1,164 matches
-
toți lucrătorii manuali, nu o vocație personală. Cuvântul houvrier, în franceza veche, iese din statutul acestui gen de meserii ("cioplitori de imagini, dulgheri și alți lucrători"). În secolul al XVI-lea e înlocuit de cuvântul artizan. "Artist", derivat de la latinescul ars, desemnând în mod tradițional "maestrul în arte" liberale sau literatul, student sau profesor la facultate, se extinde din acest moment la chimiști sau alchimiști. În Franța secolului al XVII-lea, la aproape două sute de ani de la nașterea artei la Florența
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Mediu, vol. I, Editura Minerva, București, 1984, pp. 217-218. 106 Ibidem, pp. 226-227. 107 William Occam, Probleme epistemologice,apud Octavian Nistor, Între Antichitate și Renaștere. Gândirea Evului Mediu, vol. II, Editura Minerva, București, 1984, p. 254. 108 Pentru prezentarea lui Ars Magna a lui Lullus am folosit Giovanni Reale, Dario Antiseri, Storia della Filosofia, tome 3 Patristica e scolastica, Bompiani, Milano 2009, pp. 666-669 și Frances A Yeats, The Art of Memory, Pimlico, 2007, pp. 179-183. 109 Geneza II, 17. 110
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
paulin. Anul sacerdotal a fost anunțat de Papa pe 16 martie în fața membrilor Congregației pentru Cler. Celebrarea a avut loc în Solemnitatea Preasfintei Inimi a lui Isus, care este prin tradiție Ziua sfințirii sacerdotale, și „în prezența relicvei Parohului de Ars adusă de episcopul de Belley-Ars”, monseniorul Guy Claude Bagnard. Aceasta, pen-tru că Papa a convocat acest An jubiliar cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la moartea sfântului Paroh de Ars, hotărându-se să-l proclame patronul tuturor preoților din
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
Ziua sfințirii sacerdotale, și „în prezența relicvei Parohului de Ars adusă de episcopul de Belley-Ars”, monseniorul Guy Claude Bagnard. Aceasta, pen-tru că Papa a convocat acest An jubiliar cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la moartea sfântului Paroh de Ars, hotărându-se să-l proclame patronul tuturor preoților din lume. Închiderea acestui An sacerdotal excepțional urmând să fie celebrată la „Întâlnirea Mondială a Preoților” din Piața San Pietro, la 19 iunie 2010. 2. Sfârșitul Anului sacerdotal 2009-2010. În discursul de
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
mai lent să se grăbească pe drumul său, cel care este avansat în aventura sa spirituală să-și dubleze pașii, după cum ne îndeamnă Sfânta Scriptură: „Cel sfânt să se sfințească și mai mult” (Ap 22,11). 2. Icoana Parohului din Ars. Mai este timpul Sfinților? O întrebare: mai este încă momentul sfinților în acest timp de indiferență religioasă, într-o epocă în care nu se mai vorbește despre Dumnezeu, în anii nopții etice? Răspunsul cel mai înțelept este că tocmai acum
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
romanii ar fi avut o noțiune științifică asupra raporturilor dintre drept și morală, invocând în sprijinul acestei afirmații faptul că principiul honeste vivere, care are mai mult un caracter moral, apare printre principiile juridice și că Celsus definește dreptul ca ars boni et aequi, bonum și aequm fiind concepte morale. Alți autori susțin că romanii au cunoscut natura specifică a dreptului și uneori chiar au întrezărit distincția teoretică afirmând că Non omne quod licet honestum est (nu tot ceea ce este licit
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
vedere medical”, pe care le definesc astfel: tentativă de suicid care a dus la o spitalizare mai lungă de 24 de ore și care a necesitat recurgerea la: - o secție de terapii intensive (reanimare medicală, compartiment sub presiune, secție pentru arși etc.); - intervenție chirurgicală sub anestezie generală; - sau la un tratament medical, mai mult decât o spălătură gastrică, administrarea de cărbune medicinal sau o supraveghere neurologică simplă. Autorii includ aici și spânzurarea și utilizarea armelor de foc chiar în absența criteriilor
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Mărturisește că, în mod regulat, consumă canabis, tutun și alcool de la vârsta de 11 ani. Spune, de asemenea, că a încercat de mai multe ori să se sinucidă prin spânzurare. După o lună și jumătate de spitalizare în secția de arși grav, unde a beneficiat de o grefă, Anthony este transferat la un centru pentru convalescență. Acolo prezintă tulburări de comportament cu expunere la risc și hetero-agresivitate, compromițând procesul de cicatrizare al arsurilor. I se aplică un tratament cu un antidepresiv
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ca megieșii pe la țară. Cât despre Pasife, ar fi putut jura că, în cazul ei, meritul pentru suspendarea de zenit a grădinii ei secrete îi revenea lui Dedal; fără tehnică, pasiunea se risipește în propriile-i excese. Versiunea lui de ars amoris o lansase întru planarea la oarecare distanță de semeni, într-un spațiu căscat pentru prima dată suveran între ea și ei. El o condusese în dimensiunea intangibilă a ființei printr-o rupere de prea influenții curteni. Numai în interiorul acestei
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
pentru a desemna orice iscusință În a face ceva, și, mai specific, un fel de competență profesională În opoziție cu abilitatea instinctivă (phisys) sau cu simplu noroc (tyche)”85. Techne-le grecesc a fost tradus În limba latină prin noțiunea de ars - artă. În Înțelesul nostru contemporan, dacă, așa cum procedează unii autori, aproximăm gândirea artistică prin actul de invenție, atunci 81 Tudor Vianu, Filosofia culturii și teoria valorilor, București, Editura Nrmira, 1998, p.263. 82 Tudor Vianu, ibidem, p.264. 83Francis E.
