798 matches
-
curând, în proaspăta colecție „Vintage”, Amintirile. (Un prim volum al acestora, de fapt, intitulat Ce am auzit de la alții.) Memorialist, cum spuneam, dar și istoric, genealogist, prozator, Radu Rosetti e un autor, așa-zicând, născut la maturitate. Până atunci, în ciuda ascendenței mai mult decât nobile, indigența constrângându-l să ducă o viață plată, de funcționar. Debutul în literatură se produce abia în 1904, cu un roman istoric în foileton (apărut în Epoca.) La peste 50 de ani, așadar. Mai cunoscute sunt
Muntenia moldavă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5414_a_6739]
-
din Timișoara - Ripensia. Era Ștefan Dobay. Táncos cucerește Europa Perioada cea mai prodigioasă a „Chinezului“ se scurge între anii 1924 și 1927. Abia după 1925, sub imperiul noii reglementări a ofsaidului, încep cu adevărat problemele tactice. Nu mai era suficientă ascendența tehnică pentru a se impune învingătoarea. „Chinezul“ se făcuse remarcată tocmai prin virtuozitatea jucătorilor: pase precise, stopuri milimetrice, deschideri spectaculoase, utilizarea ambelor picioare, joc impecabil de cap. În această categorie intra și Tänzer, îmbinând driblingul subtil cu pătrunderea în viteză
Agenda2003-41-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281578_a_282907]
-
Falun Gong. Deși înfățișarea nu trădează abilitate într-o tehnică străveche, Anca vorbește despre ea cu naturalețe. A terminat Dreptul și lucrează la o firmă de calculatoare. Dovedește astfel că raționalul legislației și al informaticii se împacă foarte bine cu ascendența spirituală. Privind în trecut, niciodată nu s-ar fi gândit că va practica Falun Gong. „Știam despre China că este una dintre cele mai vechi civilizații și culturi, am mai văzut eu câte ceva la televizor. Tata a făcut judo, dar
Agenda2005-33-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284083_a_285412]
-
de familia lui. „Când mi-e prea dor de ei - mărturisește Contra senior - îmi iau bilet de avion și zbor la Madrid, la copii“. Preferata este însă, de departe, singura nepoată - Sara Ioana. O viitoare sportivă, fără îndoială, dată fiind ascendența. Tatăl - unul din eroii arenelor, mama - fostă handbalistă. Cosmin și Alina s-au cunoscut în timpul liceului și au ajuns în fața ofițerului stării civile în 2000. Ceremonia religioasă - cu siguranță că timișorenii își amintesc - s-a oficiat pe 30 iunie 2001
Agenda2003-28-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281239_a_282568]
-
La un prim nivel, care nu este și cel mai relevant, ceea ce îi diferențiază pe cei doi este chiar spațiul exterior, orizontul peisagistic și regimul meteo-climatic. În vreme ce Ovidiu Maitec, prin material, dar și prin natura definitivă a formelor, are o ascendență alpină, o cotă scăzută a temperaturii și oferă o percepție învăluită de penumbre, Sultana Maitec este solară, pictura sa reverberează înaltele temperaturi meridionale, iar spațiul de vizibilitate este, dacă putem spune așa, transparent pînă la opacitate. Și poate că de
Un simplu accident al luminii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13012_a_14337]
-
care Beethoven a auzit-o în prima zi a surzeniei sale" (Lentoarea, Humanitas, pag. 82-83). Kundera pare copleșit de forța variațiunilor, fie ele și iluzorii, așa cum Thomas Mann era confiscat de dialectica sonatei tonal-funcționale. Interesant însă, amîndoi și-au găsit ascendența în muzica lui Beethoven, poate și pentru că Beethoven a fost cel ce a adunat, în condiții de maximă securitate și eficiență, principiul variațional și cel al sonatei sub același trainic acoperiș.
