647 matches
-
București, 2000), criticul Călin Căliman scria că filmul "Capcana mercenarilor" este „insolit ca gen în filmografia autorului” și reunește o „distribuție solidă”. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Într-un sat ardelenesc, așezat între Oradea și Cluj, un baron angajează, în 1918, mercenari pentru represalii nemiloase împotriva sătenilor români care i-ar fi incendiat hambarele. Maiorul Andrei îi dejoacă planul. Combinație, nu tocmai convingătoare, de western cu vampiri pentru ca realizatorul să-și
Capcana mercenarilor () [Corola-website/Science/312056_a_313385]
-
vieneze. Cele mai reușite nuvele ale sale sunt "Popa Tanda" (1873), "Scormon" (1875), "La crucea din sat" (1876), "Gura satului" (1878), "Budulea Taichii" (1880), "Moara cu noroc" (1880), "Pădureanca" (1884), cu subiecte inspirate din viața socială și particularitățile lumii satului ardelenesc, din împrejurimile Aradului, în care Slavici a dat dovadă de complexitate sufletească și de un spirit fin de observație a zonelor obscure ale naturii umane, iar prin prisma conștiinței sale etice a oferit personajelor sale o aură de ființe însemnate
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
minuțiozitate deosebită prin explicitarea detaliului, atenția artistului a rămas concentrată pe captarea efectelor lumii calde în întunericul camerei. Subiectul tabloului este unul rar întâlnit în iconografia transilvăneană, el dovedind că Mieß a abordat și teme mai puțin prezente în spațiul ardelenesc, tocmai prin încercările sale novatoare în domeniul limbajului plastic și al tematicii. Muzeul Brukenthal prin colecțiile sale, are tablouri care surprind prin ineditul abordării soluției compoziționale precum și al subiectului propus. Vezi în acest sens, la muzeul sibian lucrările lui Mieß
Friedrich Mieß () [Corola-website/Science/311428_a_312757]
-
datează din epoca bronzului. Zona era cunoscută ca una populată de români, mărturie sunt bisericele vechi ortodoxe încă existente și dovezile rămase în urma celor care din diferite cauze s-au distrus de-a lungul timpului. Zona era una tipic așezărilor ardelenești și a făcut parte din partea de nord-vest a Ardealului perioadei Austro-Ungare. După unirea Ardealului cu România în 1918 făcea parte din județul Sălaj, plasa Crasna și era un singur boier maghiar(Șandor) care ocupa terenuri în sat. În timpul celui de-
Sâg, Sălaj () [Corola-website/Science/306058_a_307387]
-
locul numit Șâbova, la cca 25 km. în amonte de locul actual, pe malul stâng al Timișului. Aci se amintesc și două colonizări (în 1552 și 1767) de români ardeleni de pe Valea Mureșului, așa că românii sărcienți sunt de origină bănățeano - ardelenească. De aici se mută, pe la 1780, la locul numit Mălăiște, din hotarul de astăzi al satului. Pe locul actual, pe malul drept al Timișului (la cca. 1 km.de râu) s-au stabilit în jurul anilor 1784-1786. Sărcia actuală se află
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
consacrate unor plasticieni: "Petru Abrudan" (1942,reeditat în 1969) și "Raoul Șorban" (1942). Bibliografie postuma: "Întoarcerea" (poezii, 2009); "Cultură și tradiție" (publicistică, 2012). Prin materie epică, prin problematică, prin factura stilistică, romanele lui Francisc Păcurariu se înscriu în tradițiile realismului ardelenesc. Proza lui Francisc Păcurariu se înscrie pe linia tradițională, care își trage calitățile îndeosebi din darul incontestabil de observator al romancierului; o proză care își pierde strălucirea în pasaje(din păcate destul de frecvente și de lungi)dedicate comentariului de factură
Francisc Păcurariu () [Corola-website/Science/314750_a_316079]
-
