794 matches
-
Turism și de Ocrotirea Naturii „Veniți cu noi! Drumeția cu numărul 1 a fost organizată duminică, 21 aprilie 1985, în zona centrală a Munților Zarandului, a reunit 50 de persoane și s-a derulat sub conducerea unui veteran al turismului arădean, Davidházy Kálmán - cel care este considerat tatăl marcajelor turistice din zonă și în același timp cel care a organizat primul concurs de orientare turistică din România („Cupa Zarandului“ - care în 2006 va cunoaște cea de-a 60-a ediție) - și
Agenda2005-49-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284466_a_285795]
-
până în aprilie 2005, 26 de perechi de participanți au ajuns la concluzia că au în comun mai mult decât pasiunea drumeției și au ajuns în fața ofițerului stării civile. Când vorbim de participarea la acțiunile asociației, ne gândim la concursul „Lira Arădeană“ (153 de persoane), la excursia jubiliară cu numărul 500 la Peștera Bolii (131 de persoane) - cu cazarea în corturi proprii - și la excursia de 10 zile cu cortul în Munții Apuseni (128 de persoane). Invitație Succesul inițiativei lui Ștefan I.
Agenda2005-49-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284466_a_285795]
-
invitația adresată de „Veniți cu noi! “: participând la drumețiile sale, „veți scăpa de stresul de la serviciu, veți uita de problemele familiale, veți face cunoștință cu oameni sensibili, iubitori de natură, de frumos“. Merită încercat! Povețele muntelui Participanții la drumețiile asociației arădene trebuie să respecte regulile comportamentului turistului montan civilizat; iată câteva din ele, așa cum sunt prezentate în broșura aniversară. „1. Prețuiește-mă și iubește-mă, omule, fiindcă toate frumusețile mele, pădurile cu poienile, văile și izvoarele, cărările și crestele, piscurile, cu
Agenda2005-49-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284466_a_285795]
-
Ilie Măduța, Lucian Emandi, Vasile Speranță, Dorel Sibii. Cu proză figurează Horia Ungureanu, Cornel Marandiuc, Ion Văran, Iosif Maria Bâta, Dumitru Toma. Oficiul critic este îndeplinit de Viorel Gheorghiță, Vasile Dan, Ovidiu Pecican. În general, publicația se concentrează asupra cărților arădenilor, promovând îndeosebi literatura locală. Numărul din iunie este dedicat lui Mihai Eminescu. Rubricile permanente sunt „Însemnări”, „Cenaclu”, „Opinii”. V. T.
VIAŢA LITERAR-ARTISTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290524_a_291853]
-
ceea ce vine de la ei. Cât privește actele și hârțoagele pe care se Întemeiază descendența mea ardeleană, ele mi-au parvenit prin intermediul unei spițe a neamului Bărbuleștilor, așezată pe la sfârșitul secolului al XVIII-lea pe malurile mângâiate de Mureș ale câmpiei arădene. Aceasta este baștina mea, ținutul care mi-a rămas și astăzi cel mai drag loc din lume, spațiul concret prin mijlocirea căruia mă Înrădăcinez și eu În acest pământ al Transilvaniei, al Crișanei și al părților ungurene. Transilvania imperială Ca
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
parte, și le-a Însușit, integrându-le În propriul său orizont mental. Poziția lui Maior XE "Maior" nu era singulară, fapt dovedit de un alt text, care colportează aceeași imagine favorabilă cu privire la Ungaria și la atitudinea tolerantă a maghiarilor. Românii arădeni, care solicitau Înlocuirea ierarhiei ecleziastice sârbești cu episcopi români, scriau, Într-o petiție din 1814, următoarele: Ne spun tabulele legilor; pline sunt și istoriile de mărturii cum că Însăși mama țară ungurească pe neamul acesta românesc, mai vechi decât sine
