2,401 matches
-
străine ale dominației coloniale inclusiv cea ideologică și cea economică sunt conservate și mențin o ordine fondată pe subordonarea ideală și / sau reală față de europeni. Analiza conjugată a situațiilor globale și locale într-o problematică centrată pe multiplele nivele ale articulărilor lor orientează interpretarea modurilor de existență și de circulație a banilor, precum și a formelor de acceptare, de respingere sau de reelaborare a relațiilor comerciale, după direcții care, în contextele studiate, sunt trasate de semnificația lor originară de instrument al coerciției
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și dorințe. Dintr-o atare perspectivă și dincolo de paradigmele marxologice, economicul reprezenta un domeniu de evidență a cărui importanță nu putea face ușor obiectul unor denegări și care invita concomitent la adoptarea unor puncte de vedere critice asupra ancorărilor, ideologizărilor, articulărilor sale. Paradoxal, punerea în criză a economiei s-a tradus în câmpul antropologiei prin curente contradictorii, cel dintâi fiind o anumită refulare a dimensiunii economice a fenomenelor spre o lipsă de demnitate epistemică improprie unui academism cu frontiere din ce în ce mai reduse
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și ale grupurilor sociale și etnoculturale, redând totodată logicilor clasării și rupturii o nouă forță de solidificare. Perspectiva de totalizare a antropologiei ceea ce constituie totodată originalitatea și aportul ei esențial este convocată aici în orientarea ei proprie de descoperire a articulărilor de date, fapte și concepții erijate în domenii de interes separate și specifice de către celelalte discipline ale științelor sociale. Această orientare epistemologică vizează să dizolve în mod tendențial autonomia categoriilor economicului. Să luăm așadar ca exemplu o ipoteză a economiștilor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în arhitectura sa politică, etnoculturală și religioasă. În această optică, procesele de legitimare a puterii, a ierarhiei, a autorității de stat, dar și a pieței în inegalitatea expulzării și aneantizării altor indigeni sau străini, apropiați sau depărtați -, încastrările și împletirea articulărilor lor trasează axe de reflecție antropologică. Această reflecție, prin replasarea economicului într-o poziție nodală, reinstituie situația globală în care acesta capătă sens și în special modalitățile prin care această situație globală îi conferă o semnificație parțială, amplificată sau determinantă
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
da celor ai lucrătorilor, ca altădată indică un gol din ce în ce mai mare pe care termenul de "inegalitate" îl califică la un nivel extern și reductibil în comparație cu universul mental al actorilor, în ciuda faptului că desemnează o realitate obiectivă. Fractura se integrează în articularea unor câmpuri amestecate în logicile și practicile de viață aflate în joc: imaginarul rudeniei ca pivot al unificării politice împotriva unui dușman exterior ale cărui conotații sunt acumulate în diferite perioade (colonialism, imperialism, capitalism etc.) se destramă sub efectul ficțiunii
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cu atât mai mult destinat a servi acțiunea ca militantism didactic și repetitiv cu cât deservește capacitățile hermeneutice. Dar, mai ales, aceste două mimuri ale pieței descriu imaginarele care susțin orice edificare singulară a economiei și care produc lanțuri de articulări între elemente în prealabil disjunctive, dar ulterior reconstruite după figurații semnificative niciodată înghețate și totdeauna apte pentru afirmarea schimbărilor de situație. "Economia în sensul cel mai larg (de la producție la consum) trece prin expresia prin excelență a raționalității capitalismului și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în acest mod de existență generat de raporturile de dominare. Ei sunt semnul unei condiții împărtășite într-o comunicare care joacă un rol în depășirea conservatoare. Putem observa acest rol în înlănțuirea momentelor care alcătuiesc o înmormântare: de aceea, în articularea dintre relațiile cu strămoșii și divinitățile, participanții își joacă în cadrul ritualului condiția de dominați, împărtășită în fața străinilor prin intermediul schimbului monetar la care se adaugă hainele, limbajul, prezența funcționarilor. De asemenea, schimburile monetare ceremoniale intervin în cadrul căsătoriilor în care urmează să
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
le demonstrau în cartierul lor pentru a încerca să-și afirme apartenența simbolică la clasa de mijloc, într-un context de transgresiune ierarhică față de normele societății globale, dovedesc în plus că întreprinderea este și aici o suprafață de intersectare și articulare între itinerarii statutare pline de circumvoluții. Din acest motiv, o cercetare etnologică a întreprinderii necesită în sine o perspectivă comparativă în care să poată fi înglobate societățile apropiate și îndepărtate. Această perspectivă este cu atât mai necesară cu cât întreprinderea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
