760 matches
-
a Împiedicat lichidarea aproape totală a evreilor din tren. Pierderile până la Roman XE "Roman" au fost cuprinse Între 30% și 95% dintre evreii din fiecare vagon 86. Viorica Agarici XE "Agarici, Viorica" Mulți români au Încercat după război să-și aroge schimbarea ordinului de a permite să li se dea apă evreilor, Înțelegând că a fost un eveniment important și semnificativ, o manifestare de clemență față de candidații la exterminare. De fapt, acei români n-au Înțeles că orice recunoaștere a unei
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
este religia cea mai potrivită". Conspect asupra capitalului, EPLP, București, 1953, p. 7. 69 Obiectivul declarat al lui Martin Luther a fost ,,a doborî cele trei ziduri ale romanității: superioritatea puterii papale asupra puterii civile, dreptul pe care și-l arogă Papa de a interpreta numai el scripturile, preeminența Papei asupra Conciliilor". Jean Delumeau, Frica în Occident, Editura Meridiane, București, 1986, vol. I, p. 80. 70 Gustave Le Bon subliniază că: ,,Mai modestă la începuturile sale (este vorba despre Reformă - n.n.
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
au interpretat-o mai larg: în ochii lor nu doar sancțiunea era ștearsă, ci chiar păcatul, care era iertat, uitat. Și au sfârșit prin a impune ideea la Conciliul de la Lateran IV (1215). Papa ca reprezentant al lui Hristos, își aroga dreptul de a ierta păcate în locul lui Dumnezeu, cu anumite condiții. Această indulgență de cruciadă a fost extinsă în cel mai rău chip: Papa Iuliu II, ales în 1502, a hotărât că puteau căpăta indulgențe și cei care contribuiau la
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
a Parlamentului, în sensul că numai acesta are competența să hotărască, în cadrul procedurii respective, asupra formei finale a legii, iar până la adoptarea hotărârii sale, nici o altă autoritate publică nu este în drept să modifice legi așa cum a fost adoptat inițial. Arogându-și dreptul de a decide, printr-o interpretare din oficiu, într-o problemă ce este de competența unei alte autorități publice, în cazul de față a Parlamentului, Curtea Constituțională a încălcat și principiul separației puterilor, depasindu-și, pe de o
DECIZIE Nr. 1 din 17 ianuarie 1995 privind obligativitatea deciziilor sale pronunţate în cadrul controlului de constituţionalitate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111678_a_113007]
-
al țării. Astfel nu ar mai există nici o limită pentru implicarea Curții în exercitarea competenței constituționale a oricărei autorități publice în afara celor pe care ea însăși înțelege să și le stabilească. Prin decizia de interpretare emisă, Curtea Constituțională și-a arogat dreptul de a impieta asupra activității Parlamentului. Dar, fiindcă decizia emisă instituie o nouă competența, nimic nu ar putea să o împiedice să se implice și în exercitarea competenței constituționale și a altor autorități, cum ar fi a Guvernului, autorităților
DECIZIE Nr. 1 din 17 ianuarie 1995 privind obligativitatea deciziilor sale pronunţate în cadrul controlului de constituţionalitate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111678_a_113007]
-
a politicii penale excede competenței sale, fiind o imixtiune în competența altor autorități statale. Aceasta ar fi o gravă abatere de la principiul de drept în sensul căruia în materie de competență legile sunt de strictă interpretare. Curtea Constituțională și-ar aroga abuziv atribuția de a prelungi în timp efectele unor dispoziții legale abrogate, încălcând regulile de competență și echilibrul puterilor ce rezultă foarte clar din dispozițiile constituționale. Din moment ce Parlamentul este organul reprezentativ al poporului și unică autoritate legiuitoare a țarii (art.
