3,257 matches
-
400 de articole pe an. Dacă la Început dominau o formă și o tonalitate foiletonistice, ulterior aceste articole Îmbracă o formă mai apropiată de exigențele istoriografice, În care sunt aduse ca surse ale istoriei atât mărturiile orale, cât și cele arhivistice. Purtând Însemnele traziției, fapt ce presupune o serie de metamorfoze și corecții și În planul discursului istoriografic, În planul eticii profesionale, recuperarea istoriografică a rezistenței anticomuniste nu a fost la Început un subiect agreat În mediile academice (institute de cercetare
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
reușesc cu acel creative writing. Nu există model și nici rețetă pentru scris istoric. Încă un considerent pentru combaterea dogmei istoria e știință. Cunoașterea istorică nu este doar legată "de analitică", de folosirea hermeneutică a limbajelor și de raționalizarea fondurilor arhivistice. Ea are o profundă componentă intuitivă, fiind legată în egală măsura de simț (empiric-senzorial) și de rațiune (logică, retorică). Ceea ce se întâmplă în zilele noastre nu este decât o derogare de la intuiție, de la exersarea acestei practical philosophy of mind, în favoarea
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
român, a condus la sechestrarea tezaurului nostru aflat la Moscova 23. Redarea tezaurului a constituit o problemă de discuție între cele două părți, mai ales după reluarea relațiilor diplomatice, în 1934. În 1935 s-a restituit o parte a fondurilor arhivistice de stat, unele documente și manuscrise ale Academiei Române. În 1956, în urma unei hotărâri a Consiliului de Miniștri al U.R.S.S, s-au adăugat și alte componente ale valorilor depuse la Moscova, reprezentând o mică parte din tezaurul evacuat în
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
român, a condus la sechestrarea tezaurului nostru aflat la Moscova 23. Redarea tezaurului a constituit o problemă de discuție între cele două părți, mai ales după reluarea relațiilor diplomatice, în 1934. În 1935 s-a restituit o parte a fondurilor arhivistice de stat, unele documente și manuscrise ale Academiei Române. În 1956, în urma unei hotărâri a Consiliului de Miniștri al U.R.S.S, s-au adăugat și alte componente ale valorilor depuse la Moscova, reprezentând o mică parte din tezaurul evacuat în
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Regulamentului Organic oferă analiștilor suficiente motive de meditație și de comparație cu alte etape istorice, cartea se dorește a fi și o provocare la extinderea și adâncirea procesului cognitiv în domeniu printr-o sporită și constantă valorificare a neprețuitului tezaur arhivistic, existent din belșug și în fosta capitală a Țării Moldovei. AJUN DE NOU EV: COORDONATE POLITICE ȘI SPIRITUALE În pofida unor dificultăți aparent insurmontabile ce i-au marcat și însoțit intrarea în ciclul tranzitoriu către modernitate, societatea românească, tradițională, s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
3, Gh. Ungureanu 4, G. I. Kirileanu 5, Dr. S. Reli6, C. Turcu 7, Gh. Dobre 8, I. Cojocaru 9 și, mai recent, de semnatarul acestor rânduri 10. Potrivit unor note autobiografice, coroborate cu variate informații documentare dispersate prin fondurile arhivistice aflătoare la Iași ori la București, Mihalic de Hodocin cum i-a fost abreviat numele chiar de contemporani avea obârșie nobiliară ungurească, nicidecum cehă, cum pretindea S. Reli ori N. Iorga, fiind originar din comitatul Zips (probabil, Szepes)11. S-
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Confederația Generală a Muncii, o uniune de sindicate n.n.), Armata și Tineretul Plugăresc. Întrucât U.T.S.-ul (Uniunea Tineretului Socialist, n.n.) nu este organizat încă nu am avut nici o acțiune împreună”. La timpul potrivit vom demonstra, tot pe baza documentelor arhivistice, că la Vaslui EXISTA în acea perioadă UTS-ul, însă aceasta evita sau refuza orice discuție cu comuniștii. Nu peste mult timp, tinerii socialiști vor fi „înghițiți” cu tot cu fulgi de monstruoasa organizație comunistă. Dar, iată ce a mai scris Bighiu
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
ce în anul de grație 1946 erau în jur de 614.000, consumând sărmanele rezerve alimentare ale lumii satului, jefuind, violând și asasinând pe oricine le ieșea în cale. În primul volum al acestei lucrări, am scris (strict după documentele arhivistice) despre grozăviile de atunci. Imperturbabili, comuniștii vasluienni își urmau neabătut drumul trasat punct cu punct de la Moscova, via București. Scopul final al acestei adevărate bătălii duse împotriva propriului popor era câștigarea definitivă și de-a pururi a puterii absolute și
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
comuniste românești și pentru ceilalți. Dacă rușilor li s-au amenajat cimitire de lux și monumente pe măsură, eroii noștri și ai germanilor au fost dați uitării. Asta încercăm noi să facem în zilele noastre. Cu totul întâmplător, la fondul arhivistic „Prefectura Tutova” am găsit un document extrem de interesant, tocmai datorită unicității lui. Pe data de 19 iunie 1946, Sectorul de Jandarmi Murgeni raporta prefecturii următoarele: „...din ultimele cercetări și investigații făcute personal și prin posturile de jandarmi din subordine și
