2,842,792 matches
-
căruia "setea de valori a oamenilor medii se satisface [...] cu străluciri de a doua mînă", refuzîn-du-le astfel participarea la valorile extreme. în texte se perindă, în încercarea de a risipi confuziile, intelectualul (titulatură dăruită cu multă generozitate la vremea scrierii articolului, 1941, și cu mult diminuată ca prestigiu astăzi), poetul (incluzînd atît creatorul, cît și "precupețul de poezie"), scepticul (scepticul român, pierdut în mare parte pe traseul istoriei), diletantul și amatorul (diletant fiind cel care, într-o epocă a specializării, încearcă
Stabilitatea axiomelor by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14620_a_15945]
-
Iulia Alexa Constantin Stan, jurnalist la Ziarul de Duminică și-a adunat în volum articolele apărute în ziar, iar rezultatul e bunicel. Sunt cronici și reportaje scrise cu tehnica de jurnalist, dar cu instrumente de literat. Reportajele au ca temă cele mai diverse chestii, portrete de cizmari, (nea Constantin Andronache a fost de-un leat
Literatura ca viață by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14643_a_15968]
-
instituții publice; e greșit să se vorbească de locuri publice, fiindcă și strada, de exemplu, e un asemenea loc și nu e o bună idee să încercăm să reglementăm vorbirea străzii și e complet nerealist să stipulezi printr-un prim articol general că, fie și numai cei care vorbesc și scriu în interes public, trebuie să fie corecți și clari, și să aibă proprietatea termenilor, "conform normelor academice în vigoare". Obiecția principală care poate fi adusă inițiativei d-lui Pruteanu este
Legea Pruteanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14640_a_15965]
-
poliție a limbii (chiar dacă eufemistic botezată Serviciu pentru folosirea etc., ca în titlul legii) este o instituție ridicolă, care ar consuma zadarnic banii destinați mai cu minte redactării de dicționare și îndreptare, actualizate anual, ca în toată lumea civilizată. Nici alte articole din nu sînt scutite de observații critice. Inscripționarea și în limba română a produselor comerciale (art. 2, par. 2) e deja o obligație legală și nu face atît obiectul unei legi privind protecția limbii, cît al uneia privind protecția consumatorului
Legea Pruteanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14640_a_15965]
-
decît să amendeze cu milioane de lei îmbogățirea lexicului românesc pe seama limbilor vor-bite în comunitatea europeană. P.S. Într-o versiune mai nouă a legii pe care inițiatorul a prezentat-o la Întîlnirea "României literare" din 23 octombrie, în care numerotarea articolelor e schimbată și "poliția" limbii nu mai poartă nici un nume, sintagmei "orice text" din art.1 i se dă în art.2 înțelesul de text "cu conținut direct sau indirect publicitar". Restrînsă în acest fel, legea face aproape inutilă dezbaterea
Legea Pruteanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14640_a_15965]
-
poliția" limbii nu mai poartă nici un nume, sintagmei "orice text" din art.1 i se dă în art.2 înțelesul de text "cu conținut direct sau indirect publicitar". Restrînsă în acest fel, legea face aproape inutilă dezbaterea de către lingviști. Cele mai multe articole devin totodată de prisos. Doar agențiile de publicitate mai au un cuvînt de spus.
Legea Pruteanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14640_a_15965]
-
intitulează editorialul Băgatul mortului în Palatul Victoria. Și pentru a fi mai convingător editorialistul chiar descrie un simulacru de înmormîntare, de un umor negru care cu siguranță că i-a plăcut lui Șerban Mihăilescu, faimosul Michi�, vizat îndeobște de acest articol: "Dricul luxos se tîrăște lent prin poarta dinspre Palatul Victoria. La ferestre, miniștri, funcționari, secretare, sepepiști, directorime. Cu ochi înlăcrimați sau discret ascunși după lentile fumurii, urmăresc cortegiul care se oprește în curtea guvernului: "Uite dragă ce mort frumos!" suspină
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14665_a_15990]
-
convins că fostul consilier e un pește mare. Cotizația acestuia la partid, comentează directorul EVENIMENTULUI ZILEI, nu a fost decît de 75 de milioane de lei, ceea ce ar fi nimica toată prin comparație cu marii sponsori ai PSD. În concluzia articolului său Nistorescu e de părere că arestarea lui Păvălache e doar un prim pas "spre peștii mari". l O declarație care a făcut înconjurul presei de marți, care e hotărît lucru, ziua neagră a lui Șerban Mihăilescu, a aparținut citatului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14665_a_15990]
-
dar pare să implice; ceea ce îi și dă ocazie autorului său să se declare rău înțeles. Ceea ce textul chiar spune mi se pare însă mai absurd chiar decît presupusa vînătoare a anglicismelor sau decât recomandarea traducerilor bufe. În primul său articol - bineînțeles, în cazul în care versiunea de care dispun e cea definitivă - se afirmă că "Orice text scris sau vorbit în limba română, având caracter de interes public, în sensul prevăzut la art. 2, trebuie să fie corect din punctul