muncitori care decurge din emanciparea politică pe care vine să o reafirme pe plan microsocial. O atare interpretare, care suprimă orice legătură "culturală" imediată dintre islam și exilarea femeilor în afara uzinei, nu își propune deloc ceea ce ar fi absurd ocultarea articulărilor pe care le determină. Implicarea reprezentărilor și a practicilor diferențiale ale islamului în raporturile sociale, transformările dominației statale și sferele politicului arată puterea simbolică de ierarhizare a acestei organizări religioase. Drept corolar, ea ilustrează importanța edificărilor ierarhice imaginare și reale
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
practicilor diferențiale ale islamului în raporturile sociale, transformările dominației statale și sferele politicului arată puterea simbolică de ierarhizare a acestei organizări religioase. Drept corolar, ea ilustrează importanța edificărilor ierarhice imaginare și reale aflate într-o stare de permanentă recompunere în articularea lor cu ansamblul câmpurilor sociale. Interogații în fața mondializării* Spre deosebire de Statele Unite, rar se întâlnesc antropologi francezi care să ia în considerație fenomenele desemnate cu termenul doxic de mondializare: acestea sunt exilate la periferia tematicilor antropologice clasice rudenie, religie, logici simbolice, mituri
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
deja slăbit, dar mai ales afectând topica alterității căreia i se substituie alterizări spectaculare, care apasă asupra subiecților prin injoncțiune și prescriere. Prin urmare, trei zone preferențiale și sensibile ale cercetărilor antropologice, reținute printre altele, pot ilustra o perspectivă de articulări mai precise cu procesele de fabricare a unui univers-lume. În primul rând, conceptul de autonomie în cadrul triangulării sale cu dominația și autoritatea unul din pivoții hermeneutici ai disciplinei se prezintă sub forme din ce în ce mai complexe prin dezvoltarea sistemelor de informare și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
poate însă fi înțeles cu atât mai puțin ca un ecran sau un alibi pentru a le șterge din interogațiile disciplinei cu cât aceste procese le conferă în parte o amploare reînnoită. Conținutul acestei pertinențe trimite esențialmente la aprofundarea decriptării articulărilor care acționează la dublele nivele transversale și verticale ale câmpurilor de inserție ale actorilor (politic, economic, religios, rudenie etc.) și ale scărilor care leagă un microgrup la un spațiu global devenit prin caracterele sale de virtualitate, de volatilitate și de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
o antropologie a muncii care propune să fie păstrată axa metodologică de abordare a claselor muncitoare în același timp în cadrul muncii și în universul global al acestora, în afara sferei de producție 87. Și în acest caz, accentul este pus pe articularea dintre muncă și ansamblul relațiilor din afara muncii situate în context urban sau făcând legătura între orașe și lumea rurală. În lumina acestor inițiative desigur, tardive, dar care datează astăzi de douăzeci și cinci de ani etnologia industrială se prezintă, și acum, ca
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
științele sociale pentru a fi, de cele mai multe ori, reculturalizate. Reduse la ele însele, temele identității și alterității nu oferă decât o grilă de lectură trunchiată a realității. În schimb, ele recapătă sens dacă sunt reinserate în perspectiva antropologică a unei articulări a câmpurilor sociale și a dimensiunilor realității și dacă modalitățile prin care sunt produse sunt analizate ca o manifestare a schimbărilor sociale, economice și politice globale proprii oricărei societăți. Astfel, în lumea contemporană, de exemplu, modurile de elaborare a altora
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și universalitate / particularism 101. Poate fi mai euristică semnalarea altor trei direcții analitice privind regimurile de interdependență dintre diferitele fațete sub care se prezintă realitățile sociale: conjugarea dintre dimensiunile fenomenelor sociale (trimițând la noțiunea de totalitate exprimată de Mauss); multiplele articulări dintre diferitele câmpuri, instituții și spații de inserție socială; legăturile dintre scările socialului, coerența internă a universurilor microsociale de relații interpersonale neavând o semnificație prea mare atunci când este deconectată de raporturile pe care le întreține cu dinamicile sociale care, la
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
alege, de exemplu, studierea unei întreprinderi. Vom încerca în același fel să înțelegem modul în care raporturile și tensiunile care se înscriu în universul muncii capătă sens atât prin încastrarea într-o conjunctură politică și economică globală, cât și prin articularea cu relațiile familiale, de vecinătate, sau chiar prin raporturile întreținute cu instituțiile de stat, cu organizațiile asociative, politice sau religioase etc. O investigație etnologică în întreprindere nu poate de fapt cum are tendința de a proceda etnografia spațiilor de muncă
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