Variațiunile Kundera by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11192_a_12517]
-
până când se vede lefter. Pe punctul de a se sinucide, este salvat prin electroșocuri de depresia ce se instalase. Însuflețit de elanuri comuniste, dezamăgit de degringolada regimului sovietic, votează totuși cu Chirac. Urmează calea multor emigranți și își declară o ascendență nobiliară care-l leagă, nici mai mult nici mai puțin, de ultimul țar. În chip misterios, se reface financiar și își schimbă stilul de viață: poartă costume de marcă, frecventează un club, joacă bridge, organizează ieșiri cu prietenii în oraș
Înlocuitorul by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4079_a_5404]
-
care împreună spun un lucru iar separat altceva. A plecat uneori de la simple impresii, supoziții, de la o afirmație a cuiva făcută întâmplător, simțind însă că acolo poate exista un temei, ceva ce poate fi confirmat producând documente. Să luăm cazul ascendenței brăilene a familiei Steinhardt, despre care N. Steinhardt a vorbit în treacăt în Jurnalul fericirii, unde amintea că tatăl său a făcut liceul la Brăila, și mai apoi într-o scrisoare târzie, din 1988, unde afirmă că familia tatălui său
Documente brăilene by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5785_a_7110]
-
în valoare de către fostul diriguitor al Uniunii Scriitorilor? Cît privește Centenarul Eminescu din 1950, ca și Centenarul Caragiale din 1952, aceste manifestări n-au reprezentat decît prilejul unor operații de anexionism ideologic, de trucaj exegetic, pentru a da iluzia unei ascendențe onorabile a suveranului "realism socialist", de proveniență sovietică. Mihai Beniuc însuși admite că Centenarul Eminescu n-a fost decît un decalc al sărbătoririi lui Pușkin, petrecute cu un an înainte: Am vorbit de importanța pe care o avea pentru noi
O struțo-cămilă ideologică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17139_a_18464]
-
puțin satisfăcătoare, și ea se termină cu o concluzie destul de severă, dar probabil justificată: aceasta vorbește despre „retardul metodologic al criticii noastre”, de forma „predominant cronicărească”, expozitivă, a discursului critic, de structura preponderent monografică a cercetării care decurge tocmai din ascendența ei în cronica literară și mai ales în „dogma autonomiei esteticului”, care anulează orice intenție de comparatism sau viziune structurantă (p.19), de „criteriile” impuse printr-o viziune autarhică, alimentând prea adesea ideea de unicitate a unei performanțe generate de
Globalizarea criticii literare by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2672_a_3997]
-
din ea un om de teatru complet. Grația, sensibilitatea naturală, inocența frumoasă a artistei se regăsesc în discreția întotdeauna funcțională a decorurilor și în costumele care fac elegantă până și pânza de sac“ - Codruța Popov l Eugen Moțățeanu: „Cu o ascendență ilustră, atât din punct de vedere istoric cât și artistic, Eugen Moțățeanu a ales să urmeze cariera stră-străbunicului său, Dumitru Moțățeanu, actor în trupa lui Pascaly și coleg al lui Mihai Eminescu. Menționăm câteva dintre rolurile pe care le-a
Agenda2005-27-05-senzational 1 () [Corola-journal/Journalistic/283900_a_285229]
-
o cronică, în schimb acesta beneficia de vreo 30. Tipic postmodern, mi-am șoptit atunci în barbă. Și totuși, abordarea regizorală mi s-a părut nu doar necritică, ci panegirică de-a dreptul. Cei care puseseră din greu umărul la ascendența acestui gen și câștigau la greu de pe urma lui erau intervievați. Cei care ascultau și produceau acest gen de muzică erau intervievați. Cei care aspirau să devină dj erau intervievați. Nu cumva v-ați fi așteptat să îl critice... Din contră
Bietul Documentar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11331_a_12656]
-