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
pentru a desemna orice iscusință În a face ceva, și, mai specific, un fel de competență profesională În opoziție cu abilitatea instinctivă (phisys) sau cu simplu noroc (tyche)”85. Techne-le grecesc a fost tradus În limba latină prin noțiunea de ars - artă. În Înțelesul nostru contemporan, dacă, așa cum procedează unii autori, aproximăm gândirea artistică prin actul de invenție, atunci 81 Tudor Vianu, Filosofia culturii și teoria valorilor, București, Editura Nrmira, 1998, p.263. 82 Tudor Vianu, ibidem, p.264. 83Francis E.
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
formă rectangulară, rotunjite la colțuri, aveau o structură din lemn pe care se sprijinea acoperișul (în unele cazuri acesta era susținut și de un stâlp central), iar intrarea era în pantă. Vetrele simple, cuptoarele din piatră și lut, cuptoarele pentru ars ceramică, gropile de provizii, inventarul din necropole și morminte izolate atestă un trai modest, așezat, fără stridente deosebiri de avere, într-o societate care avea ca scop supraviețuirea, însă capabilă de devenire în momentul unui culoar istoric favorabil, culoar care
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
pentru deprinderi motorii Din primii ani de studiu al chimiei, elevii sunt puși în situația de a lucra cu aparatura de uz general, cu sticlărie și ustensile de laborator (eprubete, pahare Berzelius, Erlenmeyer, pâlnii, clește pentru eprubete, spatule, linguri de ars, etc.), să manipuleze sursele încălzire. Prin efectuarea experiențelor, elevii reușesc să-și formeze deprinderile motorii necesare, mai ales unele deprinderi motorii mai deosebite prin utilizarea unor ustensile mai complicate (pipete, biurete, baloane cotate, cilindri gradați etc). II. Experimente pentru formarea
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
fel: rom. arșiță "căldură mare și dogoritoare, caniculă" < lat. [calor] *arsicia (DEX) "idem" (lat. *arsicius,-a,-um "care arde, arzător" ar fi un derivat de la verbul ardeo,-ere,-si,-sum, cf. it. arsiccio "arsură, loc ars", considerat derivat de la adj. arso "ars"; v. DA, s.v. arșiță); rom. ie "bluză țărănească din pânză de in" < lat. [vestis] linea (DEX; vestis "bluză, vestă", linea "din pânză de in"); rom. văr, vară "grad de rudenie între copiii sau descendenții fraților sau surorilor" < lat. [consobrinus
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
simbolist, într-un absorbant „dincolo de orizont”. Instalat într-o Romă imaginară, poetul face, epicureic, elogiul vieții (Petronius către Eunyce), închină ode principiilor vitale (Isis, Lacrimile Soarelui), amestecând vis și realitate sau plasticizând grațios (Carmina). Recea detașare parnasiană, „teoretizată” într-o ars poetica, lipsește. Nota elegiacă, mai plină în volumul Domus taciturna, mișcă desenul și îi imprimă rezonanțele caducității. Elementele simboliste (parcul, grădina, parfumuri, mirajul depărtării, cântecul și plânsul fântânilor) tulbură „helenicul vis” al poetului. Totuși, atmosfera de intimitate senină și de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285211_a_286540]
-
vremii, ori să omologăm noi și noi tipuri de raționament (deductiv). La o astfel de performanță, prin care logica se manifestă punctual, prin aceeași procedură, atât ca ars inveniendi, cât și ca ars judicandi, ca ars retinendi, cât și ca ars tradendi , s-a ajuns prin recursul la o singură regulă de inferență, ce-i drept, la una „foarte puternică“ , În acord cu care , iar la limită,, respectiv . Echivalenta regulii reproduse, mai aproape de spiritul demonstrației ca act de consecuție (și de
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
umedă, așa lipsa pădurilor pricinuește uscăciunea pământului și a atmosferii, schimbând foarte mult și temperatura. Nu se poate tăgădui că pădurile, în privirea producerii lor, sînt îndeobștie de mare folos pentru fieșcare țară, căci ele pe lângă neapărat trebuitoriul material de ars ni mai dau lemn pentru durarea corăbiilor, pentru mașine, mori, binale de iconomie, pentru stolerie, butnărie, rotărie și pentru multe alte lucruri de industrie și iconomie. Pădurile sînt neapărat trebuitoare pentru multe fabrici. Numai cu material de ars îndestul și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