născut la Hordou, județul Bistrița-Năsăud) pledează și el pentru originea „bârsană”, deci transilvăneană, a baladei, iar Leontin Ghergariu (1897-1980) (născut în comuna Nădlac, județul Arad) identifică în versiunea colind tipul "fata de maior", specific regiunii Jiboului și opinează pentru originea ardelenească, în speță sălăjeană a Mioriței. Datorită lipsei de argumente a lui L. Ghergariu, A. Fochi conchide: „Este evident aici vorba de o exagerare, a cărei origine o găsim în patriotismul local al culegătorului”. Adrian Fochi (1964), în capitolul rezervat concluziilor
Obârșia Mioriței () [Corola-website/Science/314190_a_315519]
-
cina. Restaurantele cu specific sunt acele unități gastronomice de profil, care pun la dispoziția clienților, preparate culinare și băuturi alcoolice, în condițiile unor amenajări (dotări) sau specific zonal (obiceiuri, tradiții). În această categorie pot fi incluse locațiile cu specific regional (ardelenesc, bănățean, dobrogean, moldovenesc), precum și unități tradiționale: Restaurantele specializate reprezintă categoria unităților turistice ce oferă consumatorilor un sortiment de preparate culinare și băuturi, adecvat fiecărui profil în parte: Barurile de noapte sunt unități turistice cu program de noapte, ce oferă oaspeților
Restaurant () [Corola-website/Science/313836_a_315165]
-
clasice o statură „simfonică” nouă. Modifică mai multe melodii pentru a suna altfel jocul timbrelor, dialogurile între partidele orchestrale, momentele de solo-uri alternate cu cele de ansamblu ("Hora Șapte scări", "Ceasornicul", "Anicuța neichii dragă", "Căruța poștei", "Suita de melodii ardelenești", "Brâul", "Ciuleandra", "Fedeleșul", "Mugur, mugurel"). Susține numeroase turnee în Cehoslovacia, Polonia, URSS, Bulgaria, Ungaria, Turcia, Irak, Siria, Austria, Iugoslavia, China, Anglia, RPD Coreeană, Elveția, Finlanda, Albania, India, Egipt, SUA, Italia, RD Germană, Franța, Belgia etc. La 5 octombrie 1970 la
Nicu Stănescu () [Corola-website/Science/320434_a_321763]
-
fost încântat de ideea de a compune coloana sonoră pentru un western românesc. Muzica electronică a fost compusă pentru sintetizator, ea fiind diferită la fiecare din cele trei episoade ale seriei. Melodiile îmbină sunetul muzicii country cu melos-ul popular ardelenesc, fiind prelucrate electronic teme neaoșe precum Mocioriță sau Alfa (de Vangelis). Cântecele sunt interpretate de fetele de la grupul 5T și de Mircea Romcescu. Filmul "Profetul, aurul și ardelenii" a avut premiera în februarie 1978. El a avut parte de un
Profetul, aurul și ardelenii () [Corola-website/Science/319397_a_320726]
-
fost încântat de ideea de a compune coloana sonoră pentru un western românesc. Muzica electronică a fost compusă pentru sintetizator, ea fiind diferită la fiecare din cele trei episoade ale seriei. Melodiile îmbină sunetul muzicii country cu melos-ul popular ardelenesc, fiind prelucrate electronic teme neaoșe precum Mocioriță sau Alfa (de Vangelis). Cântecele sunt interpretate de fetele de la grupul 5T și de Mircea Romcescu. Filmul "Pruncul, petrolul și ardelenii" a avut premiera în februarie 1981. El a avut parte de un
Pruncul, petrolul și ardelenii () [Corola-website/Science/319420_a_320749]
-
fost încântat de ideea de a compune coloana sonoră pentru un western românesc. Muzica electronică a fost compusă pentru sintetizator, ea fiind diferită la fiecare din cele trei episoade ale seriei. Melodiile îmbină sunetul muzicii country cu melos-ul popular ardelenesc, fiind prelucrate electronic teme neaoșe precum Mocioriță sau Alfa (de Vangelis). Cântecele sunt interpretate de fetele de la grupul 5T și de Mircea Romcescu. Filmul " Artista, dolarii și ardelenii" a avut premiera în februarie 1980. El a avut parte de un
Artista, dolarii și ardelenii () [Corola-website/Science/319419_a_320748]
-