Fărcășanu, așadar, se afla situat pe o poziție care trebuia să fie nu doar combătută, ci desființată, lichidată. Dar, dincolo de apartenența de clasă, să-i zicem astfel, Mihail Fărcășanu trebuia lichidat pentru el însuși. Nu era numai un liberal prin ascendențe de familie și prin convingeri, ci era și un luptător de temut, un adversar dispunând de mari capacități ofensive, tenace, nedispus la compromisuri. Trebuia deci să fie lichidat. Ultimele luni ale anului 1944, după răsturnările din ziua de 23 august
Idealism și realism by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2961_a_4286]
-
nimeni. Care este reprezentarea pe care o construiește muzica de pe canalul Etno TV? Aceeași care poate fi reperată și în spectacolele de folclor "clasice", mai vechi sau mai noi, de tip Tezaur folcloric: românul (el sau ea), țăran sau cu ascendență țărănească, mândru de obârșia sa, curat la suflet și la sânge, într-o eternă stare de beatitudine pricinuită (pesemne) de fericita sa viață. Cu unele deosebiri înnoitoare, care probează că în decembrie 1989 au avut totuși loc unele evenimente: românul
Refuz by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/15079_a_16404]
-
Pagină realizată de KARINA TUTINOI și LUCIAN SAVA Mihai Alexandru: muzicianul care compune în somn Prolificul nepot al ilustrului Virgil Birou își dezvăluie taina: toate operele i-au fost „dictate“ în vis Are o ascendență ilustră: familia Birou, neam care a dat compozitori, scriitori, oameni însemnați pentru Banatul cultural. Are o soție minunată, care a făcut două facultăți, ca să aducă în casă un salariu. El însuși a început trei facultăți, fără să le termine, și
Agenda2004-26-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282571_a_283900]
-
Grete Tartler Dosarul de securitate al unui ambasador: Coen Stork. Prefață de Dennis Deletant. Selecție de documente, prezentare și note de Cătălin Strat. Humanitas, 2013 Provenind dintr-o famile cu ascendență artistică, moștenind o fire care l-ar fi lansat la fel de bine și în jurnalism, Coen Stork, născut în 1928 în Olanda, fost diplomat la Bagdad, Pretoria, Paris, Buenos Aires, Helsinki, Londra, ambasador la Havana (1982- 1987) și București (1988- 1993) a
Un ambasador neobișnuit by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3490_a_4815]
-
a torturat și ucis cu complicitatea Darvuliei, sfetnic de taină și vrăjitoare, sute de fete utilizându-le sângele ca pe un exilir al tinereții fără bătrânețe. În momentul în care contesa a făcut greșeala să elimine și câteva fete cu ascendență nobiliară a fost demarată o anchetă care i-a stabilit vinovăția, fiind condamnată la recluziune perpetuă într-una din camerele castelului unde a fost zidită. Prin vocea naratorului, contele Istvan Thurzo (Daniel Brühl), biografia lui Erzebet Bathory (Julie Delpy), ca
Gore: pasiune și omor by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5905_a_7230]
-
cu care, indiscutabil, își dispută teritoriul postmodernismului, cu atît mai ispititor cu cît e asimilat unei calități estetice. În vreme ce primii ignoră în bună parte producția scriitorilor ieșiți în arenă în anii ^90, ultimii nu se arată dispuși a le recunoaște ascendența, considerîndu-i deja "epuizați", "terminați". Se manifestă o mobilitate fără precedent, o nervozitate generaționistă aproape isterică. Au început să bată la ușă și "douămiiștii" Mircea A. Diaconu menționează și "condescendența" optzeciștilor afirmați inițial, majoritatea aparținînd "totalitarismului" bucureștean ( s-ar putea vedea
Subistorie și supraistorie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13981_a_15306]
-
românism. De aceea avertizează insidios din primul paragraf: Un fapt trist, dar vrednic de semnalat: sângele mixt începe să ridice glasul! Noi, ardelenii, nu obișnuim să acceptăm lecții de Ťromânismť din partea nimănui, cu atât mai puțin din partea unor oameni cu ascendență amestecată!" Blaga invocă informația (adevărată, dar, în fond, prin nimic infamantă) că Dan Botta este corsican pe linie maternă, deci impur etnic: "Oricare ar fi rezultatul unui atare examen, rămâne ascendența amestecată, care vrea să ne dea lecții de românism
