5,062 matches
-
o bucată, soldatul Grințu Anton, mi-a salvat viața. Era o dimineață mohorâtă, cu ploaie măruntă și rece care venea În valuri dinspre munte. Atacul nostru din acea zi a Început puțin Înainte de ora 5 dimineața cu o pregătire de artilerie care a durat aproape o jumătate de oră. După ce s-a tras racheta roșie am pornit cu subunitatea mea spre cota 505. Nu se mai auzea nimic la doi pași și nici nu se vedea, zburau avioane la mică Înălțime
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
părțile și nimeni nu mai credea că mai scapă de acolo. O subunitate de lângă noi se retrăsese și rămăsesem aproape Încercuiți. Eu eram tânăr, abia ieșisem din școala de ofițeri și, așa cum Învățasem, am reluat atacul imediat ce focul nostru de artilerie a fost prelungit. La vreo 80 de metri sub cotă am căzut rănit În două locuri, la picior și la umăr. Am stat acolo În ploaia rece, rănit și auzind din când În când gloanțele șuierând pe deasupra mea, până aproape de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
gândul că, poate, trapezele delimitate erau cultivate altfel atunci. Ceața care se mișcă alene pe suprafața dealului Îl ajută să-și imagineze: După câteva ore eram din nou atacați de 11 tancuri inamice, din porumbiștea din față, Însoțite de infanterie. Artileria și aviația germano-horthystă ne bombardau continuu. În acele momente grele pentru noi am primit ordin să ne retragem prin focul inamic, fiecare pe cont propriu, În pădurea din partea de sud a comunei. Treceam prin curțile oamenilor, ne mai ascundeam pe după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
care pleca la Batalionul 2 Administrativ și l-am rugat s-o pună În Gara de Nord. cu el m-am dus din nou pe rampa gării din oraș și acum Îmbarca bateria a șasea și grupul de comandă al Divizionului 2 Artilerie Ușoară. M-am găsit (din Întâmplare?) cu Oiță al lui Marin Duțea și mi-a dat un pachet de țigări și am stat mult de vorbă cu el seara am spălat cămășile murdare și am primit 39 de țigări, unt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Buldulea. se făcea că era fată mare. și Rădița se făcea că murise și ajunsesem văduv, ferească Dumnezeu! În satul A. am sosit În ziua de 10 mai, după 50 de zile de mers, eram foarte aproape de ultima linie de artilerie și se auzea tot timpul bubuind tunurile de se cutremura pământul. dormeam În corturi și era un frig de ne Înghețau mâinile. Acum putem urmări mai cu metodă, pe ecran, În ce constă activitatea funcțională a unei brutării de campanie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
venit un avion și am dat s-o rupem din nou la fugă, dar a aterizat lângă noi și se spunea că e Poșta. pe sub seară m-am găsit cu Răducanu G. Marin. am stat de vorbă mult și bătea Artileria de se cutremura pământul. sâmbătă și duminică nu s-a lucrat nimic din cauza bombardamentelor și a tirurilor de artilerie. abia luni s-a lucrat la tăiat lemne și În timpul ăla au trecut pe acolo camioane cu răniți din Regimentele 5
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
se spunea că e Poșta. pe sub seară m-am găsit cu Răducanu G. Marin. am stat de vorbă mult și bătea Artileria de se cutremura pământul. sâmbătă și duminică nu s-a lucrat nimic din cauza bombardamentelor și a tirurilor de artilerie. abia luni s-a lucrat la tăiat lemne și În timpul ăla au trecut pe acolo camioane cu răniți din Regimentele 5 Dorobanți, 20 Dorobanți și 3 Călărași. Trebuie găsită o soluție tehnică pentru a exprima prin imagini filmate și joc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
de drept? ― La Infanterie. Iepure de câmp - a răspuns Todiriță. ― Uite că, dacă acuma se ține seama la ce armă a făcut armata fiecare, apoi tu nu te potrivești cu mine nici într-un chip. Eu am făcut armata la artilerie. Îs comandant de tun, Todiriță băiete. Așa că, cum o dai, cum o sucești, tot nu se leagă lucrurile. Da’ cine știe dacă or mai fi tunuri pentru niște moșnegi ca noi? ― Apoi dacă voi sunteți moșnegi, atunci ci sî mai
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
