2,802 matches
-
elev și fredonam un cântec interpretat de Nicu Alifantis: „Noi cavaleri ai doinei noi liberi cetățeni/ din dragoste ne naștem din soare și polen/ aluat al nemuririi păstori și militari/ cu podul palmei viața ne-o mângâi și ne-o ari/ noi freamătul de codri, noi lănciile lui/ noi nu suntem o țară onor a nimănui” (Alma Venus). Nu mi-a trecut niciodată prin minte că voi sta lângă autorul versurilor pe patul de spital și să-mi spună: „Fă-mi
TIMPUL S-A OPRIT ÎN LOC PENTRU POET, AMINTIRILE DESPRE EL, NU! de TEO CABEL în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351932_a_353261]
-
din 30 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului limpede străluceai, ca cerul, în apă mea care era liniște de somn, orhidee erai pentru că deveniseși priveliște sub mâna mea zdrelita, ochi, pentru că ochiul meu intrase adânc, în ochiul tău, dezvelind lumină, aer arai tu căci te jucai cu vrăbiile în atingerile mele neliniștite, și respirai, pe mine, cum eu te respirăm din miezul unui trandafir alb. mai apoi, nu ai mai avut picior, nici sân, tu, care ești femeie, nu mai aveai sân
ALTFEL, FIRESC de GEORGE ADRIAN POPESCU în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351942_a_353271]
-
gânduri, apoi îi zîși, așaaa ca din carti: - Apooo, duti, măi, fimeii, mâni, în fapt di sară, la fântâna șei din capu’ satului di sub sălșii șî dacî țî s-o arata f-un semn sî știi cî Domnu ti ari-n grijî, da’ dacî nu, atunși niși io nu mai știu și sî zâc! Merji cu sanatati, și ai grijî, daaa’ curatî-curatî sî fii la fântânî șî cu inima, da’ mai ales cu trupu’, cî numa’ șî numa’ așa țî
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
Izvorâtorul de Mir, Afinții Arhangheli Mihail Și Gavril. În ceea ce privește icoana Sfântului Ilie expusă la Târgul de la București, are două reprezentări, în partea de sus apare imaginea Sfântul Ilie în carul lui în cer și în partea de jos apare Elisei arând pământul cu un plug tras de boi. Foarte bună cunoscătoare a cărților sfinte, Aurelia Ciobanu justifică cele două reprezentări ca și relația dintre ele cu citate preluate din Vechiul Testament, cărțile Regilor. Scena lui Ilie ungându-l proroc pe Elisei este
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
bunului său în general. A moștenit libertatea de a decide el și numai el asupra avutului său. Tocmai de aceea nu s-a reușit cooperativizarea la Rucăr. Comuniștii au intrat cu tractorul în fânețele oamenilor de pe Râușor și le-au arat pentru a-i lăsa fără iarbă pentru vite, doar - doar, i-or forța să intre în cooperativă. Au reușit sa facă doar un fel de întovărășire agrozootehnică, numită ... “Drumul lui Lenin”. Rucăreanul are un anumit conservatorism și o mare suspiciune
SINCERE CONDOLEANŢE FAMILIEI ÎNDOLIATE ŞI ZBOR LIN CĂTRE PATRIA ÎNGERILOR, GEORGE NICOLAE PODIŞOR! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352448_a_353777]
-
close my eyes and collapse with the walls. [9] DRUMUL De departe, de apoi Vine-un car cu patru boi brațe de matase are drumul greu de sub picioare. De departe de sub crânguri Vine-un car cu două pluguri Să mai are în amiază Câmpul celui ce visează. [9] THE ROAD From afar, and from way back A four-ox cart follows its track Beneath their hooves, with silky arms, a hard road lies. From afar, beyond the grove A two-plough cart, steadily
POEME BILINGVE (I) de MARGARETA CHIURLEA în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350756_a_352085]
-
vederii era gâlgâire. Așa cum lumina unei lumânări ar arde prea puternic, și ar topi prea repede biata lumânare. (respiră adânc, geme, ca și cum ar plânge ) Pământul ăla, pământul ăla care e cultură, nu e piatră, ori substanță geologică. (geme) Doamne, când ară plugul pe plai românesc ară prin sufletul dens care s-a tot depus cu fiecare mort, și s-a bătătorit ca pământul din tindă. Țăranul român când mănâncă pâine, mănâncă suflet. Și la început era atâta suflet că gâlgâia prin
