7,924 matches
-
și a funcției Inspecției Judiciare, ca instrument de presiune asupra judecătorilor și procurorilor, fiind reiterate argumentele din întâmpinarea prezentată la pct. II lit. B din prezenta decizie. ... ... V. Punctul de vedere al instanței de trimitere 19. Instanța de trimitere a argumentat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate în raport cu dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă și a apreciat că se impune reformularea chestiunii de drept cu care urmează să fie sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
determinarea modului în care membrii Comisiei Centrale și-au îndeplinit atribuțiile specifice este o problemă de interpretare și aplicare a legii la speță, ce excedează sferei controlului de constituționalitate. Din aceleași motive, nu poate fi reținută nici critica de neconstituționalitate argumentată prin invocarea celor statuate prin Decizia 405 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517 din 8 iulie 2016, în sensul că îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu, ce s-ar încadra în prevederile
DECIZIA nr. 65 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255843]
-
drepturi și libertăți ale persoanelor, însă după elaborarea unor studii care să ducă la concluzia că măsurile luate în acest sens sunt și eficiente. Odată cu adoptarea unei asemenea măsuri se impune ca autoritățile responsabile cu aceste decizii să poată argumenta din punct de vedere științific necesitatea restricționării circulației pe timp de noapte, în cazul de față între orele 22.00 și 5.00. În afară de aparițiile în media ale reprezentanților instituțiilor răspunzătoare, prin care s-au oferit doar argumente de ordin
DECIZIA nr. 40 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255852]
-
actul normativ asupra căruia se intervine nu există prevederi prin care să se facă trimitere la aceste anexe. Astfel sunt încălcate dispozițiile art. 57 alin. (3) teza I din Legea nr. 24/2000 (...) . De altfel această soluție legislativă nici nu este argumentată în expunerea de motive. Ca urmare, recomandăm fie completarea propunerii legislative cu norme de trimitere care să constituie temei pentru respectivele anexe, fie renunțarea la acestea“. ... 43. De asemenea, Curtea reține că instituirea unor soluții derogatorii de la dispozițiile speciale
DECIZIA nr. 366 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258508]
-
constată că aceasta se referă doar la necesitatea ca „Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare - IBA București să primească în administrare publică un teren pe care să construiască noi facilități de cercetare, laboratoare și stații pilot“, fără a fi argumentate în vreun fel soluțiile legislative cuprinse în art. I pct. 8 și 9 cu referire la anexele nr. 10.3 și 10.4, care au implicații asupra domeniului public al statului. ... 47. De asemenea, potrivit art. 864 din Codul civil, „Dreptul de
DECIZIA nr. 366 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258508]
-
permit sustragerea ei de la controlul exercitat prin Legea nr. 500/2002 și Legea nr. 94/1992 asupra modului de constituire și de cheltuire a veniturilor sale. ... 52. În continuare, cu referire la art. 139 din Constituție, Curtea observă că autoarele excepției argumentează în favoarea ideii că bugetul ANRE nu reprezintă un fond în sensul art. 139 alin. (3) din Constituție, așa cum nu este nici impozit. Prin urmare, singura alternativă de a delimita în mod adecvat natura juridică a contribuției este aceea
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]
-
nu vizează dezlegarea unei chestiuni de drept în sensul dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, deoarece nu se solicită interpretarea unei prevederi legale neclare sau incomplete, ci modalitatea de aplicare a „legii române“. ... 58. Instanța de trimitere nu argumentează un caracter lacunar, neclar sau imperfect cu privire la normele de drept indicate în încheierea de sesizare, problema cu care se confruntă fiind aceea a modului de aplicare a textelor de lege incidente la situația de fapt dedusă judecății, prin
DECIZIA nr. 43 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259388]
-
mod obligatoriu pe agenda de lucru a ședinței Guvernului.“ Analizând susținerile reclamantului sub acest aspect al criticilor de nelegalitate a actului normativ, se constată că reclamantul se mărginește să susțină existența unei astfel de încălcări, însă nu identifică și nu argumentează în concret care sunt modificările de fond care, în aprecierea sa, ar fi impus reavizarea, astfel că, în lipsa acestor elemente, Curtea nu identifică existența unor motive de nelegalitate. Nu a fost solicitat avizul Consiliului Economic și Social. Referitor la
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
fundației, dar a admis cererea sa de sesizare a Curții Constituționale. ... 11. În cadrul ședinței din 23 octombrie 2012 în fața Curții Constituționale, reclamanta și-a reiterat argumentele întemeiate pe dispozițiile respectivei legi, pe care le considera discriminatorii. Aceasta a argumentat că legea în cauză prevedea criterii diferite pentru organizațiile minorităților naționale reprezentate în Parlament și cele nereprezentate în Parlament. Prin decizia definitivă și obligatorie din aceeași zi, Curtea Constituțională a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate ridicată de reclamantă. Părțile
