979 matches
-
Dumbrava-Cotnari (în sud-estul depresiunii de contact). Tot în această zonă, pe Dealul Broscăria, situat la est de localitatea Ceplenița, pe platoul dealului, se află un pâlc de păure de 38 ha cu stejar și gorun în amestec cu carpen, tei, arțar, jugastru. Pentru aceste suprafețe, specialiștii de la ROMSILVA au indicat evitarea obținerii arboretelor pure de stejar brumăriu, urmărindu-se realizarea amestecurilor acestor specii, cu specii caracteristice șleaurilor, sau cu alte specii de cvercinee ce vegetează în aceste condiții (stejar pedunculat sau
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
mai umed (500- 600 mm) și mai cald. În componența lor intră, în regiunile joase și sudice, speciile de stejar cerul și gârnița, iar în cele mai înalte stejarul pedunculat și gorunul. La acestea se adaugă carpenul, ulmul, teiul, frasinul, arțarul, paltinul, jugastrul. O mare parte din aceste păduri au fost tăiate, locul lor fiind luat de culturi agricole. Etajul fagului ocupă dealurile înalte și munții joși între 500 și 1 200 m. Reprezintă peste o treime din suprafața forestieră a
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Mare (o „con tradicție în termeni“ toponimică), Alunul, Alunișul, Lescovița (< sl. lĕska, „alun“), Măgheruș (< magh. mogyorós, „acoperit cu aluni“), Muierău (Măierău, deformat prin etimologie populară), Aninișul, Aninoasa, Arinișul, Ilfovăț (îl< jalsa, jelsa „arin“), Agîrbiciul, Aghireș (< magh. egeres, „pădurice de arini“), Arțarul, Cleanov (sl. klĕnov, „de arțar“), Brazi, Brădești, Smida (< smidă, „loc cu pădure tînără“), Cărpiniș, Gabrovița (< sl. gabrov, „de carpen“ + sufixul -ița), Gherțeniș (magh. gyertyàn, „carpen“); Căliniș, Cătiniș, Cireși, Cornu, Cornetul, Cornișor (< cornișor, „un arbore numit și brădișor, ploșnicar“), Cornu, Cornățel
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
termeni“ toponimică), Alunul, Alunișul, Lescovița (< sl. lĕska, „alun“), Măgheruș (< magh. mogyorós, „acoperit cu aluni“), Muierău (Măierău, deformat prin etimologie populară), Aninișul, Aninoasa, Arinișul, Ilfovăț (îl< jalsa, jelsa „arin“), Agîrbiciul, Aghireș (< magh. egeres, „pădurice de arini“), Arțarul, Cleanov (sl. klĕnov, „de arțar“), Brazi, Brădești, Smida (< smidă, „loc cu pădure tînără“), Cărpiniș, Gabrovița (< sl. gabrov, „de carpen“ + sufixul -ița), Gherțeniș (magh. gyertyàn, „carpen“); Căliniș, Cătiniș, Cireși, Cornu, Cornetul, Cornișor (< cornișor, „un arbore numit și brădișor, ploșnicar“), Cornu, Cornățel, Dranov (< sl. dren, „corn“), Drencova
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
entopicul romînesc dîmb sau variante ale acestuia, cu sensul „deal mic“, „delușor“, „colnic“, „mică ridicătură de pămînt“. Dîmbovița se integrează astfel unui cîmp toponimic, onomasiologic și lingvistic bogat: Lescovița (< sl. lĕska, „alun“), Ilfovăț (< bg. elchov, „de arini“), Cleanov (< bg. klĕn, „arțar“), Lăpușnic (< bg. lopuș < sl. lopuș, „brusture, captalan“), Gabrovița (cf. bg. gaber, „carpen“), Dranovăț (< sl. dren-, „corn, sînger“), Bucovăț (< sl. bŭkŭ, „stejar“), Isnovăț (< sl. Jasen, „frasin“), Breznița (< sl. brĕza, „mesteacăn“), Jablanița (< sl. jablanŭ, „măr“), Oravița (< Oreahovitsa < bg. orĕh „nucă, de nuc
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cum te-ai rezema de pereții de gheață/ ai balenei albe,/ de umbra dovleacului uriaș,/ răsărit miraculos dintr-un munte de nisip.// Și-atunci, deodată se făcu ziuă și-n față/ se arătase o luncă și-n mijlocul ei un arțar/ și-n mijlocul arțarului, o bufniță albă,/ iar în vârful ei, cerul albastru./[...] O priveam năuc, așteptând să latre, să grohăie/ sau cel puțin să vorbească./ [...] Or ea stătea nemișcată în vârful cerului albastru,/ nici vie, nici moartă,/ și-atunci