spații dedublate la nivel local și mondial, dar, totodată, și tocmai de aceea, ale reformulării raportului cu figura statului. Întreprinderea este unul din siturile privilegiate în care aceste fenomene globale pot fi surprinse, prin prisma ocurențelor lor locale și singularizate. Articularea lor cu raporturile de muncă stricto sensu devine astfel o primă axă de observație și de analiză. Dacă, în această optică, spațiul specific al întreprinderii oferă în același timp un punct de plecare și o coerență metodologică, este necesară o
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
e o constrângere care nu are nimic de-a face cu schema obligațiilor țăranului occidental. În cursul anului, țăranul smulge ierburile, ceea ce nu necesită nicio tehnică specială și nu are nimic pozitiv pentru actorul ei. Schema impusă (care este o articulare de momente de activitate) posedă în sine o raționalitate pozitivă care permite țăranului să o depășească, să o amelioreze prin căutarea unei productivități tot mai mari. În general, producția de cafea nu este decât o activitate de cules ameliorată; nu
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
rituels contemporains, Nathan-Université, Paris, 1998, pp. 52, 57. 98 Autoarea reia concluziile unei lucrări pe care a prefațat-o, consacrată manifestărilor care au loc în ziua Sfântei Ecaterina în întreprinderi: ceea ce ar fi fost de așteptat, adică o analiză a articulării modurilor de dominare legate de raporturile din cadrul muncii și de raporturile de sex, nu apare nici ca problematică centrală, nici ca interogație periferică. 99 M. Augé, Pour une anthropologie des mondes contemporains, Aubier, Paris, 1994. 100 M. Augé face referire
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
este oferită subiectului în sens vertical dar nu se comentează în nici un fel eventuala ei întoarcere pe lățime. * Principalele componente ale desenului unui copac, reținute pentru interpretare în cadrul testului: situarea copacului în pagină, dimensiunea copacului, punerea în pagină, rădăcini; trunchiul: articulare trunchi/rădăcină; ramuri; flori; fructe; linia solului; coroană; frunze; peisaj accesorii; expresia liniei; proiecții ale unor preocupări inconștiente. * Interpretarea testului ține cont de 150 de modalități. Testul Luscher sau testul culorilor Studiile de psihologie și neurofiziologice au pus în evidență
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
este din nou reunită. Clinicianul trebuie să fie atent la diferitele niveluri de comunicare și schimburi familiale: nivelul infraverbal: repartiția persoanelor în spațiu, către cine se îndreaptă copilul, cum se împarte discursul, gesturile, mimica participanților; nivelul verbal: calitatea formală și articularea discursului, conținutul acestuia, rupturile de stil și logică. De obicei copilul tace în timp ce părinții prezintă istoria simptomului. Apoi aceștia evocă istoria copilului (vorbind despre copilul real, dar și despre cel imaginar). Câteodată copilul intervine în discursul părinților pentru a corecta
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
poate că dreptului îi datorăm de fapt efortul cel mai susținut în a "decide" ce este un "bun cultural". "Dreptul de autor a fost elaborat în jurul câtorva concepte simple, aparent evidente, care constituie structura sa elementară. Expunerea acestor concepte și articularea lor selectează o concepție cu totul originală asupra artei și literaturii, care nu are de ce să invidieze teoriile cele mai subtile ale esteticii, ale criticii literare sau ale sociologiei artei." Bernard Edelman, 1989, p. 5. Edelman amintește principalele criterii care
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Pe piață se realizează tranzacțiile și se elaborează prețurile" (Moulin, 2000, p. 8). Dar lucrul cel mai satisfăcător pentru spirit este de a concepe modalitățile în care cele două elemente se articulează în realitate: "Constituirea valorilor artistice are loc la articularea câmpului artistic și a pieței" (idem). Există interrelații între cele două dimensiuni: ceea ce se întâmplă pe piața economică are ecouri (sau reciproc) în controversele estetice; iar acestea din urmă corespund, fără îndoială, unor "viziuni asupra lumii" și unor valori. Indivizii
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
punct, cercetarea empirică (și nu teoria) a fost greșită. Prin urmare, teoria este imună la critică și poate transfera povara justificării asupra descoperirilor empirice. Falsificarea nu e posibilă. A doua eroare este tautologia sau raționamentul circular. Acesta este rezultatul unei articulări imprecise a verificării. Pentru ca un test să funcționeze, ipoteza trebuie să stabilească o relație între o variabilă independentă (cauza) și o variabilă dependentă (efectul). Raționamentul circular apare atunci cînd cele două variabile nu sînt de fapt independente, drept care rezultatul va
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
a atacat în mod explicit această analogie cu economia. În primul rînd, el considera puterea ca un scop prea ambiguu pentru a fonda pe el o abordare economică. Dacă puterea este tratată drept principalul scop al politicii externe, ceea ce permite articularea raționalistă a teoriei, atunci este esențială definiția pe care o dăm puterii. Aron găsește trei definiții diferite, însă nici una nu atinge această capacitate explicativă. În concepția lui, nici "puterea ca resursă", nici "puterea ca forță" (resursele efectiv mobilizate), nici măcar "puterea
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]