vieții. Titlul este reprezentat de numele personajului principal în jurul căreia se desfășoară acțiunea. Semnificația titlului este sugestiva, deoarece această creație este mai întâi romanul, al cărei destin constituie axa fundamentală a epicii. Tema romanului o constituie fresca socială a lumii ardelenești, cu moravurile ei specifice, așezată la interferența satului cu orașul, într-un târg ardelenesc. Acțiunea este plasată la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Romanul este structurat în 21 de capitole, purtând titluri semnificative pentru
Mara (roman) () [Corola-website/Science/315960_a_317289]
-
titlului este sugestiva, deoarece această creație este mai întâi romanul, al cărei destin constituie axa fundamentală a epicii. Tema romanului o constituie fresca socială a lumii ardelenești, cu moravurile ei specifice, așezată la interferența satului cu orașul, într-un târg ardelenesc. Acțiunea este plasată la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Romanul este structurat în 21 de capitole, purtând titluri semnificative pentru conținutul acestora: Sărăcuții mamei, Maica Aegidia, Furtuna cea mare, Ispita etc. Opera se constituie
Mara (roman) () [Corola-website/Science/315960_a_317289]
-
iubirii, care ilustrează formarea și consolidarea cuplului eroic Persida - Națl. Relatarea acțiunii se face din perspectiva auctorială, adică narațiunea este la persoana a III-a, autorul fiind omniscient și omniprezent. Romanul are și o certă valoare etnografică, prin descrierea obiceiurilor ardelenești. Romanul zugrăvește drumul Marei și al copiilor ei, Persida și Trică, până în momentul în care aceștia din urmă intra în lume. La început, după cum era și firesc, Mara ocupă un loc dominant, pentru ca mai târziu, copiii, și mai ales Persida
Mara (roman) () [Corola-website/Science/315960_a_317289]
-
în graiul „abstand” formele "„mătasî”", "„ostaș'”", "„praj'”", "„sarî”", "„soldaț'”", "„șî”", "„zamî”". Acest fenomen fonetic specific este redat în operele marilor clasici ai literaturii române proveniți din regiunea istorică Moldova, precum și în alte graiuri ale limbii dacoromâne, în special în graiurile ardelenești, bănățean și variantele vecine din graiul muntenesc. Astăzi aceste variante de pronunție au dispărut din limbajul curent, cu precădere în mass media, deși în Republica Moldova unii autori precum Vasile Stati au încercat, din motive politice, să le promoveze în limba
Graiul moldovenesc () [Corola-website/Science/297291_a_298620]
-
și de limba aromână și parțial de graiul maramureșean). În plus, în uzul colocvial se află, printre altele, și variantele vechi ale verbelor a intra și "a umbla": "a întra" (a intra), "a îmbla" (a umbla), existente și în graiurile ardelenești și bănățean, "cucoș" (cocoș), "șăsî" (șase). Articolul posesiv "a" este folosit în graiul moldovenesc pentru toate numerele și genurile, înlocuind formele variabile „al”, „a”, „ai”, „ale”, ceea ce în secolul XIX era încă standard și în limba română literară. Terminația „-eá
Graiul moldovenesc () [Corola-website/Science/297291_a_298620]
-
era încă standard și în limba română literară. Terminația „-eá” din imperfectul verbelor, și chiar din formele de infinitiv este înlocuită cu „-é” [ǣ], ca în formele „"vedé"”, „"triș'é"” și „"viné"” sau „"a vedé"” (fonetism împărtășit și de graiurile ardelenești). În comunicațiile orale, formele de viitor „"am să fac"”, „"o să fac"” și „"oi face"” sunt preferate în fața formei literare „"voi face"” (la fel ca în celelalte graiuri ale dialectului dacoromân). Modul perfect compus se face cu auxiliarul „"o"” la persoana
Graiul moldovenesc () [Corola-website/Science/297291_a_298620]
-