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
o altă configurație teritorială decât cea decisă de Ceaușescu în anul 1968), dacă, din nefericire, nu s-ar fi distrus aproape toate arhivele după 1945-1946. În aceste condiții de cercetare practic nule, a fost un adevărat noroc că în fondul arhivistic al fostei prefecturi Vaslui, am găsit și un dosar pe anul 1917 care reflectă viața locuitorilor comunei Oșești în acea perioadă extrem de grea. Extrapolând, la nivelul întregului județ, dacă nu cumva la nivelul întregii Moldove. Pe lângă aceste documente, am reușit
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
1946 Gheorghe Rășcanu a candidat pe listele Blocului Partidelor Democrate, pe poziția a doua, din partea PNL - Tătărăscu. După ce și acest partid a fost scos în afara legii, Rășcanu s-a retras din viața politică. Potrivit unui document descoperit recent în fondul arhivistic „Sfatul popular orășenesc Vaslui”, la începutul anului 1960, Comitetul Executiv condus de președintele Vasile Ungurianu, a decis scutirea de la plata impozitului pe casă și teren pentru „...tov. Rășcanu Gheorghe, datorită vârstei înaintate (80 de ani)”. c. Moartea tragică a lui
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
desființarea școlii, o parte din bibliotecă a trecut la instituția similară a Căminului Corpului Didactic (1935) sub conducerea lui Ștefan Prodan. Căminul, banca și biblioteca Corpului Didactic au avut ca președinte pe învățătorul Gheorghe Rășcanu. Dosarul 5/1953-1959 din fondul arhivistic „Sfatul Popular orășenesc Vaslui”, aflat în păstrarea Direcției Județene a Arhivelor Naționale Vaslui, conține și un tabel, unde Gheorghe Rășcanu apare ca „chiabur” cu toate că suprafața de pământ deținută de acesta era de numai 6,50 ha. la care se adăuga
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
cumva să dispară din grâu și iată și confirmarea părerii mele: „...tov. delegați de convoi răspund de cantitatea de grâu destinată pentru cotă. După cum se știe, anul 1946 a fost unul dezastruos pentru agricultura județului Vaslui. După cum ne relevă documentele arhivistice, în unele comune din nord recoltele au fost compromise 100%100 așa că la orizont se prefigura un mare flagel: FOAMETEA. În oricare altă țară europeană cu un guvern responsabil, cu toate vitregiile naturii, nimeni n-ar fi murit de foame
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
i a Dacă Postul de jandarmi Valea Rea (Văleni) era subordonat Sectorului de jandarmi Codăiești, atunci Postul din Moara Domnească fusese arondat Sectorului de jandarmi Vaslui, fiind mai aproape doar cu 2-3 kilometri de orașul reședință de județ. În fondul arhivistic al acestui post am găsit un dosar interesant, care-i privește pe locuitorii acestei foste și vechi comune, astăzi devenită un simplu sat component al entității administrative Văleni. În anul 1948, deja comuniștii ajunseseră deplin la putere deoarece pe 30
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
calibru în vara anului 1941. Conform planurilor de retragere în cazul unei ofensive sovietice, planuri supervizate și aprobate de Ion Antonescu însuși, toți funcționarii publici, jandarmii, polițiștii, preoții, ș.a. urmau a pleca în zonele de evacuare prestabilite. Potrivit cercetărilor noastre arhivistice, ultimii oameni ce trebuiau să părăsească Bârladul, erau angajații primăriei în frunte cu edilul-șef I. Mihăilescu. După plecarea precipitată a acestora, orașul a fost găsit fără oficiali de către primele elemente, de avangardă, ale sovieticilor care au intrat în urbe
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
produse C.A.M.; douăzeci vagoane cartofi și cinci vagoane ceapă”. Prin CAM se înțelege Casa de Administrare a Monopolurilor, adică tutun și produse din alcool. Este foarte posibil ca acest transport să fi fost primul și ultimul deoarece, potrivit documentelor arhivistice cercetate, la Bârlad vor mai sosi produse alimentare și nealimentare vagonabile abia la sfârșitul anului marii foamete, 1946, precum și pe parcursul câtorva luni din 1947. Faptul că Bârladul nu a fost distrus de bombardamentele aviației sovietice ci mai mult de luptele
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
frumoase au început a se arăta (subl.ns.)”. CAPITOLUL VIII Orașul Huși în anii ’40 Înainte de a trece la analiza celor întâmplate în orașul Huși pe parcursul anilor 1940 și 1941, este bine să reamintim cititorilor câteva repere. Astfel, conform documentelor arhivistice, Vasluiul a fost bombardat de aviația sovietică atât în iulie 1941, cât și în intervalul aprilie-august 1944 culminând cu ziua de duminică, 20 august, când o mare parte a orașului a fost pur și simplu transformată în ruine. Marea tragedie