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sunt și istoriile de mărturii cum că Însăși mama țară ungurească pe neamul acesta românesc, mai vechi decât sine, l-a ținut și l-a crescut ca pe un fiu al său, necăutând la deschilinirea limbii și a legii. Petiționarii arădeni utilizează aici aceeași tehnică de argumentare, bazată pe acceptarea și instrumentalizarea respectivului clișeu, aparținând imaginii de sine maghiare. Cererea lor, spun arădenii, este Îndreptățită chiar de către tradițiile politice și constituționale, nondiscriminatorii, ale Ungariei. Desigur, se poate afirma că vehicularea acestor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și l-a crescut ca pe un fiu al său, necăutând la deschilinirea limbii și a legii. Petiționarii arădeni utilizează aici aceeași tehnică de argumentare, bazată pe acceptarea și instrumentalizarea respectivului clișeu, aparținând imaginii de sine maghiare. Cererea lor, spun arădenii, este Îndreptățită chiar de către tradițiile politice și constituționale, nondiscriminatorii, ale Ungariei. Desigur, se poate afirma că vehicularea acestor clișee pozitive cu privire la maghiari avea o anumită dimensiune retorică, nereprezentând, În unele cazuri, decât un simplu artificiu argumentativ. Cu toate acestea, prezența
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și 1967, au avut prezente pe simeze numeroase lucrări ale artiștilor naivi, care au avut un succes foarte mare la public. Prima expoziție personală de artă naivă a fost semnată de pictorul Ion Niță Nicodin în anul 1968. Renumitul reporter arădean Emil Șimăndan reușește să ia un interviu renumitului pictor cu ocazia expoziției în care relatează cum a ajuns la București. „Într-o zi mă pomenesc cu o telegramă în care se arăta că trebuie să mă prezint la București. S-
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
premiul pentru regie al A.C.I.N. și un premiu la Festivalul Filmului Vesel de la Viena, 1973. În anul 1975 se organizează la Botoșani primul salon de artă naivă al Moldovei, iar în 1976, se organizează la Arad în cadrul manifestării „Primăverii arădene” „Salonul Național de artă naivă”, expoziție la care au participat 100 de artiști din toate colțurile țării, expunând pe simeze 270 de lucrări. Prima ediție a Festivalului Național Cântarea României a fost în 1977, o manifestare grandioasă la acea vreme
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
personală de artă naivă a fost semnată de pictorul Ion Niță Nicodin în anul 1968<footnote În unele materiale de specialitate precum vol. lui Ioan Meițoiu „Stare de dor - poeți și pictori țărani” este trecut anul 1969 footnote>. Renumitul reporter arădean Emil Șimăndan reușește să ia un interviu renumitului pictor cu ocazia expoziției în care relatează cum a ajuns la București<footnote Emil Șimăndan - „Orizonturi mioritice transilvănene” footnote>. „Într-o zi mă pomenesc cu o telegramă în care se arăta că
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
premiul pentru regie al A.C.I.N. și un premiu la Festivalul Filmului Vesel de la Viena, 1973. În anul 1975 se organizează la Botoșani primul salon de artă naivă al Moldovei, iar în 1976, se organizează la Arad în cadrul manifestării „Primăverii arădene” „Salonul Național de artă naivă”, expoziție la care au participat 100 de artiști din toate colțurile țării, expunând pe simeze 270 de lucrări. Prima ediție a Festivalului Național Cântarea României a fost în 1977, o manifestare grandioasă la acea vreme
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
