754 matches
-
spre nord est În Slovacia și Moravia unde s-au contopit În masa slavă. Macedoromânii din România fac parte integrantă din societatea românească, fără caracter reprezentativ al unei identități alta decât română. La recensăminte se Înregistrează ca având limba maternă aromână. Prezența lor În toate sectoarele economice și culturale, de la agricultori și comercianți până la marii demnitari, nu se particularizează decât În plan cultural pentru a și păstra dialectul și tradițiile. În acest scop funcționează colective de cercetare pe lângă institute, filiale ale
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
În care se vede o licărire vie și sperăm să obținem și noi drepturi.... După părerea mea să ajutăm toți pe Aromânii din Albania care se găsesc În mare pericol de grecizare prin biserici și școli grecești, Mica noastră Societate Aromână din Atena face și ea orice poate În multe direcții. Aprilie 1998... Înainte de 1943 funcționau școli aromânești la Ianina, Grebena, Salonic cu profesori aromâni și români cu strălucitul promotor al școlilor noastre Tachi Primichiri. Vizitând recent liceul la care am
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
care se găsesc În mare pericol de grecizare prin biserici și școli grecești, Mica noastră Societate Aromână din Atena face și ea orice poate În multe direcții. Aprilie 1998... Înainte de 1943 funcționau școli aromânești la Ianina, Grebena, Salonic cu profesori aromâni și români cu strălucitul promotor al școlilor noastre Tachi Primichiri. Vizitând recent liceul la care am Învățat am Întâlnit doar câțiva elevi aromâni; unul dintre ei Costa Avdi originar din comuna Siracu vorbea foarte bine limba maternă și ma corecta
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
poate În multe direcții. Aprilie 1998... Înainte de 1943 funcționau școli aromânești la Ianina, Grebena, Salonic cu profesori aromâni și români cu strălucitul promotor al școlilor noastre Tachi Primichiri. Vizitând recent liceul la care am Învățat am Întâlnit doar câțiva elevi aromâni; unul dintre ei Costa Avdi originar din comuna Siracu vorbea foarte bine limba maternă și ma corecta când greșeam câte un cuvânt. August 1988....nici de această dată nu se face nimic pentru a ni se permite să deschidem școli
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
din Velestino un memoriu În limba engleză cu revendicările Aromânilor rugându ne să-l trimitem pe adresa D-lui Miguel Strubell din Barcelona. La 14-03-1994 În altă scrisoare descrie discriminarea și represiunile autorităților din Grecia Împotriva celor ce foloseau limba aromână În public. Două zile mai târziu primim de la domnia sa un caiet cu elemente folclorice și partitura imnului Aromânia. În 14-06 Primind Curierul Ginta Latină dl. Dodu ne scrie: ...trezit din letargie m-am hotărât să vă Înșir câteva rânduri de
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
14-06 Primind Curierul Ginta Latină dl. Dodu ne scrie: ...trezit din letargie m-am hotărât să vă Înșir câteva rânduri de aici, din Înalții munți ai Pindului, din comuna Perevole, sat unde În tinerețea mea nu se auzea decât limba aromână. Nu mai avem dreptul să ne Închinăm și să ne cultivăm În limba noastră Într-o țară democrată, membră a Comunității Europene deși ne-am vărsat sângele și ne-am dat averile pentru eliberarea, independența și alcătuirea statului grecesc... fanariotismul
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
la cunoștință un mare regret că prietenul nostru și un foarte bun aromân Ghianachi Dodu a plecat dintre noi la luna februarie. ” În vara anului 1997 Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei s-a adresat guvernelor din țările În care există aromâni să acorde drepturi de afirmare a acestora. Teohar Mihadaș originar din zona munților Pindului, după mulți ani petrecuți În Închisorile din țară, a desfășurat după eliberare o bogată activitate de scriitor și de susținere a Societății Aromânilor ”Andrei Șaguna ”. La
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Selenice, Albania, a participat cu alți colegi la taberele de vacanță și simpozioanele panromâne organizate În fiecare an la Iași. În luările sale de cuvânt și În scrisorile adresate apreciază calitățile confraților din țară și toleranța autorităților albaneze față de minoritatea aromână. Deplânge opoziția prelaților greci ca În biserică serviciul divin să se oficieze În limba aromână chiar pe teritoriul Albaniei. Exodul albanezilor spre Grecia În căutarea unui loc de muncă se rezolvă favorabil În cazul că aromânii se declară greci, condiție
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
În fiecare an la Iași. În luările sale de cuvânt și În scrisorile adresate apreciază calitățile confraților din țară și toleranța autorităților albaneze față de minoritatea aromână. Deplânge opoziția prelaților greci ca În biserică serviciul divin să se oficieze În limba aromână chiar pe teritoriul Albaniei. Exodul albanezilor spre Grecia În căutarea unui loc de muncă se rezolvă favorabil În cazul că aromânii se declară greci, condiție ce nu se pune În cazul albanezilor. Prof. Vasile Tega - Canada. O susținută corespondență și