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287024_a_288353]
-
de pereții de gheață/ ai balenei albe,/ de umbra dovleacului uriaș,/ răsărit miraculos dintr-un munte de nisip.// Și-atunci, deodată se făcu ziuă și-n față/ se arătase o luncă și-n mijlocul ei un arțar/ și-n mijlocul arțarului, o bufniță albă,/ iar în vârful ei, cerul albastru./[...] O priveam năuc, așteptând să latre, să grohăie/ sau cel puțin să vorbească./ [...] Or ea stătea nemișcată în vârful cerului albastru,/ nici vie, nici moartă,/ și-atunci pădurea se urni din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287024_a_288353]
-
sau binecuvântării unui pom, Îl găsim și În Noul Testament - blestemarea smochinului. În general, acest arbore este legat de Ispas sau Înălțarea Domnului, zi În care sunt moșii de Ispas, când se Împart pomeni pentru sufletele răposaților. Faptul că frunzele de arțar se culeg În această zi este legat de ipostaza funerară a paltinului, de menirea de a fi „scară” pentru sufletele ce se Înalță la cer. Paltinul apare ca arbore funerar, mai ales În cântecele rituale de petrecere a mortului din
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
cât și posibilitatea de a colecționa materiale pentru orele de compoziție aplicativă. În timpul verii, elevii pot strânge și presa frunze și dierite flori, iar toamna, pe lângă frunzele care au o bogată paletă coloristică, pot aduna fructe: ghinde, castane, semințe de arțar, conuri de brad, din care își vor putea construi mai târziu, în orele de compoziție aplicativă, diferite obiecte sau jucării. Vizitele în întreprinderi îi face pe elevi să înțeleagă unele procedee și tehnici de confecționare a țesăturilor și a unor
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
pot fi ornate după imaginația și gusturile fiecărui copil: staniol, sclipici, globuri sfărâmate, vopsea scipitoare. 36. Jucării din fructe, legume și semințe uscate Frumoase jucării se pot construi din fructe uscate și semințe: castane, ghindă, conuri de brad, semințe de arțar. La fel de bine se pot folosi și fructe și legume proaspete, cu inconvenientulcă acestea se pot strica repede, fiind perisabile. Un frumos elicopter se poate confecționa din castane, semințe de arțar, chibrituri și ace cu gămălie. Pentru construirea acestei jucării se
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
uscate și semințe: castane, ghindă, conuri de brad, semințe de arțar. La fel de bine se pot folosi și fructe și legume proaspete, cu inconvenientulcă acestea se pot strica repede, fiind perisabile. Un frumos elicopter se poate confecționa din castane, semințe de arțar, chibrituri și ace cu gămălie. Pentru construirea acestei jucării se folosește o castană. În partea de dedesubt, se fac trei găuri cu ajutorul unui ac mare și din bețe de chibrituri se vor construi picioarele elicopterului. Deasupra, cu ajutorul unui ac cu
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
Pentru construirea acestei jucării se folosește o castană. În partea de dedesubt, se fac trei găuri cu ajutorul unui ac mare și din bețe de chibrituri se vor construi picioarele elicopterului. Deasupra, cu ajutorul unui ac cu gămălie și folosind semințe de arțar, se va construi elicea. La fel se va proceda și la construirea și fixarea cozii.
