882 matches
-
șaptezeci de ani ai ei, le reaminti celor doi toate amănuntele pregătirii pelerinajului, etapă cu etapă. Vor pleca peste două săptămâni. Și în timp ce ea desfășura în fața lor itinerarul ce îl vor urma, gândurile spătarului brăzdau între sprâncenele lui negre, frumos arcuite deasupra ochilor arzători, o cută adâncă. Într-un fel, mama avea dreptate. Testamentul - diata, cum îi spunea ea - era ca un fel de poliță pe care obliga soarta să-și pună pecetea. Șerban ajunsese vodă, dar dacă nu se copsese
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
care încheie spunând că imbrohorul este așteptat cu dragostea și cinstea ce i se cuvine. Călărețul salută pe domnitor și făcu drumul până la camarazii lui în același galop nebunesc. La un semn, seimenii călări, strângând ca o coardă frâiele și arcuind gâturile cailor se aliniară și, în două șiruri pe marginile drumului, porniră îndată în pas de manej. Turcii care se apropiau încetiniră trapul. Tobele răpăiau ritmat iar bidiviii, ridicând grațios copitele din față, se încadrau perfect în bătaia lor. Dulamele
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
să se lămurească: — Toate clopotele? — Da, toate. E priveghi mare. Se fac rugăciuni speciale în toate bisericile, pentru sănătatea noastră. — De ce nu mi s-a spus? Uimirea lui Brâncoveanu era atât de mare încât pe fruntea tumefiată sprâncenele zbârlite se arcuiră și mai tare. — M-aș fi rugat și eu! — De asta am vrut să te văd. La noapte se schimbă. — Ce se schimbă? — Toate. La noapte pleacă iarna și vine vara. Se leagă rodul pomilor, înfrunzește codrul. La noapte vine
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și Bălăcenii, nu de pomană tușa Anca, sora tatii, i-a îndrăgit când s-a încuscrit cu ei. Ducând mâna spre spate, cu dosul palmei își apăsă șira spinării, îndreptându-se, își lăsă apoi bărbia în piept căutând pe sub sprâncenele arcuite la cei ce-l ascultau. Nu-i plăcu faptul că întunericul îi apăra. Mai mult ghicea decât auzea respirația egală a mitropolitului Theodosie. I se făcu milă de bătrânețile lui și, blând, reluă șirul vorbelor: — Sfinția ta, încuviințează să poruncească
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
incandescent roca prețioasă pusă în valoare de încăperea ce se desfășura vastă, nici un fel de mobilier nesupărând desăvârșirea ornamentală a pardoselii și a pereților pictați cu motive florale pe fond roz auriu. Trecând pe sub arcade boltite și prin uși mici arcuite cu lemnul aurit, au ieșit în cerdacul de răsărit. Dintr-o aruncătură de ochi spre dreapta spătarul văzu, dincolo de grădina de trandafiri, ținută de grădinarul francez anume adus, și care acum erau toți înfloriți într-o explozie de culori, pridvorul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Ca un fagure de miere strâns din flori de primăvară Ape line o sărută cu blândețe de nespus Munți cu creste de arama-i țin cununa spre Apus Recitator 10: Și din brazdele mănoase se ridică sfânt belșugul Pe vâlcele arcuite de la margini de izvoare Pasc În iarba de mătase mii de turme de mioare; Recitator 11: La cosit, la plug, la sapă sau la seceriș de grâu Vezi flăcăi cu spete late, cu mijlocul strâns În brâu Recitator 12: Sărbătorile
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
albi, ale căror umbre întunecate se întind la întîmplare pe pante, ca și cînd bucăți ciudate de material cenușiu ar fi fost aruncate peste ele la întîmplare. În apropiere, într-o nișă a templului, Buda stă meditînd într-o fereastră arcuită de umbră. Umerii săi, îmbrăcați într-o jachetă albă produsă de găinațul păsărilor. Mîinile sale, împreunate într-o postură de repaus perfect, luminate de soare. Jan Wolkers, The Kiss d) Apoi, trebuie întîi să descriem paradisul, desigur. După aceea, sutele
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
că Creierul era capabil să blocheze auzul unui om în momentele cruciale. Poate că afară stătea un paznic care nu putea să audă strigătele dinăuntru. Dar nu mai avea timp să facă speculații privitoare la soarta sa. "Fasciculul" luminos se arcui deasupra scaunului său și se opri șovăind. Marin încercă să se dea la o parte, dar nu reuși. Raza îl lovi peste genunchi. Din apropiere venea zgomotul făcut de valurile oceanului. O clipă de liniște, după care un bloc masiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
