur n-ar putea fi decât renunțarea la sine printr-o asceză luminată. Acesta este scandalul peren al crucii, imposibil de cosmetizat în cuvinte. Tradiția monastică a reflectat îndelung asupra premiselor slujirii aproapelui și a întregii creații într-un cadru teologic care exclude ab initio falsul oricărei idolatrii. Ceea ce Serghei Bulgakov numește prin perspectiva sofiologică asupra umanității este imposibil de atins printr-o excludere a semenilor - vetus Adam - din propriul destin. Pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
mine blagoslovenie atât cât sunt aici” - spunea cândva părintele. Sau: „cuvântul meu e sămânță pe pământ pietros”. Pierdem din vedere că numai ca om al dumnezeieștilor slujbe - și al liturghei în primul rând - părintele Teofil a ajuns un slujitor al aproapelui. Uităm adesea că sărbătoarea sa lăuntrică concrește pe un program de viață duhovnicească lipsit de relaxări și comodități, chiar dacă e trăit la o vârstă înaintată. Nu știm întotdeauna că tot ceea ce primim în predica sa, dar mai ales în conferințele
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
apariției face ca într-un sistem metafizic constituit și definit de această dualitate să domnească ipocrizia cu titlu de posibilitate principială mereu deschisă”. Ispitele speculează tocmai această duplicitate fenomenologică. Omul uită să caute locul inimii, judecându-și conștiința și starea aproapelui după aparențe. Treptat, înșelarea devine a doua fire a omului. Sub pretextul iubirii aproapelui sau chiar al prieteniei spirituale, mintea acceptă să fie subnutrită cu himere și jumătăți de adevăruri. Fără să avem mereu cugetul împărțit, voința n-ar slăbi
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
domnească ipocrizia cu titlu de posibilitate principială mereu deschisă”. Ispitele speculează tocmai această duplicitate fenomenologică. Omul uită să caute locul inimii, judecându-și conștiința și starea aproapelui după aparențe. Treptat, înșelarea devine a doua fire a omului. Sub pretextul iubirii aproapelui sau chiar al prieteniei spirituale, mintea acceptă să fie subnutrită cu himere și jumătăți de adevăruri. Fără să avem mereu cugetul împărțit, voința n-ar slăbi, nici curajul nu ne-ar abandona la jumătatea drumului. Esența mondenității constă în pervertirea
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
binele de rău la nivel individual și colectiv. Considerând că e „bine” ceea ce conduce la un plus de umanitate și e „rău” ceea ce ne face să regresăm către barbarie și animalitate, ne fondăm activitățile de asistență socială pe asigurarea „binelui aproapelui”. În același timp, ne exersăm puterea de a „judeca” și „condamna”. Ce înseamnă violență instituțională ? Problematica este complexă: cum să determini cetățenii să respecte legile; legile în vigoare sunt de respectat? Sunt ele „juste”? libertatea individului este compatibilă cu supunerea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
ar putea să-și ascundă sieși adevăratele lui motivații” și estimează că este vorba doar despre a păstra în fața celorlalți „o anumită imagine de sine”. Mucchielli consideră că, în viața curentă, „eul, perfect conștient de motivațiile sale, fabrică raționalizări destinate aproapelui său și maschează în mod deliberat mobilurile atitudinii sau acțiunii sale. Raționalizarea este făcută în principal pentru ceilalți (...) și vizează înainte de toate atragerea unei judecăți pozitive asupra propriei persoane”. Mucchielli (1981) nuanțează totuși această poziție excesivă, admițând că mecanisme care
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
nevoile existenței sau vocația noastră? Putem noi să-i urmăm pe aceia care proclamă că forța primează dreptul și care pregătesc un nou măcel mondial și noi morminte copiilor noștri? Putem noi să ne alăturăm crezurilor acelora care, în locul iubirii aproapelui, propovăduiesc ura între cetățenii utili ai aceleiași națiuni?1. Ca urmare a apelului, au fost create filiale ale Frontului Feminin în mai multe orașe ale țării (Turnu-Severin, Cluj, Iași, Chișinău etc.), coordonate de un Comitet de conducere a cărui președintă
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
nevoile existenței sau vocația noastră? Putem noi să-i urmăm pe aceia care proclamă că forța primează dreptul și care pregătesc un nou măcel mondial și noi morminte copiilor noștri? Putem noi să ne alăturăm crezurilor acelora care, în locul iubirii aproapelui, propovăduiesc ura între cetățeni utili ai aceleiași națiuni? Femei, iată de ce însăși realitatea ne situează pe planul larg al democrației, alături de toate instituțiunile care apără dreptul la viață al celor mulți și care, pătrunse de dreptatea ce trebuie să domnească
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
urmărite de public în mare parte de profesori, medici, preoți etc. cu atenție și au stârnit discuțiuni din cele mai interesante. Din toate cele expuse se vede limpede că munca femeilor din grupare este închinată exclusiv binelui țării și al aproapelui, urmărind cultivarea de educare a femeii, ca ea să devină conștientă de datoriile și de drepturile ei. Membrele grupării nu cer nimic pentru ele personal, dar cer cu convingere respectarea dreptului la muncă cinstită și demnă pentru orice femeie, drept
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
care eu o întrebuințam de mult. Nu trebuie să uităm că este un simplu chip de a vorbi. Unicul personaj al liricii este autorul poeziei al cărui subiect este totodată obiectul compunerii. Însă subiectul meu nu se deosebește de al aproapelui, se poate vorbi de un unic subiect liric al umanității și prin urmare de obiectivitatea poeziei lirice. A tipiza deci în poezie înseamnă a exprima generalizând acele sentimente trăite de tine care sunt în același timp expresia sufletului poporului, inteligibile
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
întru dragostea învățăturii și a înțelepciunii”, recomandând publicului autenticitatea spiritului său: „... înțelepciunea te va încununa, trecându-te în cartea marilor săi eroi. Să trăiești, odor preadorit al Bisericii Ortodoxe. Sporește necontenit prin înțelepciune în urcușurile către Dumnezeu și întru folosirea aproapelui. Amin”. Efortul lui Cantemir este îndreptat întru luminarea poporului său; dialogul Înțeleptului cu Lumea din Divanul caută să identifice rostul existenței umane, să așeze învățătura în slujba idealurilor omului, să lumineze pe cei mulți prin impunerea nu doar a preceptelor
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]