sau tolerante față de patogeni. Hibrizii de ardei gras ce sunt rezistenți față de virusuri: Ișalnița 85 V, Atlas, Flamingo, Sonar, manifestă toleranță față de Alternaria și Verticillium. Hibrizii Denis și Cristal sunt toleranți față de Verticillium dar, mijlociu de rezistenți față de Alternaria. Hibrizii: Arădean (ardei iute), Silvia (ardeiul pentru boia), Siret, Lung de Ișalnița și Albineț (ardei lung) manifestă toleranță față de atacul de Alternaria și Verticillium. Soiul Neptun de gogoșar este rezistent la virusul VMT și toterant la alternarioză și Verticillium. 8. 3. Bolile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Deși pedagogia era o disciplină fundamentală a pregătirii noastre, știam puțin despre contextul producerii lor. Am fost tratați însă ca acei copii orfani ai răboiului civil din Rusia, adunați în colonia condusă de Makarenko. Ca să obțină rezultatele scontate, directorul Preparandiei arădene introdusese, cu de la sine putere, dar cu aprobarea tacită a autorităților, interdicția școlarizării elevilor din mediul urban la profilul învățători. Regimul instituției era, fără exagerări, de cazarmă. Adolescenții îmbrăcau uniforma școlară și intrau în regimul școlii-internat sub restricții dure ca
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
de pedagogi: două uniforme școlare și ținuta de sărbătoare și ieșiri în oraș - fustă neagră sau, după caz, pantalon neaparat bleumarin ori negru, cu bluze și cămăși albe. Abia patru ore, și numai sâmbăta și duminica după-amiaza, elevii liceului pedagogic arădean aveau aprobare de-a părăsi zidurile reputatei instituții, fondate la începutul secolului al XIX-lea. Altfel, meditații și cursuri, cu puține pauze de conversat cu colegii și plimbare prin curtea școlii. Și dormitoarele funcționau în regim fix: lumina se stingea
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
mărturisi nici părinților noștri a fost o acțiune colectivă, unică în învățământul românesc: controlul ginecologic anual al tuturor elevelor. Ultima fărâmă de intimitate distrusă, căci știam că listele care ne înregistrau virginitatea sau absența ei, ajungeau pe biroul directorului. Pedagogul arădean depășise, prin aceasta, vigilența lui Makarenko! Practică pedagogică și practică agricolă, activități culturale și ,,obștești", mai numeroase ca-n oricare liceu arădean, particularizau tabloul. Atât de eficiente, sub raportul obiectivelor organizației comuniste de tineret, încât clasa noastră a obținut, în
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
intimitate distrusă, căci știam că listele care ne înregistrau virginitatea sau absența ei, ajungeau pe biroul directorului. Pedagogul arădean depășise, prin aceasta, vigilența lui Makarenko! Practică pedagogică și practică agricolă, activități culturale și ,,obștești", mai numeroase ca-n oricare liceu arădean, particularizau tabloul. Atât de eficiente, sub raportul obiectivelor organizației comuniste de tineret, încât clasa noastră a obținut, în anul al treilea de studii, locul întâi la concursul ,,cel mai bun colectiv de elevi din țară". Eram, așadar, cei mai bine
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
la 28 mai 1931 în Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Stoffel Ioan și Elisabeta, cu domiciliul actual în Germania, 88281 Unterankenreute, Kocherweg 9. 249. Sauter Draghița, născută la 6 noiembrie 1956 în localitatea Cenei, județul Timiș, România, fiica lui Arădean Liupco și Stoianca, cu domiciliul actual în Germania, 72829 Engstingen, Gartenstr. 4. 250. Minges Claudia, născută la 14 mai 1969 în Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Bandula Traian și Estera, cu domiciliul actual în Germania, 86167 Augsburg, Neuburgerstr. 169
HOTĂRÂRE nr. 206 din 27 martie 1996 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114901_a_116230]
-
și acolo ne scoteau zilnic la plimbare. Când ați ajuns în Pitești, în septembrie? Da, da, prin septembrie ’48. Am fost băgați toți clujenii împreună, într-o cameră mare-mare... Era Bohotici printre noi, Munteanu Ion și alții. Unul Rusvid Matei, arădean de-al meu, care, deși era subinginer, s-a dat, spre ghinionul lui, student, a dormit în pat cu mine și în timpul bătăilor s-a îmbolnăvit, a fost dus de lângă mine și după eliberarea mea am aflat că a murit