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
compatibilă cu: macul, papucul - doamnei. Zodiac cu multe încrengături... Chiparosul - 26iulie-4august; 25 ianuraie-3 februarie Stejarul. Ești sănătoasă și ai mult noroc în viață. Ești conservatoare. De multe ori lipsită de tact. Ești adepta dargostei la prima vedere. Trăsături definitorii: forța Arțarul. Ești foarte rezistentă și faci față cu succes eforutilor prelungite. Ești tipul de femeie autodidactă, foarte exigentă cu ea însăși. Ești închisă în tine, chiar și față de cel pe care-l iubești. Trăsături definitorii: cerebralitatea. Curmalul. Ești o fire impetuoasă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
ființa pe care o ador este lângă mine. Îi privesc, din vecinătatea imediată, chipul cu ochii săi stelari, simt uneori pendularea tactilă a respirația ei în ritm de briză și ating sporadic porțelanul mânii sale răsfirat, precum o frunză de arțar. Mă privește și o privesc, conștientizez alăturarea ei senzorială și sunt convins că, la rândul său, conștientizează în același mod situarea mea corporală în proxima sa preajmă. Dar, în pofida unei astfel de așezări corporale, asumate la nivel cognitiv, eu sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
linguri de miere, * trei pătrățele de ciocolată neagră rasă fin, * o linguriță de esență de vanilie organică, * un praf de sare, pentru cremă: * 2 căni caju (hidratat peste noapte), * o cană cu miere sau sirop de agave sau sirop de arțar, * un sfert cană apă, * patru pătrățele de ciocolată neagră rasă fin, * un sfert cană cu unt cocos sau ulei de palmier, * o linguriță de esență de vanilie organică, * trei sferturi cană cu carob, * un praf de sare, * vișine congelate. MOD
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
potențează dimensiunile spațiului, cum ar fi: stejari, fagi, paltini, platani, ulmul de câmp, frasini, teiul argintiu, glădiță, arborele lalea, ginkgo, molizi, duglas, pini negri ș.a. În amenajările mici se utilizează arbori de talie mică sau chiar mijlocie, cum ar fi: arțarul globulos, mojdreanul, magnoliile, cireșii japonezi, merii ornamentali, catalpa, tuia columnară, ptelea, ș.a. Respectând proporțiile, aliniamentele de arbori care însoțesc alei înguste se alcătuiesc din specii de înălțime mai mică. Expresivitatea taliei se poate folosi în efectele de perspectivă; prim-planurile
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
la unele conifere apare un colorit deosebit în timpul sezonului de iarnă (vezi tab. 6). Astfel, întâlnim nuanțe roșcate sau roșii-purpurii la înfrunzire (de exemplu la Acer platanoides var. schwedleri, Malus pumila var. niedzwetzkiana, Spiraea bumalda ș.a.), de verde crud (tei, arțari, caprifoi tătărăsc, lujerii noi de la molid ș.a.), de verde intens argintiu sau albăstrui (lujerii noi de la Picea pungens var. argentea, Abies concolor ș.a.), nuanțe violacei sau brunii la unele conifere pe timp de iarnă (Thuja orientalis, Chamaecyparis pisifera var. squarrosa
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
de sud-est se încadrează în peisajul de silvostepă cu unele elemente de stepă. Vegetația forestieră este reprezentată de pădurea de foioase: stejar (Quercus robur), în amestec cu specii de carpen (Carpinus betulus), tei (Tiliaplantiphilus), ulm (Ulmus campestris), jugastru (Acer campestre), arțar (Acer platanoides), frasin (Fraxinus excelsior), cireș sălbatic (Cerasus avium), măr pădureț (Malus silvestris) și păr pădureț (Pyrus pyraster). Dintre arbuști întâlnim: alunul (Carylus avellana), cornul (Cornus mas), sângerul (Cornus sanguinea), lemnul câinesc (Ligustrum vulgare), porumbarul (Prunus spinsa) și măceșul ( Rosa
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