Proces-verbal de contravenție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14677_a_16002]
-
prevăzut la art. 2, trebuie să fie corect din punctul de vedere al proprietății termenilor, precum și sub aspect gramatical, ortografic, ortoepic și de punctuație, conform normelor academice în vigoare". Fraza e absolut acceptabilă în sine, dar cu totul aberantă ca articol de lege. Va fi de altfel urmată de referiri la contravenții ("Potrivit prevederilor prezentei legi constituie contravenție și se sancționează cu amendă următoarele fapte:..."; "Contravențiile prevăzute la alin. 1 se aplică atât persoanelor fizice cât și celor juridice"). Singura dispoziție
Proces-verbal de contravenție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14677_a_16002]
-
sportului s-a folosit de mai multe ori forma unică a numelui de familie ( "oamenii lui Iliescu", "partidul lui Năstase", "zdrobit în București de Băsescu", "Gușă pretinde că...", "Iordănescu le-a dat liber fotbaliștilor", EZ 3325, 2003, 8), într-un articol despre sărbătorirea sportivei Violeta Beclea-Szekely ( p. 10) apărea de două ori formula onomastică întreagă, o dată pe cea abreviată ( Viorica Beclea) și de trei ori doar prenumele ( Viorica). În informații mai seci despre diverse întreceri sportive, nu e însă rar ca
Despre unele ùzuri onomastice... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14041_a_15366]
-
Steff și Boroș și-au păstrat astfel titlul", unde este de vorba un cuplu feminin de tenis de masă, EZ 3336, 13). Aceste considerații generale sînt însă contrazise repetat, în ultima vreme, de consecințele lingvistice ale unui "eveniment mediatic". Numeroase articole și jurnale de televiziune au folosit destul de des numele de familie Vlas singur, deși aparține unei femei: "Vlas s-a îmbarcat într-o cursă", "Vlas și-a anunțat demisia" ( EZ 3326, 2003, 2), "avocatul afirmă că Vlas ar fi declarat
Despre unele ùzuri onomastice... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14041_a_15366]
-
receptarea diferențiată a cărții. In ziarul italian "LA REPUBBLICA", romanul a fost favorabil întîmpinat chiar de un filozof! F.T.:Da. Mi se pare că în Italia există mai mulți fani ai lui Cioran decît în Germania. Am fost încurajată de articolul lui Franco Volpi publicat în "LA REPUBBLICA", o cronică foarte favorabilă cărții mele, chiar dacă punctată de unele observații ironice, "masculine". Este cea mai bună recenzie pe care cartea mea a avut-o pînă acum.Unele cronici au fost pur și
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
reorienta, în ajun de alegeri, pe unii din foștii săi colegi de la Fracțiunea liberă și independentă spre partizanii literari și politici ai lui Iacob Negruzzi." Dar iată că apar și inadvertențele, semnalate de Dumitru Furtună, deopotrivă în datare, atât în articolul lui G. Călinescu Ion Creangă, publicat în "Adevărul literar și artistic" din februarie 1937, cât și în acela al lui Mihail Sadoveanu, 45 de ani de la moartea lui Creangă, publicat în "Însemnări ieșene", ianuarie 1937. Profesorul Macarie încearcă o motivare
Mărturii despre Ion Creangă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14039_a_15364]
-
la contemporaneitatea livrescă a ediției, cuprinzând aici un trecut mai mult sau mai puțin îndepărtat, este demonstrat și susținut prin confruntările recunoscute ale unui împătimit, la rândul său, al documentului, deținător al unor originale "din colecția noastră", cum ar fi articolele despre Isaia Duhu. Frumoasă demonstrație privind originea poreclei lui Isaia Theodorescu, de căutat într-un automatism de vorbire al celui în cauză. Dar iată că în textul În amintirea lui Creangă, publicat în "Chemarea" din martie 1938, Dumitru Furtună anunță
Mărturii despre Ion Creangă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14039_a_15364]
-
voiți a arunca în mine se întoarce asupră-Vă." Ediția este constituită din două corpuri esențiale de texte ale lui Dumitru Furtună: Cuvinte și mărturii despre Ion Creangă - cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la moartea sa, urmate de Articole ( din periodice) și Anexe: Scrisori ale lui Jean Boutière către D. Furtună și trei bibliografii, fiecare îndreptățită a fi comentată: Bibliografia lucrărilor lui D. Furtună consacrate operei lui I. Creangă; Dumitru Furtună. Bibliografia operelor apărute în volume; Dumitru Furtună. Bibliografie
Mărturii despre Ion Creangă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14039_a_15364]
-
de vedere și să exprime sensibilitatea generației următoare. Astfel, în timpul record de 3 ani Libuëe Valentová a redactat aproape în întregime noul dicționar al scriitorilor români ajutată, în ultimele luni, de trei colaboratori: Jiéi Naëinec a scris o serie de articole despre literați din sec. al XX-lea, iar Vitalie Ciobanu și Vasile Gârneț au elaborat articole despre scriitori din Basarabia. În anii de lucru L.V. a făcut mai multe călătorii de studii la București unde a căpătat sprijinul unor colegi