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
în fiecare săptămână... și din primăvară am ieșit din nou la muncă pe un șantier de construcții. Ați luat parte și la reeducarea din Aiud? Da, sigur c-am luat parte... Sigur c-am luat... Am fost împreună cu Viorel Gheorghiță, arădean... Acolo ne-am întâlnit, că a fost scos și el pe șantier... Făcuse 16 ani de închisoare... În ce consta reeducarea de la Aiud așa cum ați cunoscut-o dumneavoastră? Erau câțiva reeducatori și acolo dintre deținuții politici... Mai țineți minte cine
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
într-o cameră. Apăi era așa de bine că, dacă nu-ți plăcea o persoană, te puteai izola... Acolo să lega’ prietenii între noi și tare bine ne-am simțit... Tare bine o fost la Arad, vă spun, că era arădenii așa o’meni de treabă, și gardienii și gardiencele. Foarte frumos s-o’ purtat cu noi. N-o’ fost pedepse, acolo unde lucram la atelierele acelea aveam WC-uri, spălătoare, toată dimineața ne puteam spăla pe corp și, na, o
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
la 17 decembrie 1977 în localitatea Arad, județul Arad, România, fiica lui Emil și Gabriela-Diana, cu domiciliul actual în Suedia, 575 32 Eksjo, Snickaregatan 10A, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Arad, Str. Prunului nr. 102, județul Arad. 161. Arădean Nicolae, născut la 11 august 1969 în localitatea Salard, județul Bihor, România, fiul lui Gherman Alexa și Maria, cu domiciliul actual în Suedia, 256 62 Helsingborg, S. Hunnetorpsv 72A, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Turț nr. 67, județul
HOTĂRÂRE nr. 1.307 din 7 decembrie 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131809_a_133138]
-
născută la 15 martie 1969 în localitatea Vlahita, județul Harghita, România, fiica lui Demeter Martin și Margit, cu domiciliul actual în Suedia, 692 38 Kumla, Vretgatan 30, cu ultimul domiciliu din România în comuna Vlahita nr. 759, județul Harghita. 115. Arădean Ana, născută la 9 decembrie 1943 în localitatea Bixad, județul Timiș, România, fiica lui Manita Dumitru și Maria, cu domiciliul actual în Suedia, 252 27 Helsingborg, Furutorpsg. 35, cu ultimul domiciliu din România în comuna Cenei nr. 202, județul Timiș
HOTĂRÂRE nr. 600 din 6 iulie 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129617_a_130946]
-
născută la 9 decembrie 1943 în localitatea Bixad, județul Timiș, România, fiica lui Manita Dumitru și Maria, cu domiciliul actual în Suedia, 252 27 Helsingborg, Furutorpsg. 35, cu ultimul domiciliu din România în comuna Cenei nr. 202, județul Timiș. 116. Arădean Liliana, născută la 4 ianuarie 1968 în localitatea Cenei, județul Timiș, România, fiica lui Dănilă și Ana, cu domiciliul actual în Suedia, 256 62 Hefsingborg, S Hunnetorpsv 72 A, cu ultimul domiciliu din România în comuna Cenei nr. 202, județul
HOTĂRÂRE nr. 600 din 6 iulie 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129617_a_130946]
-
și Elisabeta, cu domiciliul actual în Suedia, Malmo Ganglatsv 131. 10. Bakir Gabriela Cristina, născută la 4 iulie 1964 în Iași, județul Iași, România, fiica lui Alexa Dumitru și Maria, cu domiciliul actual în Suedia, Haninge, Palanders Vag 100. 11. Arădean Dănilă, născut la 15 octombrie 1939 în localitatea Cărei, județul Timiș, România, fiul lui Arădean Tosa și Sosa, cu domiciliul actual în Suedia, Markaryd Andsjoholmsv 15. 12. Huzum Dumitru, născut la 18 februarie 1947 în București, România, fiul lui Huzum
HOTĂRÂRE nr. 411 din 9 iunie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137180_a_138509]