1,388 matches
-
Și buze-mpreună Visează unirea Cristal și tăcut. Dar Straniul mă simte Și-mi prinde făptura Cu degete gheare în pori nepătrunși, Sculptură să facă Pe soclu de piatră Și picuri de tine Să-mi pară de pluș. Prea mult arid Dă-mi, Doamne, Calmul pietrei Și pacea prelinsă Din stâncă De gheara de vultur Mă-ngheară Și vântul de toamnă Mă-mbrâncă. Asmute la stână Doar luna, Din raze împleată Oftatul Ca bice să-mi Scapere-ntruna Pe dorul, din doageSăltatul! Poteca
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
de lăcrămioare, Ai împărțit tăcerea pe din două Și mi-ai răspuns: Nu m-ai chemat tu, oare? Zvârcoliri de cristalin Hai toamnă cu miros de mandarin Mă iartă și mă spală de păcate, Trăiesc în zvârcoliri de cristalin Miop, arid, cu pleoapele uscate. Te fac părtașă-n suferința mea îți vând un pont din lada cu secrete, De câte ori iubirea va durea înseamnă că trăiești pe îndelete. Tu ești fiorul ultimilor flori Și dependentă doar de clorofilă, Ești vara care nu
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
în cele unsprezece cărți ce au ieșit din laboratorul lui de creație, a făcut tot ceea ce se putea face în acest domeniu. Cartea în sine e și mai valoroasă pentru că nu pune pe primul plan principiile pedagogiei moderne cu enunțuri aride și docte, ci mai ales fațetele multiple ale practicii pedagogice de o viață. Aici profesorul, omul, educatorul s-a confundat cu însăși școala și problemele ei multiple, ne ia frumos de mână și ne plimbă dezinvolt pe toate cărările pe
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
se înălța un abur gros și tulburător. Iată, în sfârșit, miraculoasa și fecunda unire, și în curând, cu soarele din aceeași după-amiază chiar, adormitele semințe ale acheb-ului se vor trezi dintr-o dată, vor acoperi întinderea de verde și vor transforma aridul peisaj în cel mai frumos dintre ținuturi, înflorind doar câteva zile, pentru a se cufunda apoi într-un nou și lung somn până la următoarea furtună care, poate, va întârzia alți cincisprezece ani. Era frumos acheb-ul liber și sălbatic; incapabil să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
pe care le-am semănat. Tirania continuă să strivească popoarele din Orient, iar obscurantismul să le Înăbușe strigătul de libertate. Poate că aș fi reușit mai bine dacă mi-aș fi răsădit semințele În solul fertil al poporului, În locul pământurilor aride ale curților regale. Și tu, popor al Persiei, În care mi-am pus speranțele cele mai mari, să nu crezi că, eliminând un om, Îți poți câștiga libertatea. Trebuie să Îndrăznești să scuturi povara tradițiilor seculare”. Păstrați o copie, traduceți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
primul transport. Sabina e în perioada ciclului și suferă sub o pălărie de paie. E de admirat. După restaurante și hoteluri de lux, înfruntă viața alături de mine. Schimbăm trei tramvaie cu cele șase genți în cârcă și ajungem în zona aridă de la marginea capitalei. Marius, proprietarul, sosește într-un Trabant vișiniu. Apartamentul l-a moștenit de la un unchi. Văzându-ne cu bagajele la ușă, ridică prețul cu 10 milioane. N-avem încotro - acceptăm. Apartamentul cu două camere, semidecomandat, e înțesat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
ciuruiți apoi spărtura când! o roată de foc sfârâi pe lângă zidurile murdare de dincolo și mănușa vorace a crăpăturii mă sorbi în aerul ei mort unde Haralambie nu respirase vreodată iar Gheorghe s-ar fi ofilit pe loc - o planetă aridă, viețuită numai de camioane roșii umflate de băutură și haleală. Însă răcni ca o împușcătură când trupul meu descărnat țâșni dintre buzele zidului cu țipătul urmelor din nisip vâjâitul tunetului săpat în aer și papagalii chirăind în balcoane între 2
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
cu eșantioane generoase de rahați, aparținând tuturor speciilor băștinașe cunoscute, era raiul teratologic și rezervorul perpetuu, al haitelor de câini fără stăpân. Între escatologie și scatologie, nu-i decât un pas! cum ar fi sintetizat lucrurile Poetul. În acest habitat arid și sterp, pelasgic, lăsate de izbeliște ca să hălăduie și să se împuieze anonime, nestingherite, până la a patra și a cincea generație canină crescută exclusiv în sălbăticie, fără să fi recunocut niciodată ascendența și supremația omului, animalele sirepite reprezentau un pericol
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