material de ars ni mai dau lemn pentru durarea corăbiilor, pentru mașine, mori, binale de iconomie, pentru stolerie, butnărie, rotărie și pentru multe alte lucruri de industrie și iconomie. Pădurile sînt neapărat trebuitoare pentru multe fabrici. Numai cu material de ars îndestul și <i>eftin să pot țânea într-o țară băi de fier, de aramă, plumb, fabrici de steclă, de porțelan și multe altele, cu oarecare folos și rezultat mulțămitor. Luând în băgare de samă un așa mare însemnător ram
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
adâncime. Săpăturile de salvare, coordonate de Dan Monah de la Muzeul județean de istorie și artă Bacău, au dus la concluzia că pe Dealul Cocolia nu sunt urme de locuire din perioada culturii Cucuteni, descoperindu-se doar două cuptoare neolitice de ars ceramică și o parte din scheletul menționat. Aceste cuptoare deserveau o altă așezare (satul Făgheni), situată la circa 1 km distanță. Situația cuptoarelor de ars ceramică în afara așezărilor nu e un fapt singular și ea poate fi explicată prin faptul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
poesiei / 411 Lumină și întuneric în lirica creierului / 416 POESIE, RITUAL ȘI TAINĂ 29. Răscrucea sufletelor / 421 Sens și nonsens între Acheron și Styx / 421 Misticismul îl lirica cunoașterii / 427 Tâlcul paradisului liric / 433 30. Limburile cosmice ale creierului / 440 Ars longa Poesie și bucurie / 441 31. Poesie și inițiere calea lirică a creierului / 448 Iluziile mentale și sensul esoteric al focului ca izvor / 453 Clopotul din labirint și memoria sufletului poetic / 456 32. Conexiunile tainice sau alegoriile prin care am
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
1970. 289 Rufdolf Otto 290 Steven Ozment, The Age of Reform (1250-1550): An Intellectual and Religious History of Late Medieval and Reformation Europe, 1980. 291 Vincent de Paul în secolul șaptesprezece 292 Johann Christoph Blumhardt, protestant și Jean-Baptiste Vianney, din Ars, în Creștinismul Romano Catolic. 293 Noul Testament, Tess 5:19 294 id, 1 Cor, 14:34 295 Michael O'Carroll, Trinitas: A Theological Encyclopedia of the Holy Trinity, 1987, 296 Rowan A. Greer, Broken Lights and Mended Lives: Theology and Common
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Prin transfer de metode A, B etc. valorizăm la nivelul miturilor un sistem dinamic de simboluri, arhetipuri și scheme, întrucât se utilizează firul unei expuneri în care simbolurile se transformă în schemă, iar arhetipurile în idei. ANEXĂ „E temnița în ars, nedemn pământ, 10 De ziuă, fânul razelor înșală; 11 Dar capetele noastre, dacă sunt, 10 Ovaluri stau, de var, ca o greșală. 11 Atâtea clăile de fire stingi! 10 Găsi-vor gest închis, să le rezume, 11 Să nege, dreaptă
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
sale, scrisă în tetrametru trohaic, percepe cu acuitate de artist avizat spectacolul unei civilizații somptuoase, producție gigantică a lumii egiptene: „Sfincși pe socluri de-albastru așezați pe două rânduri De la scara care duce pe platforma de pofir Roși de vânturi, arși de soare, dar senini de orice gânduri S-odihnesc cu moliciune printre flori de trandafir.” Prin travaliul artistic însuflețește materia: statuia semnifică mai mult decât trupul viu. Poetul își însoțește versurile cu note și comentarii, citând nume de egiptologi. „De
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
de idei. Vrea să reprezinte metaforic nu neapărat realitatea lumii, cât sentimentul trăirii acesteia. Într-un proces de abstractizare poetică, oscilând între eleganță și sordid, între candoare și abjecție, între puritate și scabros, lansează continuu programe-manifest ca într-o vastă ars poetica. Pentru V., cuvântul, versul, poemul, cartea sunt semnele și „însemnele” unei umanități ce se complace în a-și depozita aici toată murdăria și mizeria. El denunță substanța abjectă a poeziei neangajate, vorbește mereu despre „nămolul”, „cenușa”, „stârvul cuvintelor” etc.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290671_a_292000]
-
1972), Armura de sudoare, (1972) și Bazarul cu măști (1973). Trilogia e urmată, ca de o sinteză, de „eseul liric” Catehismul iubirii (1977), ce cuprinde sonete încadrate de considerațiile poetului despre dificila specie (le va continua și aiurea). O liminară Ars sonetica enunță preferința pentru Shakespeare: „Shakespearean, sonetu-i mult mai ager/ Decât în strânsa chingă-a lui Petrarca”, dar și pentru Eminescu și V. Voiculescu. G. se înseriază eonului baroc, pe care îl și teoretizează sui-generis ca expresie a unei „mari
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]