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
a redactat aproape în întregime noul dicționar al scriitorilor români ajutată, în ultimele luni, de trei colaboratori: Jiéi Naëinec a scris o serie de articole despre literați din sec. al XX-lea, iar Vitalie Ciobanu și Vasile Gârneț au elaborat articole despre scriitori din Basarabia. În anii de lucru L.V. a făcut mai multe călătorii de studii la București unde a căpătat sprijinul unor colegi români, mai ales dintre cercetătorii de la Institutul G. Călinescu, și anume Dorina Grăsoiu, Magdalena Popescu, Iordan
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
a evoluției scrisului românesc începînd de la textele din epoca veche și pînă la generația "nouăzeciștilor", iar al doilea, semnat de V. Ciobanu, se oprește asupra destinului complicat al literaturii românești din Basarabia. Dicționarul propriu-zis cuprinde un număr de 310 de articole care încep cu Gabriela Adameșteanu și sfîrșesc cu Vlad Zografi, admirabili exponenți a două generații de scriitori români. Avînd un țel primordial informativ, fiecare articol cuprinde elementele de bază ale vieții ca și, în principiu, totalitatea titlurilor scriitorului respectiv și
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
destinului complicat al literaturii românești din Basarabia. Dicționarul propriu-zis cuprinde un număr de 310 de articole care încep cu Gabriela Adameșteanu și sfîrșesc cu Vlad Zografi, admirabili exponenți a două generații de scriitori români. Avînd un țel primordial informativ, fiecare articol cuprinde elementele de bază ale vieții ca și, în principiu, totalitatea titlurilor scriitorului respectiv și, în rîndul al doilea, atitudini critice iar, cînd autorul respectiv a format obiectul unor cercetări literare cuvintele referințe bibliografice. Cu obiectivitatea necesară unei asemenea lucrări
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
prezența literaturii din Basarabia și prezența tinerilor scriitori. Evident că, din motive detestabile din trecutul nostru dominat de totalitarism de pînă la Revoluția din decembrie 1989, despre prima categorie nu putea fi vorba în ediția din 1984 a dicționarului În articolul publicat în "România literară" în nr. 3 din 2002, L.V. își amintește că formula consacrată utilizată de Ambasada RSR de la Praga despre scriitorii "fugiți, rămași", era "nu mai e scriitor român" ca și cum această nobilă însușire se putea "pierde" cînd cineva
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
Ambasada RSR de la Praga despre scriitorii "fugiți, rămași", era "nu mai e scriitor român" ca și cum această nobilă însușire se putea "pierde" cînd cineva se afla în afara granițelor sau că i s-ar fi putut retrage În SRS ne întîmpină numeroase articole dedicate scriitorilor români din exil precum Ion Caraion, E. M. Cioran, Mircea Eliade, Paul Goma, Eugen Ionescu, Virgil Ierunca, Mircea Iorgulescu, Monica Lovinescu, Gabriela Melinescu, Bujor Nedelcovici, Ion Negoițescu, Dorin Tudoran, Mihai Ursachi, Matei Vișniec etc. Evident că numărul lor este
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
Mihai Ursachi, Matei Vișniec etc. Evident că numărul lor este mult mai mare ( astfel ar fi putut figura aici și alți literați semnificativi precum Celan, Dumitru Radu Popa, Bazil Munteanu, Lucian Raicu, Al. Papilian - în Dicționarul discutat apare însă un articol închinat bunicului său, doctorul-scriitor Victor Papilian) dar, din fericire, avem acum pe lîngă o serie de lucrări datorate lui Cornel Ungureanu, Nicolae Florescu, Mircea Popa volumul Evei Behring, Rumänische Schriftsteller im Exil. 1945-1989 apărut în limba română la sfîrșitul anului
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
Ungureanu, Nicolae Florescu, Mircea Popa volumul Evei Behring, Rumänische Schriftsteller im Exil. 1945-1989 apărut în limba română la sfîrșitul anului 2001 și, în original, la Stuttgart în 2002. Un spațiu relativ mare este acordat, perfect justificat, scriitorilor basarabeni ( 39 de articole din totalul de 310); aflăm, astfel date importante despre scriitori prețuiți nu numai în Basarabia ca de ex. poeții G. Vieru, V. Levițchi, prozatorii I. Druță, V. Vasilache sau criticii și istoricii literari M. Cimpoi, V. Coroban. De asemenea numărul
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
de 310); aflăm, astfel date importante despre scriitori prețuiți nu numai în Basarabia ca de ex. poeții G. Vieru, V. Levițchi, prozatorii I. Druță, V. Vasilache sau criticii și istoricii literari M. Cimpoi, V. Coroban. De asemenea numărul mare de articole consacrat tinerilor scriitori este îndreptățit cu prisosință. Apar astfel unii pentru prima dată într-un dicționar scriitori și critici din ultimele generații ca Mircea Cărtărescu, Ioan Groșan, Florin Iaru, Dan C. Mihăilescu, Irina Nechit, Monica Spiridon, Vlad Zografi. După gustul
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]