DECIZIE nr. 38 din 7 iulie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
angajării editoriale a lui Karl Schlechta, dar și acțiunea agresivă instaurată de sora lui Nietzsche, Elisabeth Förster-Nietzsche. În strădania ei de a se implica, deși depășită de articulațiile nete ale cunoștințelor, în publicarea inestimabilului patrimoniu însușit abuziv, ea și-a arogat drepturi absolute asupra lui. Urmările sunt dezastruoase. Sistează începutul ediției complete a lui Peter Gast, în 1892-1893. Supraveghează ferm îndepărtarea oricărui posibil editor, odată căzut sub incidența durității sale opresiv negatoare. Pune în 1894, la Nauburg, după concepție personală, bazele
Erudiție și pasiune by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14333_a_15658]
-
care le-a avut probabil din cauza acestei curiozități rău văzute în epocă și are puterea să vorbească cu obiectivitate despre eroismul generației sale: " Am făcut noi, oare, făcînd ceea ce am făcut, rezistență culturală? Ar fi dezonorant și inutil să ne arogăm merite pe care nu le-am avut. E adevărat, am publicat cărți remarcabile și autori , ducînd o luptă surdă și obstinată cu cenzura, dar trebuie să avem decența să spunem că n-am publicat cărți fără avizul cenzurii, nici în afara
Rezistența culturală la începuturile comunismului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15551_a_16876]
-
personal al unui debitor care stăpânește un imobil în devălmășie, se creează situația în care pârâtul codevălmaș nedebitor, fără a fi promovat vreo acțiune în justiție, fără a manifesta un interes în a ieși din indiviziune și fără a-și aroga o calitate de subiect procesual activ, ci prin simpla respingere față de revendicările reclamantului ca fiind neîntemeiate sau supradimensionate (și motivat de faptul că soțul debitor codevălmaș nu a participat la achiziționarea bunului), să fie restricționat în a-și exercită dreptul
DECIZIE nr. 424 din 21 octombrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) alin. 2 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164549_a_165878]
-
nu se poate pronunța asupra modului de interpretare și aplicare a legii, ci numai asupra înțelesului sau contrar Constituției". Astfel, controlul exercitat de Curtea Constituțională nu poate privi omisiuni de reglementare; în caz contrar, instanța de control constituțional și-ar aroga dreptul de a completa prevederi legale în vigoare, ceea ce este inadmisibil, având semnificația unei ingerințe în atribuțiile Parlamentului, care, potrivit art. 58 alin. (1) din Legea fundamentală, este unică autoritate legiuitoare a țarii. De asemenea, nu poate fi reținută nici
DECIZIE nr. 312 din 10 iulie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151471_a_152800]
-
în categoria conflictelor a căror soluționare este dată în competența Curții Constituționale de art. 146 lit. e) din Constituție. Conflictul juridic de natură constituțională între autorități publice presupune acte sau acțiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe își arogă puteri, atribuții sau competențe, care, potrivit Constituției, aparțin altor autorități publice, ori omisiunea unor autorități publice, constând în declinarea competenței sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligațiile lor. Or, un asemenea conflict juridic de natură
DECIZIE nr. 53 din 28 ianuarie 2005 asupra cererilor de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Preşedintele României şi Parlament, formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165229_a_166558]
-
legale criticate se desprinde ideea că acestea se aplică retroactiv, desființând sau modificând convențiile legal încheiate. Prin posibilitatea unui organism guvernamental - Oficiul Concurenței - de a stabili și ajusta prețurile și tarifele pentru diferite categorii de produse și servicii, statul își arogă dreptul de a dicta prețul, anulându-se astfel libertatea comerțului și libertatea contractuală. Sintagma "activități cu caracter de monopol natural" este imprecisă, art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2001 incluzând, în fapt, întreaga activitate economică a
DECIZIE nr. 305 din 8 iulie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi art. 3 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2001 privind regimul preţurilor şi tarifelor reglementate, care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurenţei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 205/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161278_a_162607]
-
există "conflict juridic de natură constituțională" în înțelesul dat acestei sintagme prin Decizia Curții Constituționale nr. 53 din 28 ianuarie 2005 , întrucât în cererea formulată "nu se fac referiri la acte sau acțiuni prin care Președintele României să-și fi arogat puteri, atribuții sau competențe care, potrivit Constituției, nu îi aparțin Președintelui, ci Parlamentului. Totodată, nu suntem nici în prezența unei situații în care Președintele României ar fi trebuit să își exercite o atribuție și nu și-a exercitat-o". Exercitarea