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
prins să se estompeze pe măsură ce așteptările s-au confruntat cu realitățile. Nici oficialitățile române, nici avalanșa de recomandări ale Consiliului Europei nu au răspuns speranțelor și nu au adus dreptate. Într-o scrisoare adresată nouă de către Uniunea Limba și Cultura Aromână din 11.08.1991 sub semnătura dl. Octavian Duma se spune: „recent, În iunie, uniunea noastră a trimis o delegație la “Conferința Experților” pentru problemele minorităților care s-a ținut la Geneva ... Am fost surprinși și chiar indignați că minoritatea
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Carajanev, Bulgaria. Sofia președintele Asociației Aromânilor din Bulgaria. Asociația noastră este nonguvernamentală și nonpolitică. In conformitate cu Constituția Statului bulgar și Carta Europeană a drepturilor omului noi contribuim la păstrarea obiceiurilor noastre moștenite din bătrâni, a conștiinței etnice a neamului aromân, a culturii și limbii materne. Apreciez demersurile societăților nonguverna mentale din România pentru obținerea drepturilor românilor de peste hotare. Sunt necesare reglementări oficiale stipulate În tratate europene cu valabilitate reciprocă. Este o sărbătoare pentru aromânii din Bulgaria când au prilejul să
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
cultivarea dansului tradițional. O descriere a obiceiurilor, portului, cântului, dansului, a particularităților dialectale a prezentat Constantin Hogea În publicația „Dimăndarea” (nr. 4 1995). Grupul cel mai Însemnat din nordul Greciei este În totală izolare. Despre cei din Macedonia, președintele Asociației aromânilor din această republică ing. Mitko Kostov Populi ne informează că megleno românii din cele 3 sate au format o asociație care printre alte drepturi au o emisiune periodică la postul local de radio. Profesorul Viorel Coman după o vizită În
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
grupuri izolate unele contopindu se În masa noilor popoare devenite majoritare, altele se mai mențin și În zilele noastre. Dovezi arheologice sau documente istorice permit identificarea unor formațiuni din lumea traco-romană, demult dispărute. Altele se mențin cu denumirea de români, aromâni, vlahi, fărșeroți, cuțovlahi, rumeri, etc. Cucerirea romană (În Dalmația, Macedonia, Tesalia, Achaia) a Însemnat romanizarea dar și colonizarea. Istoricii afirmă că la Începutul năvălirilor barbare (550-640 d. H.) erau romanizate sau Își păstrau fondul daco-trac Dacia, Moesia, Dalmația, Epir dar
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Latine” din lași și Bălți la Simpozionul desfășurat la Timișoara: „Identitatea Culturala a tuturor romanilor”. 08-09.11. Participare la Mănăstirea Răciula la omagierea luptătorului pentru Unire, preot Eremia Ursu. 24.11.Vizită la muzeul „M. Eminescu” din Copou, Împreună cu studenți aromâni din Albania, aflați la studii universitare În lași. 01.12. La Marea Sarbatoare Natională a României, cercetașii naturii au depus flori la Monumentul din Piața națiunii, În prezența personalităților politice locale și din București. 08.12. Întâlnire cu studenții aromâni
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
aromâni din Albania, aflați la studii universitare În lași. 01.12. La Marea Sarbatoare Natională a României, cercetașii naturii au depus flori la Monumentul din Piața națiunii, În prezența personalităților politice locale și din București. 08.12. Întâlnire cu studenții aromâni din Albania, care studiază În lași li sau Înmânat cărți și reviste din biblioteca Soc. Cult. „Ginta Latină”. 14.12. Înmânarea „Diplomei de membru de onoare” a Societății Culturale „Ginta latină”, prof. univ. dr. Petre Andrei. 16.12. Participare la
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
apreciată la festivalurile folclorice organizate În fiecare an atât În Cehia cât și În Slovacia. Românii din Asia Mică (Bithinia) Apropierea geografică Între Balcanii populat cu grupuri masive de macedoromâni și coasta de vest a Turciei a favorizat trecerea oierilor aromâni dincolo de Marea de Marmara În vilaetul Brusa spre poalele muntelui Olimp bogat În pășuni și adăposturi de iarnă pentru vite. Cum În Evul Mediu peninsula Balcanică era stăpânită de turci, trecerea spre și dinspre Asia Mică era liberă, fără rigori
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
proprietăți și așa cu timpul au ajuns să-și refacă turmele de câte 15-20.000 capete. Nu li s-a permis să folosească limba maternă nici În familie În schimb și-au păstrat credința, portul, obiceiurile și conștiința că sunt „aromâni”. Vlaho-Beduinii de la Muntele Sinai Multe comunități de români aflate departe de țară au dispărut și doar arhivele sau Întâmplarea face să se vorbească despre ei. Cu totul neașteptat și senzațional s-a Întâmplat cu vlaho beduinii despre care vorbesc documentele