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
unei lumânări ar arde prea puternic, și ar topi prea repede biata lumânare. (respiră adânc, geme, ca și cum ar plânge ) Pământul ăla, pământul ăla care e cultură, nu e piatră, ori substanță geologică. (geme) Doamne, când ară plugul pe plai românesc ară prin sufletul dens care s-a tot depus cu fiecare mort, și s-a bătătorit ca pământul din tindă. Țăranul român când mănâncă pâine, mănâncă suflet. Și la început era atâta suflet că gâlgâia prin mine ca vântul prin fluier
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
în: Ediția nr. 363 din 29 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Te colind, iubite cititor, Să-ți aduc în suflet pace. Anul nu ne-a fost deloc ușor, Nu știu ce-am putea noi face. Lumea e din ce în ce mai rea; Plugul ară pe morminte. Sosește prea târziu salvarea, Să ții cont, să iei aminte. De luminițe-i plin orașul Și pui de brazi mulți s-au tăiat; Securea -n codru a fost nașul Și bieți purcei i-am înjunghiat. Se suie, spre
TE COLIND IUBITE CITITOR de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350898_a_352227]
-
străduiam să scriem frumos, caligrafic, literele mici si mari de mână, cifrele și să descifrăm cuvintele din Abecedar. Vremea trecea și noi copiii, bucuroși, deslușam cuvinte pe care deja le știam. În recreație jucam „Podul de piatră”, „Batista parfumată”, „Țăranul ară câmpul”, „Țară, țară, vrem ostași!”, „Pietricele”, uneori săream coarda, jucam șotron sau băteam o minge. În vacanța de iarnă, pentru prima oară, am mers la colindat, împreună cu ceilalți copii din vecini. Câteva bombonele, merișoare, nuci și covrigi se adunaseră-n
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
Între timp, Dobrogea fusese colectivizată, Partidul Muncitoresc Romîn și Uniunea Tineretului Muncitor își măreau rândurile. Colectivizarea, forțată la început, începuse să dea roade, ridicând nivelul de trai al sătenilor prin aplicarea în practică a cunoștiințelor agricole și mecanizarea agriculturii. Pământul arat cu pluguri tracționate de tractoare, însămânțat (cu semințe selecționate) cu semănători, discuit și irigat, aplicând principiul rotației culturilor dădea recolte bogate, fapt ce s-a reflectat prin ridicarea nivelului de trai al sătenilor dobrogeni și apariția multor case noi și
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
în care vor sta / va face să se strângă-n / brațe, / până-n căldura lor, / din toate va rămâne / scrum. / Pentru niciodată, / pentru acum. / 3 decembrie 2011”. Penultimul poem este foarte sugestiv: poetul e un grădinar care rostuiește grădina cuvintelor, semănând, arând, plivind, udând, îmbătându-se de miresme și de culoare și apoi, culegând florile și semințele la care a trudit. “Final de carte” se intitulează chiar poemul de la sfârșit în care autorul spune: “Ninge peste mine, / iernii îi sunt frate - / cu
LACRIMA UNEI SECUNDE.VOLUM ANIVERSAR: NICOLAE BĂCIUŢ, CINCIZECI ŞI CINCI ; CRONICĂ: CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351512_a_352841]
-
urcă-n cer, în sat coboară - / Și-n țarini, seamănă poeme, / Pe nume, mamele să-i cheme - // A lui Vieru, sau Sorescu, / Alecsandri, sau Eminescu, / Când urcă-n cer, coboară-n sat, / Să stea cu țara lor, la sfat - // Să are, când, cât de adânc, / S-ajungă fiecărui țânc, / Ce să le dea, din ei, să fie / Și pâine, dar și poezie - // Poeții noștri de la țară, / Chiar dacă vor, nu știu să moară, / Doar se întorc la ei, în sat, / Să facă