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de piele, primarul declara în acest document că „...ne constituim parte 261 Se mai întâmpla câte un asemenea „accident” și pe atunci dar trebuie spus că amatorii unei școli speciale, unde se intra pe baza unui ex en, conform documentelor arhivistice cercetate După cum scriam ceva mai sus, chiar și după începerea ostilităților antisovietice unii com goana nebună și iresponsabilă de a păcăli populația, cu co ecința imediată a acumulării unor munți de bani i GP: „Avem onoare a vă înainta mai
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
funcționarii ei și pensionarii să dea concurs poliției pentru împiedicarea vânzării mărfurilor în afara halei, a dat rezultat mulțumitor (subl.ns.)”. a.IX. Frecușuri între civili și militari poate părea neverosimil, între autoritățile civile ale ora ta dovadă stând unele documente arhivistice pe care le am cercetat. Astfel, căpitanul-intendent Ioan V. Bujor, comandantul Brutăriei de campanie nr. 15 (de care am amintit în episodul trecut), trimitea primăriei pe data de 24 aprilie 1941 adresa „f.f.f. urgentă” nr.436, în care îi solicita
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
sovietică aflată în bazele din Basarabia a executat masive raiduri aeriene împotriva localităților noastre mai răsărite. Bine nțeles că de acest „tratament” nu au fost scutite nici orașele Vaslui și Huși, aflate pe teritoriul nostru de interes istoric. Potrivit cercetărilor arhivistice pe care le-am întreprins în fondul „Primăria Huși”, primul atac aerian vrăjmaș asupra urbei a avut loc pe 26 iunie, 1941. Pe lângă numeroasele documente oficiale cusute la diverse dosare, am găsit și o relatare scrisă a unui martor demn
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
orașul episcopal, Romanul, orașul grădină și orașul culturii, îngemănare care marchează Botoșaniul, orașul comercial, Piatra Neamț. Ca și Galații, Iașii exced această clasificare, fiind mai curând un Oraș-Soare, o sinteză a modelelor urbane din zona istorico-geografică, ne spune autorul. Imensul material arhivistic parcurs de autor, plecând de la fondurile Primăriei, Prefecturii, Poliției, Comunității Evreiești, Camera de Comerț și Industrie, Tribunalul ș.a., precum și lectura, aproape exhaustivă, a presei locale din Bacău, i-au oferit posibilitatea autorului să contureze credibil, chiar dacă uneori manifestă o greutate
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
schimbării priorităților atât la nivel central, cât și local. Autorul realizează, prin urmare, un demers sistematic, întins pe mai bine de 350 de pagini de text efectiv, dens, cu un sistem de referințe funcțional și corect întocmit. Deschiderea metodologică, fondurile arhivistice și presa parcurse cu acribie, precum și calitatea descrierii sau concizia aparatului critic ne îndreptățesc să apreciem lucrarea drept una care respectă toate rigorile științifice impuse unui cercetător în domeniul istoriei. 1 martie 2010 Prof. univ. dr. GHEORGHE IACOB Facultatea de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
schiță monografică (coordonator Ioan Ichim, Bacău, f. ed., 1971) și Ițic Kara, Obștea evreiască din Bacău (București, Editura Hasefer, 1995). Cu excepția lucrării lui Ițic Kara, al cărui demers științific este bine articulat, autorul problematizând și urmărind „fenomenul” din interiorul surselor arhivistice, lucrările mai sus amintite au numeroase carențe în ceea ce privește concepția și rigoarea științifică - majoritatea sunt lipsite de aparatul critic, de metodologie, de ipoteze de lucru ș.a. Evident, am căutat să fructificăm din aceste lucrări numai datele care au acoperire documentară. În
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
locală. Am parcurs, astfel, toate colecțiile ziarelor păstrate până în prezent la Direcția Județeană Bacău din cadrul Arhivelor Naționale: „Bacăul”, „Aurora Bacăului”, „Alarma Bacăului”, „Cronica Bacăului”, „Curentul Bacăului”, „Gazeta Bacăului”, „Telegraful Bacăului” și „Tribuna Bacăului”. Având în față provocarea unui serios pariu arhivistic, ne-am propus să fructificăm consistentul material cercetat printr-un portret colectiv cât mai bine contextualizat istoric, un prototip al băcăuanului capabil să genereze propriul oraș. Cu alte cuvinte, vom căuta să reliefăm faptul că istoria orașului Bacău coincide, de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Primului Război Mondial și incendiul din 16 mai 1926. Capitolul al treilea, Diviziunea „etnică” a muncii: evreul - motorul economiei, românul - slujbaș al statului și agricultor. Aspecte privind evoluția socio-economică, anunță încă din titlu liniile directoare ale cercetării. Luând ca bază documentară fondurile arhivistice, dar și bibliografia circumscrisă domeniului economic, ne propunem să evidențiem specificul economiei urbane, dezvoltarea principalelor sectoare - industria, comerțul, meșteșugurile, agricultura -, hărțile etnice pentru fiecare din ramurile dominante ale economiei locale, condițiile igienico-sanitare din principalele unități de producție, implicațiile industrializării asupra
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]