diferită despre ideea de paradis. ― Nu văd de ce am blestema aceste locuri, interveni Lambert. Putea fi mai rău, zise ea și privi dezlănțuirea elementelor în exteriorul navei deteriorate. Treptat întunericul făcea loc zorilor. Pentru ei primii zori pe această lume aridă. Apoi întorcându-se spre colegii ei, continuă: ― Oricum prefer asta decât să mă fi pus pe o planetă gazoasă, pe care vântul suflă în perioada de acalmie cu trei sute de kilometri pe oră, și o gravitație zece sau douăzeci. Aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
istoria sa, în primele momente petrecute în țara făgăduită, Israel a reușit să trăiască după canoanele fixate de Dumnezeu în legea lui Moise. Cartea lui Iosue ne duce în lumea rafinată a epopeii și nu ne pune să parcurgem căile aride ale „istoriografiei”. Epopeea nu înseamnă însă „legendă”, adică pură ficțiune. După definiția lui Victor Hugo, „epopeea este istoria ascultată la poarta legendei”. Conform acestei definiții poetice, povestirea încearcă să-i laude pe eroii săi, să-i înfrumusețeze pe actorii și
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
bazinele impermeabile prin tencuire. Invenția și utilizarea sistematică a fierului la începutul primului mileniu î.C. a făcut posibilă agricultura pe pământuri până atunci necultivate pentru că instrumentele de fier, mai solide decât cele de bronz, permiteau despădurirea și ararea terenurilor aride. Slăbite, cetățile cananeene au pierdut în final bătălia împotriva acestei „noi generații” care a repopulat țara începând cu partea mai muntoasă. Conform acestei ipoteze, n-ar fi existat nici o „invazie” din afară. Israel nu ar fi venit din pustiu ca să
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
mi s-ar da fără șovăire. Dar de ce mă insultă, pentru Dumnezeu? De ce îmi spune că îi repugnă dragostea comună? Este altceva mai bun?" "Nici o femeie nu m-a turburat atâta. Suferința mea senzuală e un blestem, în aceasîă lună aridă, cu atâtea lucrări pe cap. Să fie, oare, misterul trupului ei? Mă îndoiesc; mă turbură orice conversație care îmi insinuează primejdia, adică unirea mea cu Maitreyi, care se pune la cale. Știu că sunt în primejdia aceasta. Am atâtea probe
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
a distrugerii semenului. Un astfel de chip este pătruns de fiorul glacial al înstrăinării depline în raport cu fața umană a celuilalt, el este o planetă deșertică ce alunecă într-un spațiu mort. Încrisparea sa sunt dunele unui fond sterp, unui sol arid ce și-a uitat de ancestrala vegetație a pasiunii. Iar surâsul său cadaveric este doar semnul prădării ce-și urmează planul. Pentru ateu, ne-omenescul de pe chipul celui rău, această umbră a unei corupții malefice este reverberanța înlocuirii umanului cu
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
și pietrificat în sfera acelui moment final când ținta spre care începea să-și fixeze privirea interiorității s-a deschis asemeni unui vârtej abisal răpindu-i suflul de conștiință și preschimbându-l într-o albie seacă de nisip și pământuri aride din care amprenta fluid-transparentă a spiritului s-a retras. Aici chipul mort se așează alături de amintirea celui viu, prezentul sumbru ne apare lângă trecutul dinamic și plin de afirmarea sinelui ce și-a părăsit acum organicul care-l înveșmântă. Această
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
Mulțumesc lui Dumnezeu! Luni, 30 iulie: Théoule sur Mer-Saint Raphäel: 30 km In graba de a pleca mai repede, am uitat să trec prin capelă. Imi aduc aminte pe drum și cer iertare lui Dumnezeu. Mai mulți km drumul este arid, fără nicio localitate, flancat de stânci la dreapta, iar la stânga de prăpăstii în josul cărora se vede marea. La un moment dat, de pe partea opusă mă strigă un bărbat de pe motoretă: D.voastră sunteți preotul pelerin? Ii răspund că da
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
nu era cunoscut înainte de Deutero-Isaia. Articulându-se în principal din perspectiva alungării primilor doi oameni din paradisul pământesc, discursul din Gen 2-3 răspunde la întrebările cu privire la pierderea nemuririi (Barr 1993), munca istovitoare a muncitorilor săraci sau a zilierilor pe pământul arid de pe colinele și din podișul Canaanului, durerile femeii în timpul nașterii, munca sa obositoare și dependența de soțul nu întotdeauna înțelegător. Dar în primul capitol al Genezei, capitolul „sacerdotal” (adică nivelul cel mai recent din Pentateuh, cu siguranță posterior lui Deutero-Isaia
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
nu face niciun alt comentariu, a și uitat de incidentul cu elevul prins moțăind. Uneori adresează întregii clase întrebarea: Știți voi de ce fac eu glume din când în când?... Evident, nu știe nimeni. Le explică tot el: Fiindcă matematica e aridă. Nu pentru toți, de bună seamă, dar pentru mulți este. Ați auzit de cuvântul arid? Dacă nu, gândiți-vă la un deșert. Deșertul e arid... Ei, și fiind matematica aridă, cum vă spuneam, necesită o încordare suplimentară a atenției. Partea