primind întreaga greutate a mașinii. Șoferul duse mașina până în partea dindărăt a plutei, în fața acoperișului pătrat de care atârna lanterna. Fără să mai întârzie, mulatrii strânseră puntea mobilă și își făcură vânt pe bac, dezlipindu-l de malul noroios. Fluviul se arcui sub plută și o ridică la suprafața apei, pe care începu să alunece încet, la capătul unui drug înalt de fier, ce alerga pe cer, de-a lungul cablului. Negrii traseră prăjinile pe bac. Omul și șoferul ieșiră din mașină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
a Dunării revoltă Și a lumi-ncheeture parcă le auzi trăsnind; Răsculatu-s-a-Universul contra globului din aer? Stelele-n oștiri se mișcă? Împărații sori se-ncaer? Moare lumea? Cade Roma? Surpă cerul pe pămînt? Nu. Din fundul Mării-negre, din înnalte-adînce hale, Dintre stînce arcuite în gigantice portale Oastea zeilor Dadei în lungi șiruri au ieșit - Și Zamolx cu uraganul cel bătrân, prin drum de nouri, Mișcă caii lui de fulger și-a lui car. Călări pe bouri, A lui oaste luminoasă îl urma din
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
de căcat; care ar fi reușit să trezească tot cartierul, nu doar părinții, dacă nu aș fi apăsat-o ușor, atenție, ușor cu genunchiul, cât să nu înceapă să vibreze urlând, dar nu prea tare, ca nu cumva să se arcuiască și să sară în partea cealaltă, provocând tunete, nu zgomote, în timp ce cu mâna cealaltă trebuia să ridic ușor de poartă, ca nu cumva, odată deschisă, să o ia la vale hârșâind infernal tot pietrișul de pe caldarâmul din curte. Te-ai
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
spune că vreau să te văd pe tine. M-ar fi ucis. Mai-Baka stătea în cumpănă. - Ia-ți arcul ca să ai mai mult curaj, și vino cu mine! mai adăugă Auta. Fostul rob pomi după prietenul său. - Nu-ți iei arcui? îl întrebă blândul prieten. Dar Mai-Baka îl privi speriat: - Nu sunt nebun! Cine a mai pomenit să te lupți cu zeii! Eu am și arc, și suliță, și secure, dar nu le pot lua. Dacă zici tu să mă duc
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
sulița un soldat atlant și lovind pe altul cu barda. În jurul lui se adună, ca o verigă, o ceată de robi ca să-l apere. Omul era tot Iahuben. Câteva clipe mai târziu, Iahuben ridică fața în sus, trupul lui se arcui înapoi și mâna stângă, scăpând barda, se repezi la piept. Auta se uită mai bine. Ce era asta? Iahuben se prăbușea pe spate, încercînd să-și smulgă o săgeată din inimă. Câțiva robi se apropiară de el. Doi căzură. Apoi
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
sub cap, visător! Era acolo o poiană, ,,Poiana verde”, inundată vara de soare, iarna de zăpadă albă, curată. O descoperise odată, când abia ninsese, prin februarie. Pornise la plimbare, și crenguțele plecate sub stratul gros de zăpadă proaspătă, transparentă, erau arcuite, de te mirai că nu se rup. Luându-se după urmele proaspete din zăpadă (urme de porci mistreți, probabil o scoafă cu mulți pui), curiozitatea îi înfrâsese frica și ajunsese în luminiș. Ca într-o poveste frumoasă, găsisese acolo o
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
de pe podea, folosind doar mușchii dorsali pentru a vă ridica. Atunci când ajungeți la limită, continuați să ridicați, împingându-vă cu Figura 4.6. Cobra: (sus) poziția inițială, (centru) întinderea completă, (jos) postură incorectă mâinile până când coloana dumneavoastră ajunge să fie arcuită complet. Nu ridicați abdomenul inferior de pe podea și nu îndreptați sau blocați umerii. Întindeți gâtul în sus cât de mult puteți și priviți tavanul sau cerul. Nu lăsați gâtul să se contracte sau umerii să se cocoșeze, ca în figura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
mână de un scaun sau de un perete pentru echilibru. Coapsa din față trebuie să fie paralelă cu solul, tibia perpendiculară, iar genunchiul din spate trebuie suspendat chiar deasupra solului. Întindeți brațele de o parte și de alta pentru echilibru, arcuiți-vă coloana puțin spre spate și legănați-vă ușor în sus și în jos de cinci sau șase ori. Apoi repetați cu piciorul drept în față. Faceți două sau trei fandări pe fiecare parte. Beneficii: acest exercițiu întinde mușchii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
șase ori. Apoi repetați cu piciorul drept în față. Faceți două sau trei fandări pe fiecare parte. Beneficii: acest exercițiu întinde mușchii și tendoanele mari din părțile frontală și exterioară ale coapselor, astfel completând efectele Pilonului. De asemenea, întărește gleznele, arcuiește tălpile și exersează mușchii care susțin spatele inferior și pelvisul. Îmbunătățește echilibrul și stimulează meridianele energetice dintre pelvis și laba piciorului. Exercițiile de mai sus flexibilizează, relaxează și energizează toate grupele majore de mușchi și tendoane implicate în susținerea capului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