DECIZIE nr. 270 din 10 martie 2008 asupra cererilor formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele Senatului privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Preşedintele României, Ministerul Justiţiei şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi asupra cererii preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii privind conflictul juridic de natură constituţională între Ministerul Public şi Parlamentul României - Camera Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196884_a_198213]
-
și nerespectarea deciziilor Curții Constituționale nr. 1.133 din 27 noiembrie 2007 și nr. 53 din 28 ianuarie 2005. Consideră că în cauza de față avem de a face "cu o depășire evidentă a competențelor Președintelui României, care și-a arogat competențe care, potrivit Constituției, aparțin Parlamentului", iar "refuzul Ministerului Public de a solicita cererea de urmărire penală Parlamentului echivalează cu omisiunea de a îndeplini anumite acte cerute în mod imperativ prin textul Constituției". Astfel, din analiza textului din Constituție menționat
DECIZIE nr. 270 din 10 martie 2008 asupra cererilor formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele Senatului privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Preşedintele României, Ministerul Justiţiei şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi asupra cererii preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii privind conflictul juridic de natură constituţională între Ministerul Public şi Parlamentul României - Camera Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196884_a_198213]
-
prin acțiuni ultra vires a Președintelui și contra legem a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție prejudiciază grav competențele constituționale ale Parlamentului". Consideră că "avem de-a face, deci, cu o acțiune concretă prin care Președintele României își arogă competențe care, potrivit art. 109 alin. (2) din Constituția României, aparțin altei autorități publice - Parlamentul", iar Ministerul Public, prin omisiunea de a se adresa organului competent, "săvârșește o inacțiune ce echivalează cu refuzul de a îndeplini anumite acte care intră
DECIZIE nr. 270 din 10 martie 2008 asupra cererilor formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele Senatului privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Preşedintele României, Ministerul Justiţiei şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi asupra cererii preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii privind conflictul juridic de natură constituţională între Ministerul Public şi Parlamentul României - Camera Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196884_a_198213]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 17 februarie 2005, a statuat cele ce urmează: "Conflictul juridic de natură constituțională între autorități publice presupune acte sau acțiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe își arogă puteri, atribuții sau competențe, care, potrivit Constituției, aparțin altor autorități publice, ori omisiunea unor autorități publice, constând în declinarea competenței sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligațiile lor", fără însă a considera că nu se
DECIZIE nr. 270 din 10 martie 2008 asupra cererilor formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele Senatului privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Preşedintele României, Ministerul Justiţiei şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi asupra cererii preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii privind conflictul juridic de natură constituţională între Ministerul Public şi Parlamentul României - Camera Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196884_a_198213]
-
el. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului, deoarece, în caz contrar, și-ar aroga rolul de putere legiuitoare. De asemenea, cu privire la contradicția dintre cele două articole legale criticate, Curtea observă că, așa cum a statuat în mod constant în jurisprudența sa (de exemplu, prin Decizia nr. 486 din 11 decembrie 2003 , publicată în Monitorul Oficial
DECIZIE nr. 1.196 din 13 decembrie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (3) şi art. 34 lit. k) din Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a Penitenciarelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194072_a_195401]
-
procesului de aderare la Uniunea Europeană, ceea ce conferă ansamblului de reglementări unitate. Nu se poate primi nici susținerea, potrivit căreia modul de legiferare utilizat în cauza de față ar fi contrar monopolului legislativ al Parlamentului și că, Guvernul și-ar fi arogat puteri de legiferare. Argumentele invocate, în acest sens, de autorii sesizării vizează mai mult probleme ale delegării legislative, respectiv legate de exercitarea dreptului Guvernului de a emite ordonanțe de urgență, în temeiul prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituție, ceea ce
DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168808_a_170137]
-
contul KfW nr. 3108434492, deschis de KfW Frankfurt am Main (cod bancar 500.204.00, BIC KFWIDEFF, cu referința suplimentară "Ref YYYYMMDD) sau într-un alt cont notificat de KfW. 7.4. Contrareclamațiile Împrumutatului. Împrumutatul nu este îndreptățit să își aroge vreun drept legat de reținere sau sechestru ori alte drepturi similare legate de plată obligațiilor asumate prin prezentul acord decât dacă un astfel de drept este recunoscut printr-o sentință judecătorească sau nu a fost contestat de KfW. 7.5