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
adresează întregii clase întrebarea: Știți voi de ce fac eu glume din când în când?... Evident, nu știe nimeni. Le explică tot el: Fiindcă matematica e aridă. Nu pentru toți, de bună seamă, dar pentru mulți este. Ați auzit de cuvântul arid? Dacă nu, gândiți-vă la un deșert. Deșertul e arid... Ei, și fiind matematica aridă, cum vă spuneam, necesită o încordare suplimentară a atenției. Partea proastă e că atenția omului nu se poate menține trează mai mult de douăzeci de
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
din când în când?... Evident, nu știe nimeni. Le explică tot el: Fiindcă matematica e aridă. Nu pentru toți, de bună seamă, dar pentru mulți este. Ați auzit de cuvântul arid? Dacă nu, gândiți-vă la un deșert. Deșertul e arid... Ei, și fiind matematica aridă, cum vă spuneam, necesită o încordare suplimentară a atenției. Partea proastă e că atenția omului nu se poate menține trează mai mult de douăzeci de minute. Vreau să spun, fără întrerupere, precizează el. Dar o
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
nu știe nimeni. Le explică tot el: Fiindcă matematica e aridă. Nu pentru toți, de bună seamă, dar pentru mulți este. Ați auzit de cuvântul arid? Dacă nu, gândiți-vă la un deșert. Deșertul e arid... Ei, și fiind matematica aridă, cum vă spuneam, necesită o încordare suplimentară a atenției. Partea proastă e că atenția omului nu se poate menține trează mai mult de douăzeci de minute. Vreau să spun, fără întrerupere, precizează el. Dar o simplă deconectare de câteva secunde
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Sau poate fi un punct într-o infinitate de alte puncte. Și ăsta e cazul comun. Sau, ca să fie mai pe înțelesul vostru, cazul obișnuit... Domnul Panciu își înalță privirea și întreabă binevoitor: Ei bine, cum rămâne cu matematica? E aridă sau nu?... Chițu Marin sare în picioare neîntrebat și spune că la fel s-a întâmplat și cu balta din cartierul Măgura... Pentru Dumnezeu, Chițule! îl întrerupe iritat profesorul. Ce legătură are balta din cartierul Măgura cu ce vorbim noi
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
tine sau până la Ultimul Ovidiu al fantasmelor / ultima tu. Scrise în vers liber, care permite diafragmei sufletului și a gândului să se exprime în voie, în versurile lui Ovidiu Genaru exultă dragostea artistului, fiind ipostaza umană în stare să fecundeze aride mirajuri, fiindcă Rozul electric al unei garoafe / înlocuiește femeia poetului, într-un univers în care Câte-un călător / între două iluzii de apă / își mână caprele, trezind însă și el suspiciune: Să fi greșit calea? Fiindcă larg răsună răsfățul unui
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
în Mexic, acum având-o și la noi în Europa. Mai este denumită și „planta viitorului” deoarece crește repede, recoltarea este facilă și are o productivitate destul de mare (produce multe fructe și semințe) și este tolerantă chiar și în medii aride. Motivul pentru care m-am hotărât să o trec și pe ea în carte se datorează faptului că este una dintre cele mai nutritive plante alimentare cunoscute. Are o valoare proteică mai mare decât orezul, făina integrală de grâu, ovăzul
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
o aură.” Aură atât de sugestiv surprinsă în toate paginile „Jurnalului post-mortem”. Teoretizând, aș putea afirma că Nicolae Turtureanu literaturizează ireparabilul, trecerea dincolo de materie, fără însă a „se îmbăta cu apa rece” a utopicelor vieți veșnice. El rămâne pe terenul arid și înlăcrămat al trecutului ireconciliabil și-l scanează filă cu filă. Amintirile se transformă într-o realitate dureroasă, dar capabile să înlocuiască „dispărutul” și să-l redea vieții, să atenueze vidul din juru-i și să petreacă mental alături de iubita răpită
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93029]
-
semn să stau liniștit. Era numai învinsă de oboseală și de epuizare. M-am întins și eu pe iarbă ca s-o las să se odihnească. Deasupra mea era un cer spălăcit, fără nici un nor. În jur, spațiu gol și arid. Mi-am amintit de un tablou cu ramă albă pe care-l văzusem undeva. Uitasem unde, în schimb fiecare amănunt al lui îmi era viu în minte. Mai ales copacul. Un copac aproape mistic, semănând cumva cu acele siluete ale
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]