acest exercițiu în mod frecvent pe parcursul zilei, cu sau fără respirație profundă. Aplecările pe spate Tehnică: depărtați picioarele, la o distanță mai mare decât lățimea umerilor, și puneți mâinile pe pământ, în față, la o distanță egală cu lățimea umerilor. Arcuiți coloana vertebrală în sus și împingeți-vă în mâini, aplecând gâtul și capul în jos printre brațe (figura 4.20, sus). Apoi împingeți-vă în față sprijinindu-vă pe mâini și picioare, arcuindu-vă, în același timp, spatele în jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
la o distanță egală cu lățimea umerilor. Arcuiți coloana vertebrală în sus și împingeți-vă în mâini, aplecând gâtul și capul în jos printre brațe (figura 4.20, sus). Apoi împingeți-vă în față sprijinindu-vă pe mâini și picioare, arcuindu-vă, în același timp, spatele în jos, spre pământ, în loc să-l curbați în sus, spre cer, și întindeți gâtul și capul în sus (figura 4.20, jos). Apoi, apăsați-vă din nou pe mâini, arcuiți-vă spatele în cealaltă direcție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
-vă pe mâini și picioare, arcuindu-vă, în același timp, spatele în jos, spre pământ, în loc să-l curbați în sus, spre cer, și întindeți gâtul și capul în sus (figura 4.20, jos). Apoi, apăsați-vă din nou pe mâini, arcuiți-vă spatele în cealaltă direcție și repetați, îndoind coloana în sus și în jos și deplasându-vă corpul în față și în spate, de 10-15 ori. Practicanții artelor marțiale efectuează acest exercițiu sprijinindu-se pe vârfurile degetelor de la mâini, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
ambele mâini și cu picioarele și își împinge trupul în trupul lui”. Aceasta indică faptul că ea își dorește ca organele lor genitale să intre în contact și să se frece între ele. A Doua Indicație apare atunci când ea se arcuiește în sus sprijinindu-se pe fese - semnalul unei dorințe imediate de stimulare mai directă la nivelul Porții de Jad. A Treia Indicație are loc atunci când ea își întinde trunchiul și își desface coapsele larg, indicându-i bărbatului că-și dorește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
să retragă Tulpina de Jad în afară și să se joace între Coardele Lăutei [frenulumul clitorisului] și Mugurii de Grâu [labiile mici]... El trebuie să închidă ochii, să-și concentreze mintea, să-și apese limba pe cerul gurii, să-și arcuiască spatele și să-și întindă gâtul. El trebuie să-și deschidă larg nările, să închidă gura și să inspire foarte adânc. Dacă face acest lucru la timp, nu va ejacula. În schimb, sperma se va întoarce și se va ridica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
gîndit, Încercînd diverse variante, la situația privilegiată a celor vînați de aparatele de fotografiat, la flash-uri, la instantanee, la gestul expresiv surprins Într o clipă de har. Și, la divele care pășesc cu nonșalanță pe covorul roșu al consacrării, arcuindu-și bustul, talia, zîmbetul. Veverița le Întrecea. Și covorul ei de frunze, și alura de driadă (nimfă a pădurii) erau mai naturale. Mai autentice. Covorul roșu și În cadru sînt două sintagme suficiente pentru a sugera aluziile la toată scenografia
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
sau ușor bitronconic al vasului. Această variantă este prezentă, la Trușești (PETRESCU-DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 267, fig. 163-165), la Hăbășești, unde linia pereților prezintă un profil dublu arcuit: la mijloc și în zona inferioară pereții sunt bombați, dând un profil arcuit în afară, iar în zona superioară peretele este ușor concav (DUMITRESCU et alii 1954, 280, fig.30/1), Preutești (URSULESCU, IGNĂTESCU 2003, 131 nr. 4445), Drăgușeni (MARINESCU-BÎLCU, BOLOMEY 2000, fig. 76-77), Frumușica (Matasă 1946, Pl. XIII/81, 86, 90) și
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
curbate. Trecerea spre registrul inferior este marcată de două șiruri oblice de ove, care formează un V cu vârful în sus. În interiorul acestuia, pe abdomen, a fost trasată o linie în V cu vârful în sus și cu laturile ușor arcuite spre interior, aceasta încadrând, la rândul său trei romburi dispuse radial. Pe spate, brațele sunt subliniate de câte trei linii concentrice ușor arcuite, întrerupte de ove dispuse diagonal, în interiorul cărora a mai fost trasată câte o scurtă linie. Axul lung
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]