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]
-
a avut suficient timp pentru a face demersurile necesare. În plus, potrivit Guvernului, procedura de acordare a statutului de utilitate publică este supusă controlului instanțelor. Guvernul deduce din aceasta că procedura este transparentă și lipsită de arbitrar. În plus, acesta argumentează că reclamanta nu a contestat nici refuzul DRI, nici pe cel al Ministerului Culturii și Patrimoniului Național de a-i recunoaște fundației statutul de utilitate publică. ... 36. Guvernul susține că diferența de tratament suferită de reclamantă față de organizațiile minorităților
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]
-
inadmisibilității căii de atac în baza dreptului comun, hotărâri în sens contrar și care soluționează fondul fiind pronunțate doar ca urmare a efectului obligatoriu al casării cu trimitere spre rejudecare după admiterea apelului ANI de către ICCJ. Acestea și-au argumentat soluțiile prin care s-au pronunțat în sensul inadmisibilității căii de atac exercitate de ANI împotriva ordonanței de clasare a comisiei de cercetare a averilor pe baza considerentelor Curții Constituționale, exprimate la paragraful 31 al Deciziei nr. 307 din 5
DECIZIA nr. 282 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258430]
-
prevăzute de art. 10^4 alin. (1) din Legea nr. 115/1996, inclusiv soluția de clasare, garanții ce nu se regăsesc în cadrul procedurilor ce precedă emiterea/adoptarea unor acte administrative obișnuite, cenzurabile pe calea contenciosului administrativ. ... 11. În plus, unele instanțe au argumentat inadmisibilitatea căii de atac și prin aceea că activitatea comisiei de cercetare a averilor, finalizată prin ordonanțele prin care se dispune clasarea cauzei, respingându-se practic sesizarea ANI, poate avea natura unei proceduri administrativ-jurisdicționale limitate. Această interpretare este în acord
DECIZIA nr. 282 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258430]
-
comisiei de selecție și notat potrivit dispozițiilor art. 8. (2) Pentru fiecare proiect vor fi întocmite rapoarte, care vor fi structurate pe baza grilei de evaluare prevăzute la art. 8 și vor include observațiile și justificările experților pentru punctajul acordat, argumentate în minimum 3 rânduri, pentru fiecare subcriteriu, obligatoriu acolo unde nu se acordă punctajul maxim. (3) Membrii comisiilor de selecție au obligația de a comunica grilele și rapoartele de evaluare întocmite, în format digital, secretariatului Administrației Fondului Cultural Național, cu
ORDIN nr. 3.227 din 3 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258341]
-
sau a conducerii ministerului. Articolul 72 În cazul unui dezacord între membrii echipei de proiect și managerul/coordonatorul de proiect cu privire la deciziile/acțiunile acestuia din urmă referitoare la managementul/implementarea proiectului, persoana/persoanele respectivă/respective din echipa de proiect poate/pot sesiza conducerea ministerului, argumentând temeiurile dezacordului și indicând riscurile și consecințele aplicării celor decise de managerul/coordonatorul de proiect. Articolul 73 Sarcinile care revin managerului/coordonatorului de proiect și membrilor echipei de proiect în legătură cu managementul/implementarea proiectului au prioritate în raport cu sarcinile curente de
REGULAMENT din 6 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255536]
-
urgență și o adăugare la lege. În susținere sunt reiterate apărările din întâmpinarea prezentată la pct. II lit. E din prezenta decizie. ... ... V. Punctul de vedere al instanței de trimitere A. Cu privire la admisibilitatea sesizării 20. Instanța de trimitere argumentează că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a sesizării prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă. ... ... B. Cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării 21. Interpretarea stricto sensu a dispozițiilor art. XV alin. (1^1) din Ordonanța de urgență
DECIZIA nr. 29 din 16 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259448]
-
contravaloarea pasivului rămas neacoperit. ... 22. În concluzie, prezumția legală se referă atât la culpă, legătură de cauzalitate, cât și la săvârșirea faptei și la prejudiciu (intrarea debitorului în insolvență). ... 23. Pentru a pronunța o soluție identică, alte instanțe au mai argumentat că neținerea contabilității este o faptă negativă, ce nu poate fi probată decât prin faptul pozitiv contrar. În condițiile în care fostul administrator social nu a predat documentele contabile ale debitorului falit, în termenul fixat de legiuitor, se naște prezumția
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
1) raportat la art. 4 alin. (1) lit. a) și b) și art. 5 alin. (1) și (2) din Legea nr. 77/2016, nu a arătat, în mod concret, în ce constă dificultatea de interpretare a acestor dispoziții legale, neafirmând și neargumentând caracterul îndoielnic, neclar ori susceptibil de mai multe interpretări al prevederilor legale puse în discuție în cauză. ... 93. De altfel, distinct de faptul că din încheierea instanței de trimitere lipsește orice argument referitor la ambiguitatea, neclaritatea sau plurivalența textelor legale