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Macedonia Împreună cu președintele filialei Ginta Latină Constanța (Prof. V. Coman). Publicațiile oferite sunt editate de „Unia ti Cultură - a Aromânilor dit Machidunii, Biblioteca Natsională C. Belimace”. Cărțile editate la Scopje 2001 și 2002 conțin o antologie a poeților și scriitorilor aromâni (peste 150 nume) o culegere de „Colindi pi Armâniashti” și „Arâzgânseri” de I. Zeana. Revista „Grailu Armânescu” N. 15 trim. 1 2002 pe lângă articole de istorie, folclor, povestiri religioase are un bogat material bibliografic din publicațiile apărute În colecțiile românești
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
ai Basarabiei, făuritori ai Unirii, eroi căzuți În luptele din 1941 pentru eliberarea Basarabiei, jertfele foametei din 1946-1947, deportați ai anilor 1940 41, 1949, 1951, cei căzuți În conflictul armat cu cazacii din Transnistria - 1991-1992. 10.VI. Întâlnire cu studenți aromâni din Albania. 12.VI. Întâlnirea delegaților filialelor Ginta Latină din Sângeorz, Nisporeni și Vărzărești (Basarabia) la solemnitatea Zilei Eroilor căzuți pentru eliberarea Basarabiei (1941). 19-20.VI. Cu prilejul festivalului folcloric din Sângeorz, delegația Ginta Latină din Nisporeni - omagiu la mormântul
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
VULCAN, Petru (pseudonim al lui Petru Ghinu; 25.VI.1869, Târnova, azi în Republica Macedonia - 4. II.1922, Constanța), autor de versuri, prozator și publicist. De origine aromână, este fiul Mariei (n. Darvinga) și al lui Dimitrie Ghinu, primar. Vine în 1880 în România, chemat de rude. Își continuă cu multe dificultăți învățătura începută în ținutul natal, înscriindu-se într-un târziu la liceul din Craiova, unde îl
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290663_a_291992]
-
Eminescu, Al. Vlahuță și pe George Coșbuc. Când invocă trecutul macedoromânilor, cu viziunea ridicării lor la o viață glorioasă, versificările capătă o oarecare substanță. De altfel, în periodice, ca și în volumul Lilice de la Pind (1897), dă poezii în dialectul aromân, însoțite de transpunerea lor în cel dacoromân. Paginile de proză, incluse în culegerea Dragomir. Medgeea. Baba Sanda. La bacalaureat (1895), în Icoane din viață (1903) ori în romanele Almeiuna (Din Orient) („Familia”, 1903) și Armâna (1904), au caracter autobiografic. Alteori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290663_a_291992]
-
problema culturii materiale și spirituale din evul mediu timpuriu, investigații privind protecția patrimoniului cultural-istoric și analiza manualelor școlare de istorie. Ionuț Nistor: asistent universitar la Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași; doctor În istorie cu tema „Chestiunea aromână” În raporturile României cu statele balcanice 1903-1913; stagii de cercetare la Universitatea „Aristotle”, Thesaloniki (iunie 2007, mai 2008, iunie 2009), Universitatea din Konstanz (noiembrie 2008), Universitatea din Angers (17 martie 10 mai 2005); cărți de autor: Problema aromână În raporturile
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
tema „Chestiunea aromână” În raporturile României cu statele balcanice 1903-1913; stagii de cercetare la Universitatea „Aristotle”, Thesaloniki (iunie 2007, mai 2008, iunie 2009), Universitatea din Konstanz (noiembrie 2008), Universitatea din Angers (17 martie 10 mai 2005); cărți de autor: Problema aromână În raporturile României cu statele balcanice 1903-1913, Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 2009; a coordonat alături de Paul Nistor volumul Relații internaționale. Lumea diplomației - lumea conflictului, Editura Pim, Iași, 2009; domenii de interes: istoria relațiilor internaționale În secolul al XX
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
de actualitate, adică de tot ce arată cum se răsfrânge în sufletul poporului vieața la 23 care el participă.” Ovid Densusianu preconizează de asemenea cercetarea regiunilor puțin explorate: Cum multe regiuni ca Maramureșul Nordul Transilvaniei, Basarabia, Dobrogea și multe ținuturi aromâne, nu au fost decât întâmplător sau de loc explorate, se va căuta prin misiuni speciale să se adune materialul folcloric din aceste părți. În afara de culegerile celor bine pregătiți., Densusianu arată că și răspunsurile la chestionare sunt folositoare, precizând contribuția
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
Tot încet, încetinel, / Ca oița după miel” / sau „Câte fete sunt la noi / Facă-le Dumnezeu oi / Si pe mine un păstor, / Să le port vara prin flori / Și iarna prin șezători” Mai târziu când ajunge să analizeze poezia populară aromână o apropie de lirica provensală și italiană. În Evoluția estetică a limbii române schițează și deosebirea rea dintre ritmul trohaic și ritmul iambic, primul fiind preferat în versurile populare. Optează pentru integrarea poeziei noastre populare în familia folclorului romanic deoarece
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]