Apoi dacă voi sunteți moșnegi, atunci ci sî mai zâc di mini? - a intrat în vorbă moș Pavel. ― Ei. Pe matale nu te punem la socoteală - a răspuns Dumitru. ― Aflați voi, flăcăi’ tati’, cî șî eu am făcut armata la artilerii. Doamni, cât am mai împins la tun în timpu’ războiului! Eu eram ochitor. Șî dacî aș fi greșât macar cu o gradațâi, apâi nu era bini di mini. Am fost și rănit la umăru’ stâng. Ne-o descoperit neamțu’ șî
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
de defilare, dumneata poate erai încă prin școală. ― Cine dintre voi este Dumitru Dinsus? - a întrebat sergentul, după ce a cercetat hârtiile pe care le primise de la ofițerul de serviciu. ― Eu sunt, domnule sergent - a răspuns Dumitru. ― Ai fost sergent la artilerie? ― Da. Chiar comandant de tun! ― Bravo! Numai că aici nu avem tunuri. Da’ cine știe? Te-a trimite la o unitate de artilerie. Că se cam respectă arma la care ai fost de recrut. ― Bine ar fi - și-a exprimat
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
le primise de la ofițerul de serviciu. ― Eu sunt, domnule sergent - a răspuns Dumitru. ― Ai fost sergent la artilerie? ― Da. Chiar comandant de tun! ― Bravo! Numai că aici nu avem tunuri. Da’ cine știe? Te-a trimite la o unitate de artilerie. Că se cam respectă arma la care ai fost de recrut. ― Bine ar fi - și-a exprimat speranța Dumitru. ― Uite că am să încerc să pun o vorbă bună pe lângă domnul căpitan ― Mulțumesc de pe acum, da’ dacă nu-i cu
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
încerc să pun o vorbă bună pe lângă domnul căpitan ― Mulțumesc de pe acum, da’ dacă nu-i cu supărare, aș avea o mare rugăminte. ― Cred că știu ce vrei să mă rogi. Să-l dea și pe consăteanul tău tot la artilerie. ― El nu mi-i numai consătean, ci îi vărul meu drept, domnule sergent, și suntem ca frații... ― Știu și eu? Eu sunt doar un sergent, iar domnul căpitan... ― Cine știe?... Dumnezeu îi mare și poate om avea noroc... ― Om vedea
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
Parcă ai fi un motan prins la oala cu smântână. ― Domnule căpitan, permiteți să raportez. ―Lasă formalitățile pentru ocazii oficiale. Acum discutăm lucruri particulare. Te ascult. ― V-aș ruga să-i dați pe acești doi oameni în aceeași unitate de artilerie, dacă se poate, fiindcă sunt veri drepți și... ― Ți-au căzut dragi. Așa-s țăranii. Sentimentali. Și, cum știi, nici eu n-am căzut cu hârzobul de sus. Așa că am să am grijă să fie împreună la o unitate de
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
dacă se poate, fiindcă sunt veri drepți și... ― Ți-au căzut dragi. Așa-s țăranii. Sentimentali. Și, cum știi, nici eu n-am căzut cu hârzobul de sus. Așa că am să am grijă să fie împreună la o unitate de artilerie... Sergentul îl avusese învățător pe căpitan, care era ofițer în rezervă, provenit din primul război... Acuma a fost reactivat, primind responsabilitatea serviciului de primire a celor chemați în concentrare... ― Vă mulțumesc, domnule căpitan. ― Ce mai știi de acasă? - l-a
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
vedea ce scrie pe hârtia primită. Au rămas cu ochii ațintiți într-ai căpitanului, care îi privea ca un părinte. ― Am respectat rugămintea sergentului care v-a adus la mine și v-am repartizat pe amândoi la o unitate de... artilerie... Ai grijă, infanteristule, să nu mă faci de rușine. ― N-am să vă fac de rușine, domnule căpitan - a răspuns Todiriță vioi. ― V ați făcut o pomană cu noi - a îngăimat Dumitru. ― Acum mergeți la poartă, unde veți afla la
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
le simțea ca pe o povară. Ce să le spună? El știa doar unde i-au trimis pe el și pe Todiriță. Încolo... În cele din urmă, le-a răspuns: ― Eu cred că ne duc la o unitate mare de artilerie, fiindcă toți suntem artileriști cred. Nu? Da’ vorba ceea: nu-i mult până departe... Așa că să fim sănătoși și om ajunge noi... ― Pentru un așa răspuns cred că ar fi nevoie de o dușcă de rachiu, ca să putem învinge apăsarea
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
L-om trece noi” - ne-am gândit, continuându-ne drumul... O pantă destul de mare ne-a ieșit în întâmpinare. Nu-i vedeam întinderea. Așa că am mers înainte. Încet-încet, însă, caii nu mai puteau trage dihania de tun. Eram doar la artileria grea. Atunci, „trupeții”, am pus umărul la împins tunul. Cu mare greu, am ajuns la podețul cu pricina... Ne-am oprit. Apa pârâului se auzea curgând învolburată într-un hău adânc. „Atenție!” - a răcnit „răcanul”. „Ca să intrăm pe pod, trebuie