DECIZIA nr. 42 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259387]
-
actualizată cu indicele de inflație. ... 25. Aceste hotărâri judecătorești au avut în vedere stabilirea indemnizației/salariului de bază brut lunar prin raportare la o valoare de referință sectorială stabilită la nivel maxim, în cadrul aceleiași familii ocupaționale „Justiție“, soluțiile jurisprudențiale fiind argumentate pe prevederile art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, introdus prin Legea nr. 71/2015 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și
DECIZIA nr. 34 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259326]
-
se interpretează în sensul că nu se aplică și în cazul majorărilor salariale recunoscute prin hotărâri judecătorești, ci doar în cazul majorărilor salariale stabilite prin acte normative (legi, ordonanțe de urgență) sau acte administrative ale ordonatorilor de credite. ... 41. Au argumentat că legea este cea care reglementează sistemul de salarizare, iar nu instanțele de judecată, astfel încât majorările salariale reglementate din cuprinsul art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 au în vedere exclusiv majorările salariale reglementate de lege, iar nu
DECIZIA nr. 34 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259326]
-
a apreciat că dispozițiile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 nu au în vedere și majorările salariale recunoscute prin hotărâri judecătorești, ci doar majorările reglementate de lege sau stabilite prin acte ale ordonatorului principal de credite. S-a argumentat că o interpretare contrară ar însemna ca o hotărâre judecătorească să rămână fără efect, iar debitorul să fie exonerat de obligația de a o executa, cu încălcarea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului în aplicarea art. 6 din Convenție. ... 84
DECIZIA nr. 34 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259326]
-
a formulat un punct de vedere cu privire la problema de drept, rezumându-se la prezentarea practicii neunitare, ca premisă pentru sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, și la argumentarea importanței dezlegării unitare a chestiunii în discuție. Totodată, se argumentează că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a sesizării, fiind făcută dovada soluționării în mod diferit a problemei de drept, așa cum rezultă din deciziile definitive care susțin orientările jurisprudențiale prezentate la pct. III din prezenta decizie. ... ... V. Opinia procurorului general
DECIZIA nr. 2 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252652]
-
potrivit regulilor de drept comun, norma instituită de alin. (2) al art. 684 din Legea nr. 95/2006 derogând de la regulile de competență cu caracter special prevăzute de art. 687 din același act normativ. ... 22. În acest sens s-a argumentat că din interpretarea dispozițiilor art. 94 pct. 1 lit. k) și art. 95 pct. 1 din Codul de procedură civilă rezultă că, în funcție de criteriul valoric, cererile evaluabile în bani, cu o valoare de până la 200.000 lei inclusiv
DECIZIA nr. 5 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253108]
-
Apel Cluj. ... 22. În cadrul ambelor întâlniri, opinia exprimată de formatorii Institutului Național al Magistraturii a fost în sensul că instanța de judecată poate verifica doar condițiile formale ce privesc conținutul hotărârii arbitrale. ... 23. În fundamentarea acestei opinii s-a argumentat că este greu de acceptat că instanța de judecată ar fi îndreptățită în procedura reglementată de art. 603 alin. (3) din Codul de procedură civilă să analizeze aspecte de fond ale procedurii arbitrale (de pildă, validitatea clauzei compromisorii). Aceasta ar
DECIZIA nr. 1 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253142]
-
statuat că „momentul de la care începe să curgă termenul de 30 de zile calendaristice pentru aplicarea sancțiunii disciplinare este data înregistrării raportului final al cercetării disciplinare prealabile la registratura unității“. Pentru a ajunge la această concluzie, instanța supremă a argumentat că „termenul de 30 de zile nu poate curge decât de la data la care, în urma finalizării cercetării disciplinare prealabile, fapta salariatului a fost calificată ca abatere disciplinară și a fost adusă la cunoștința reprezentantului angajatorului abilitat să aplice
DECIZIA nr. 787 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252435]
-
de Apel Craiova au apreciat că sesizarea este inadmisibilă. În susținerea inadmisibilității sesizării, în esență, s-a precizat că aceasta nu reprezintă o reală problemă generată de dificultăți de interpretare a unor dispoziții legale ori de opinii divergente exprimate și argumentate în doctrină, întrucât soluționarea problemei de drept își găsește lămurirea, mutatis mutandis, în decizii anterioare ale instanței supreme. Astfel, modul în care trebuie aplicate dispozițiile legale în chestiunea de drept ce formează obiectul prezentei sesizări reiese din Decizia nr. 13
DECIZIA nr. 1 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252342]