Lucian Blaga și Dan Botta: sfârșit de partidă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11884_a_13209]
-
nimănui, cu atât mai puțin din partea unor oameni cu ascendență amestecată!" Blaga invocă informația (adevărată, dar, în fond, prin nimic infamantă) că Dan Botta este corsican pe linie maternă, deci impur etnic: "Oricare ar fi rezultatul unui atare examen, rămâne ascendența amestecată, care vrea să ne dea lecții de românism! Sângele meu refuză să stea de vorbă cu semi-români în chestiuni de românism! Modul particular al dlui Dan Botta de a-și afișa și de a-și afirma românismul (în perspective
Lucian Blaga și Dan Botta: sfârșit de partidă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11884_a_13209]
-
de grație, și Alex Ștefănescu are libertatea să-și republice un text fără mențiune, dînd satisfacții columbiene recenzentului și palpitații gratuite împătimitului întru Nichita Stănescu. Ca să ne convingă că Nichita Stănescu a existat, Alex. Ștefănescu recurge la artificii portretistice cu ascendență ilustră (N. Iorga, G. Călinescu), pentru care nu duce lipsă de farmec. Ne-o imaginăm cu satisfacție pe frumoasa necunoscută care îi aduce covrigi calzi poetului de la simigeria de peste drum, pe rusoaica frumoasă și de viță care a fost mama
Carte în doi: Nichita Stănescu și Alex. Ștefănescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17262_a_18587]
-
mari, din boieri vechi - Grădiștenii - și sunt înrudit cu aproape toate marile neamuri din țară, inclusiv cu Basarabii, cu Mușatinii, cu Brâncovenii, Cantacuzinii, cu Ghiculeștii, cu toți; bunica mamei era Ghica și prin ea, dacă faci iarăși un tabel de ascendență, ajungi departe. - Cum a fost atmosfera în familie, cum v-au educat, cum v-au pregătit pentru viață? - Să știți că impresia mea de copil a fost - hai să nu zicem de sărăcie, dar de sărăcire. Faptul că mama era
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
La un prim nivel, care nu este și cel mai relevant, ceea ce îi diferențiază pe cei doi este chiar spațiul exterior, orizontul peisagistic și regimul meteo-climatic. în vreme ce Ovidiu Maitec, prin material, dar și prin natura definitivă a formelor, are o ascendență alpină, o cotă scăzută a temperaturii și oferă o percepție învăluită de penumbre, Sultana Maitec este solară, pictura sa reverberează înaltele temperaturi meridionale, iar spațiul de vizibilitate este, dacă putem spune așa, transparent pînă la opacitate. Și poate că de
De la parteneriat la comuniune by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15455_a_16780]
-
prezentul volum la Premiile de Debut ale revistei. Din amintirile unui Chelbasan face parte din prietenoasa familie a poemelor așa-zis ludic-minimaliste, mici romane în versuri considerate îndeobște marginale estetic, prizate îndeosebi după '89, deși își pot găsi o strălucitoare ascendență antedecembristă: poemele lui Mircea Ivănescu cu Mopete, cele cu Julien Ospitalierul, Detectivul Arthur sau cu Reparata ale lui Emil Brumaru. Alături de Nea Gică frizerul din Bucla de T.O. Bobe și de Tina, Fata din lift-ul blocului B zero
Copilăria și complexele ei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12670_a_13995]
-
său (1904), înregistrăm o singură schimbare majoră de perspectivă. Despre Sadoveanu s-a scris mult, dar s-a scris cam la fel. Judecând la rece, nu avem, asupra operei lui, decât două mari abordări. Una, care avantajează povestitorul spontan, cu ascendență arhaică, dotat cu un uimitor instinct al limbii române. Cealaltă, încă în vogă, care descoperă, îndărătul acestor caracteristici, un fond cultural impresionant. O a treia, cum spuneam, se lasă încă așteptată. Poate nu foarte mult. În colecția Biblioteca pentru toți
Sadoveanu pentru toți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5145_a_6470]