ACORD DE ÎMPRUMUT*) din 26 decembrie 2007 între KfW, Frankfurt am Main, (KfW) şi România, reprezentată de Ministerul Economiei şi Finanţelor (Împrumutatul), pentru 21.000.000 EUR. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204436_a_205765]
-
decretele menționate în sesizare, s-a făcut cu încălcarea competenței Parlamentului de a aproba numirea miniștrilor în cauză. În finalul cererii se face și precizarea că, "chiar dacă s-ar aprecia că prin emiterea Decretului nr. [...] Președintele României nu și-a arogat competențe ce nu îi aparțineau, ci doar a exercitat o competență cu încălcarea procedurii prealabile impuse de o normă constituțională (numirea unor miniștri în absența aprobării prealabile dată de către Parlamentul României), trebuie reținut că [...] în sfera conflictelor juridice de natură
DECIZIE nr. 1.559 din 18 noiembrie 2009 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României şi Preşedintele României, formulată de preşedintele Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/217666_a_218995]
-
publice, iar nu numai conflictele de competență născute între acestea". În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că un conflict juridic de natură constituțională dintre autorități publice presupune "acte sau acțiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe își arogă puteri, atribuții sau competențe, care, potrivit Constituției, aparțin altor autorități publice, ori omisiunea unor autorități publice, constând în declinarea competenței sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligațiile lor" ( Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005
DECIZIE nr. 1.559 din 18 noiembrie 2009 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României şi Preşedintele României, formulată de preşedintele Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/217666_a_218995]
-
Guvernului, norme care reglementează atribuția Parlamentului de a aproba propunerea primului-ministru, anterior exercitării de către Președintele României a atribuției de numire a unui membru al Guvernului. "Prin emiterea Decretului nr. 1.358 din data de 1 octombrie 2009 , Președintele României își arogă puterea de a schimba compoziția politică a Guvernului, deși această putere aparține, conform art. 85 alin. (3) din Constituție, exclusiv Parlamentului României." Se arată, totodată, că art. 85 alin. (3) din Constituție nu distinge după cum este vorba de numirea unor
DECIZIE nr. 1.560 din 18 noiembrie 2009 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României şi Preşedintele României, formulată de preşedintele Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/217659_a_218988]
-
făcut cu încălcarea competenței Parlamentului de a aproba numirea ministrului în cauză. În finalul cererii se face și precizarea că, "chiar dacă s-ar aprecia că prin emiterea Decretului nr. 1.358 din 1 octombrie 2009 Președintele României nu și-a arogat competențe ce nu îi aparțineau, ci doar a exercitat o competență cu încălcarea procedurii prealabile impuse de o normă constituțională (numirea unui ministru în absența aprobării prealabile dată de către Parlamentul României), trebuie reținut că [...] în sfera conflictelor juridice de natură
DECIZIE nr. 1.560 din 18 noiembrie 2009 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României şi Preşedintele României, formulată de preşedintele Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/217659_a_218988]
-
publice, iar nu numai conflictele de competență născute între acestea." În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că un conflict juridic de natură constituțională dintre autorități publice presupune "acte sau acțiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe își arogă puteri, atribuții sau competențe, care, potrivit Constituției, aparțin altor autorități publice, ori omisiunea unor autorități publice, constând în declinarea competenței sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligațiile lor". ( Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005
DECIZIE nr. 1.560 din 18 noiembrie 2009 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României şi Preşedintele României, formulată de preşedintele Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/217659_a_218988]
-
statului în care domiciliază. Curtea constată că o astfel de afirmație nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci o simplă opinie a autorului cu privire la o viitoare reglementare legală care să cuprindă această precizare. Or, Curtea Constituțională nu își poate aroga competențe legislative, fără să eludeze prevederile art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, potrivit cărora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării. Ca o expresie a acestei norme constituționale, art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 stabilește că
DECIZIE nr. 1.261 din 8 octombrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 63 alin. (1), alin. (2) lit. a) şi f) şi alin. (3) lit. a) şi d) şi ale art. 84 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/217757_a_219086]