POEZIA CA EXERCIŢIU DE SUPRAVIEŢUIRE. CRONICĂ LA CARTEA LUI JIANU LIVIU-FLORIAN ALTER IUDA , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351525_a_352854]
-
e fată muncitoare. Dar, dacă Domnia Ta a zis așa Am s-o înlătur din ceata mea. MIRCEA CEL BĂTRÂN ( Către Cozia.). Dar, tu, fată, la ce-ai lucra? COZIA La toate, Măria-Ta! La cuhane am lucrat, Pe câmpuri am arat. MIRCEA CEL BĂTRÂN La acest lucru să te gândești, Poți, tu, la monăstire să zidești!? Mai bine să lucrezi undeva După puterea ta! ( Către ceilalți. Am hotărât! De aici zidul să fie început! (Către sine.). Nici pe Mihai n-am
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
și cu câțiva colegi din generația mea și am hotărât să încep publicarea revistei Libertas Mathematica. Cum Academia Româno-Americană de Științe și Arte tocmai făcuse anunț pentru unul dintre congresele sale anuale, am decis să prezint proiectul de publicare în cadrul ARA. Nu eram încă membru al Academiei, dar cererea mea a fost aprobată de către conducere. Prof. Nicolae Timiraș din Berkeley, CA, strănepot al scriitorului Ion Creangă, era președinte la ARA, iar Prof. Basil Roman, de la California State University din Long Beach
VISUL AMERICAN AL UNUI ILUSTRU MATEMATICIAN ROMÂN de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346518_a_347847]
-
congresele sale anuale, am decis să prezint proiectul de publicare în cadrul ARA. Nu eram încă membru al Academiei, dar cererea mea a fost aprobată de către conducere. Prof. Nicolae Timiraș din Berkeley, CA, strănepot al scriitorului Ion Creangă, era președinte la ARA, iar Prof. Basil Roman, de la California State University din Long Beach, vice-președinte. Adunarea Generală a membrilor ARA și Congresul anual au avut loc la Monmouth College, West Long Branch, New Jersey și a decis aprobarea proiectului meu și publicarea revistei
VISUL AMERICAN AL UNUI ILUSTRU MATEMATICIAN ROMÂN de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346518_a_347847]
-
Academiei, dar cererea mea a fost aprobată de către conducere. Prof. Nicolae Timiraș din Berkeley, CA, strănepot al scriitorului Ion Creangă, era președinte la ARA, iar Prof. Basil Roman, de la California State University din Long Beach, vice-președinte. Adunarea Generală a membrilor ARA și Congresul anual au avut loc la Monmouth College, West Long Branch, New Jersey și a decis aprobarea proiectului meu și publicarea revistei Libertas Mathematica sub egida ARA. Secretarul ARA de atunci, Dr. Stătescu din Los Angeles, a menționat aceste
VISUL AMERICAN AL UNUI ILUSTRU MATEMATICIAN ROMÂN de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346518_a_347847]
-
de la California State University din Long Beach, vice-președinte. Adunarea Generală a membrilor ARA și Congresul anual au avut loc la Monmouth College, West Long Branch, New Jersey și a decis aprobarea proiectului meu și publicarea revistei Libertas Mathematica sub egida ARA. Secretarul ARA de atunci, Dr. Stătescu din Los Angeles, a menționat aceste hotărâri în minuta pe care a redactat-o după congres. Era luna octombrie a anului 1979 și șansa unui nou început. La Congresul ARA am cunoscut distinse personalități
VISUL AMERICAN AL UNUI ILUSTRU MATEMATICIAN ROMÂN de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346518_a_347847]
-
State University din Long Beach, vice-președinte. Adunarea Generală a membrilor ARA și Congresul anual au avut loc la Monmouth College, West Long Branch, New Jersey și a decis aprobarea proiectului meu și publicarea revistei Libertas Mathematica sub egida ARA. Secretarul ARA de atunci, Dr. Stătescu din Los Angeles, a menționat aceste hotărâri în minuta pe care a redactat-o după congres. Era luna octombrie a anului 1979 și șansa unui nou început. La Congresul ARA am cunoscut distinse personalități ale diasporei