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
să ne vizăm foile de drum și pe urmă... om mai vedea noi. Când casiera a văzut foile de drum, s-a uitat lung la ei și i-a întrebat precipitat: ― Ați scăpat? La ce armă ați fost concentrați? ― La artilerie - a răspuns Dumitru. ― Oare le-o fi dat drumul și celor de la infanterie? Bărbatul meu îi dus tocmai în celălalt capăt de țară... ― Nu știm dacă au scăpat și ei. Poate că n-au de ce să-i țină mai mult
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
de pâine... Nici nu au băgat de seamă că printre ei se înghesuia și căpitanul Coasă, încercând să dezghețe un colț de pâine... Venise mai degrabă mânat de teroarea singurătății celui pus în fața unei grele răspunderi: comanda unei baterii de artilerie trimisă spre un obiectiv insuficient de clar pentru el... „Să asigure flancul drept al diviziei”... S-au apucat să mănânce. Mestecau uitați de ei. Privirea le rămânea fixată în jarul din fața lor... Oare pe unde le hălăduiau gândurile? Poate spre
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
grupei. ― Nu știu răspunsul la întrebarea asta, dar cred că vom avea treabă toată noaptea. Pe loc nu vom putea rămâne, fiindcă ne-am putea trezi cu rușii peste noi. Ei și-ar da seama că suntem o baterie de artilerie și nu infanteriști. Așa că ar avea superioritatea tehnică și tactică asupra noastră. Și atunci... ― Adio libertate - a prezis comandantul grupei de avangardă. ― Asta doar în cazul că rămâi viu din încăierare - și-a spus Dumitru gândul. Frânți de oboseală, au
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
A fost psihologul „agreat” al Partidului Comunist încă din anii 40, fiind de mai mulți ani încoace un informator pentru FBI. Avem acces la cartoteca completă a dosarelor lui psihiatrice - toți mahării de la AUFT - rufele lor murdare datând dinainte de război. Artilerie grea”. Smith lovi masa cu palma și se ridică în picioare. „Un tun, o mitralieră, poate chiar o bombă atomică. Ne întâlnim cu ei mâine acasă la tine, Ellis? Ora zece?” Loew gesticulă cu degetul-pistol în direcția lui. „Zece fix
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
te cam păcălești cu ovreiașul, care nici nu știe ce noroc are. Lui Audrey îi căzu falca. Țigara îi ateriză în poală. O ridică și o stinse. Ești chiar atât de dement - sau atât de tâmpit? Bang, bang, bang, bang - artilerie grea. Buzz spuse: — Poate pentru că pur și simplu am încredere în tine. Apoi se duse la ea și o sărută pe Audrey Anders direct pe buze, ținându-i capul cu o mână în căușul palmei. Ea nu deschise gura și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
obosit și iritat și știa că asta se vede. Era obsedat de cazul lui, nu de rahatul ăsta comunist, iar dacă De Haven insista să-i verifice trecutul, avea de gând să se dea lovit și să facă apel la artileria grea: renașterea convingerilor politice și câteva întrebări despre ce îi putea oferi AUFT. — Domnișoară De Haven... — Claire. — Claire, vreau să ajut. Vreau să mă pun din nou în mișcare. Am ruginit în toate cele, în afara pumnilor. În plus, îmi trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
sigiliu de la Stanford pe el, pregătindu-se să producă maximum de daune. Buzz își duse o mână la propriul lui pumn și îl strânse - alt semnal: Nu-l lovi, că te lovesc și eu. Mal se sperie și recurse la artileria verbală grea. Loftis nu știa că Chaz Minear îl turnase celor de la CCAA. — Îl protejezi pe Minear? Zău că n-ar trebui, pentru că el te-a turnat la FBI. Din cauza lui ai ajuns pe lista neagră. Loftis se ghemui ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
oamenii cădeau sub săgeți zi și noapte. Nu mai aveau mâncare, nu mai aveau apă. Erau siliți să fiarbă zăpadă, dar În ultimele zile nu mai ninsese, ba parcă vremea se mai Încălzise, iar ghețurile se transformaseră În mocirlă. Înaintarea artileriei era infernal de grea. Câte douăzeci de ieniceri trebuiau să Împingă roțile tunurilor, pas cu pas, fără a ști dacă se Îndreaptă spre dușman sau merg În gol. Până când, În sfârșit, trupele lui Ștefan fuseseră reperate, aproape de ei, chiar În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]