de 90%. Există un standard urban, a cărui trăsătură distinctă este palatizarea labialei, ca de exemplu în "ghini" (bine), "chișior" (picior), "jin(ars)" (vin(ars)), "a hierbe" și "a șerbe" (a fierbe) (împărtășit în măsură considerabilă mai ales de graiurile ardelenești). Diferențele în vorbire între cele trei zone dialectale periferice (nord-vest, nord-est și sud-vest) nu sunt problematice. În cadrul politicii sovietice de alfabetizare, graiul moldovenesc a suferit unele modificări stilistice, în limba literară existând tendința de a consolida caracteristicile subdialectale, în scopul
Graiul moldovenesc () [Corola-website/Science/297291_a_298620]
-
este critic și istoric literar, editor, eseist, profesor universitar român, membru titular al Academiei Române și președinte al acestui for cultural român din 1998 până în aprilie 2006. Este fiul Sultanei (n. Moise) și al lui Dragomir Simion, moșneni având o ascendență ardelenească. A fost căsătorit cu Adriana Manea (1957-2006) și are o fiică. A studiat la Liceul „Sfinții Petru și Pavel” din Ploiești, devenit Liceul „I.L.Caragiale”, astăzi Colegiul National „I.L.Caragiale” din Ploiești, unde a fost coleg cu Nichita Stănescu. Între
Eugen Simion () [Corola-website/Science/297614_a_298943]
-
de scriitor). A început cursurile școlii primare în 1891. Autorul va rememora această epocă: "Cele dintâi plăceri ale slovei tipărite și ale științei de carte tot în Maieru le-am avut, în forma primelor lecturi care m-au pasionat, "Poveștile ardelenești" ale lui Ion Pop-Reteganul, vreo cinci volume". A urmat în anul 1895 două clase la Gimnaziul grăniceresc din Năsăud. În 1897 s-a transferat la Școala de băieți din Bistrița ("Polgári fiu iskola"), cunoscut și sub numele de Gimnaziul superior
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
cinci subdialecte de bază ale dialectului dacoromân. Acesta se vorbește în Maramureșul istoric, în satele de pe văile Mara, Cosău și Iza. În județul Maramureș se mai vorbește subgraiul chioărean, lăpușean și codrenesc în regiunile respective. Acestea fac parte din Graiul Ardelenesc, doar cu oarecare influențe din partea celui maramureșan. Etnografie
Județul Maramureș () [Corola-website/Science/296663_a_297992]
-
însemnată în centura vestică de apărare antiotomană a principatului. În 1566, după o rezistență eroică, este cucerită de otomani. În 1595 armatele ardelene au căutat sa recucerească Câmpia Aradului. Tocmai în timpul recuceririi Bucureștilor de către otomani a sosit vestea că trupele ardelenești au ajuns sub zidurile Ineului. La 22 octombrie 1595 garnizoana otomană de la Ineu a fost silită sa capituleze. În noiembrie 1599, ca urmare a victoriei lui Mihai Viteazul în bătălia de la Șelimbăr, cetatea a intrat sub stăpânirea acestuia. Pârcălabul trimis
Ineu () [Corola-website/Science/297078_a_298407]
-
această categorie include și micile restaurante pentru șoferi sau restaurantele ce propun meniul zilei. Creșterea pretențiilor și întărirea regionalizării a dus la apariția restaurantelor zise "de specialitate" : plăcintăriile, pizzeriile, restaurantele piscicole, restaurantele vegetariene, dar și restaurantele cu origini diverse: românești, ardelenești, mexicane, indiene, grecești, libaneze, chineze, etc. Într-un oraș mare, precum București, Timișoara sau Cluj-Napoca toate comunitățiile străine sunt reprezentate de propriul lor restaurant specific. Aceste restaurante furnizează un punct de reper pentru comunitățiile străine, dar și o vitrină de
Bucătărie () [Corola-website/Science/297125_a_298454]
-
, comuna Sâmbăta, județul Bihor, datează din secolul XIX (1810). Are hramul „Sfântul Nicolae”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica de lemn „Sf. Nicolae" este construită în stil ardelenesc, în formă de corabie, pereți din bârne de stejar, acoperiș din tablă zincată. A fost ridicată probabil în primul deceniu al secolului al XIX-lea, iar în anul 1932 a fost renovată. Inițial turnul avea coiful piramidal, continuat cu o
Biserica de lemn din Rotărești () [Corola-website/Science/318248_a_319577]