VISUL AMERICAN AL UNUI ILUSTRU MATEMATICIAN ROMÂN de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346518_a_347847]
-
Libertas Mathematica sub egida ARA. Secretarul ARA de atunci, Dr. Stătescu din Los Angeles, a menționat aceste hotărâri în minuta pe care a redactat-o după congres. Era luna octombrie a anului 1979 și șansa unui nou început. La Congresul ARA am cunoscut distinse personalități ale diasporei românești din USA și am început imediat organizarea revistei. Aveam și sprijinul colegilor din România, care fuseseră prezenți la Congres și la care am apelat pentru articolele din primul volum.” De-a lungul timpului
VISUL AMERICAN AL UNUI ILUSTRU MATEMATICIAN ROMÂN de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346518_a_347847]
-
numărtă Ceasla, Muscat de Hamburg, Feteasca albă etc. Agricultura practicată aici a devenit deja un fel de brand național, dar și străinii au ajuns să se minuneze că, într-o țară în care mai sunt ogoare pe care țăranii le ară cu plugul ca pe vremea lui Ștefan cel Mare, mai sunt și locuri în care termenul de ''fermier'' nu este doar o formulă de stil. Cei 35 de oameni de afaceri belgieni, în frunte cu ambasadorul acestei țări la București
GALATEANUL GAVRILA TUCHILUS,MINISTRU AL AGRICULTURII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351095_a_352424]
-
contestă, fie că o recunosc sau nu, își alimentează energiile creatoare și din construcțiile de spirit înălțate de Domnia sa! Sorbind din cupa plină-ochi cu ingratitudine omenească, Lucia Olaru Nenati traversează viața afișând un surâs prefabricat pe chip, dar în fapt “ară” brazde adânci pe Pământul sfințit de ivirea lui Eminescu!” (Traian Apetrei, ziarist, director al Teatrului “Mihai Eminescu” Botoșani) ,, Fiecare om își alcătuiește de-a lungul vieții un edificiu afectiv. Măsura în care el este e dată de consistența acestui edificiu
LA MULTI ANI, LUCIA OLARU NENATI! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352021_a_353350]
-
sună în față în atingeri în inelele de apă cu care îmi măsor vârsta tobele care strivesc prin repetare cuvintele de au de of de nu de stârv pentru ca nu se divid precum arborii în rădăcini de silabe eu le arat că-s cel ales că așa este hotărât în foșnetul cerurilor să nu fie nimeni la spânzurătoare în afară de eu eu le arăt că am semne pe mine trei scaieți trei arbori de sequoaia răsturnați în mizantropia râurilor ... Citește mai mult
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
răsturnați în mizantropia râurilor ... Citește mai mult îmi sună în față în atingeriîn inelele de apă cu care îmi măsor vârstatobele care strivesc prin repetare cuvintelede aude ofde nude stârvpentru ca nu se divid precum arboriiîn rădăcini de silabeeu le arat că-s cel alescă așa este hotărât în foșnetul cerurilorsă nu fie nimeni la spânzurătoareîn afară de eueu le arăt că am semne pe minetrei scaiețitrei arbori de sequoaia răsturnațiîn mizantropia râurilor... XIII. MERGEAM ÎN URMA CRUCII..., de George Adrian Popescu , publicat
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
buruiană nu exista. Când vedeai un fir de mac, era o raritate. Parcă și păsările cerului coborau cu grijă pe pământ, ca să nu strivească plantele semănate de om. Grâul românesc se vindea peste granițele țării. Producția depășea nevoile. Deși se ara pământul cu plugul tras de vite, iar coarnele plugului erau ținute cu mâinile omului. Mâini de țăran. Aspre dar pline de iubire pentru glie, pentru neam. Mâini sănătoase întru iubire de pământ și de familie. Buruienile se stârpeau cu sapa
GUSTUL PÂINII RONÂNEŞTI de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1008 din 04 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352145_a_353474]