e peste măsură de obosit.” (M. Eliade, 71) șcircumstanțial cauzalț, „N-am plecat direct spre Abrud, ci întâi spre București, falsul librar cu trenul iar eu cu autobuzul, cu „chioara”...” (M.Preda, Viața..., 22) șcircumstanțial spațialț, „Mă răfuiam nu cu arțarul ci cu destinul.” (O. Paler, Viața... 209) școmplement sociativț, „Scopul inchiziției nu era neapărat acela de a te omorî, ci de a aprinde în tine un rug.” (O. Paler, Galilei, 76) șatributț, „Aceasta este o aplicare mai mult a adevărului
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
bisericii din Dolșanka îi reveni în minte. Și ea dărâmată, dar cu o tenacitate vindicativă: cupola smulsă, acoperișul ars, o bucată de zid împrăștiată de dinamită, opera tovarășului Krasnâi. Interiorul, rămas descoperit, era năpădit de urzici și de lăstari de arțar. Pe ziduri se înșirau obscenități mâzgălite cu un colț de cărămidă. Doar într-un ungher, la o înălțime inaccesibilă mâinii omului, chipul acela se apleca spre cel ce intra prin ușa căscată. Ochii unei femei, mari și îndurerați, o privire
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
luna plină; ei urcă pe dealuri pentru a admira priveliștea “lumii de argint” a zăpezii; privesc rîurile În Întuneric pentru a contempla licuricii; urcă adesea munții Împăduriți pentru a se delecta cu bogata broderie a chiciurei așezate pe frunzele de arțar; ei asculta uneori În extaz cîntecul broaștelor, despre care Ki no Tsurayuki, un vechi poet, spunea: ‘sălașul din apă al broaștei - toate lucrurile vii cîntă’. În serile de toamnă, insecte cîntătoare aduse În colivii sînt vîndute pe tarabele din stradă
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
prins trenul. Rămas pe peron, se alege doar cu lacrimile neputinței, În timp ce geamul aburit pare să ascundă cine știe ce taină ori fel și fel de promisiuni În compartimentul aflat deja În mișcare. Pendula și frunza În fața mea, o frunză galbenă de arțar se balansa periculos, gata să cadă. Apropiindu-mă am văzut că avea totuși o codiță mult mai lungă decît mă așteptam, de treipatru ori mai lungă decît ea. E adevărat, felul În care atîrna și În care pendula dădea Însă
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
fânețele naturale la un loc ocupă 22,6% din suprafața totală a comunei . a) Vegetația de pădure ocupă o suprafață redusă, de cca. 0,33% din suprafața totală a comunei și se întâlnește pe D. Mitoc. În componența acesteia deosebim : (arțarul (Acer platanoides), stejarul (Quercus robur), frasinul (Fraximus excelsior), plopul (Populus alba), teiul (Tilia tomentosa), jugastrul (Acer campestra), carpenul (Carpinus betulus), salcâmul cultivat (Robinia pseudacacia). Pe terenurile recent împădurite cel mai răspândit arbore este salcâmul. Pentru locurile uscate pe versanții torenților
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
dafini, saștept cumva scânteia Luminilor pierdute în pulbere și scrum? La mine nu mai urcă dea dreptul niciun drum; Deabia o cărăruie, o dâră ca de fum. Nu intră nicio ușă, nam prag, nam pălimar, Doar stelele sengână cu noapteantrun arțar. Ce să aștept să vie și ce să înțeleg, Când peste mine timpul se prăbușeștentreg? (Tudor Arghezi, Saștept?) Redactează, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text: 1. Numește câte un sinonim pentru sensul din text
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ecosistem de pădure temperată de altitudine. Arealul respectiv este acoperit, începând din partea înaltă, cu o vegetație ierboasă perenă, capabilă să reziste de la un an la altul sub zăpadă și de păduri. Arborete pure de conifere, păduri de amestec (pin și arțar) și păduri de foioase (specii de stejar și de arțar), ca și o vegetație arbustivă reprezintă vegetația spontană aflată în regim de conservare. În egală măsură, sunt conservate ecosisteme lacustre ca și agroecosistemele aferente zonelor locuite. În acest din urmă
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]