1,950 matches
-
destinul artelor (1975), ediție întregită a unei versiuni mai vechi (1971), conține cea mai împlinită imagine, elaborată la noi, a fenomenului renascentist urmărit în întreg perimetrul european. Cunoașterea literaturilor de mare circulație - engleză, germană, franceză și italiană - permite autoarei întemeierea aserțiunilor generale pe exemplificări convergente, convingătoare. Debutând cu un studiu erudit asupra umanismului, considerat o permanență născătoare de filosofii antropocentrice, cartea înfățișează varietatea și procesualitatea feluritelor lui întrupări, în capitole comparatiste despre poezie și artă, literatura platonizantă și cea burlescă, dezvoltate
DUMITRESCU-BUSULENGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286912_a_288241]
-
seamă. Imaginând o spovedanie a eroinei (Gelia) către un tânăr medic (Vladimir), „romanul” Sunt fata lui Ion Gheorghe Antim (1936) inspiră mai adesea comentarii ce-și caută premisa în datele psihanalizei și în complexul freudian schițat (de unde însă și vulgarizări, aserțiuni riscate ori superflue). Decepția trăită de Antim, inadaptat învățător de țară, la vestea nașterii unei copile ce pare să uzurpe locul fiului dorit, e o „figură” epică tranșantă, comună și mentalității maniheice a basmului - lume a absurdului naiv. Reacția frustrărilor
FARAGO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286957_a_288286]
-
discursuri de îmbărbătare memorabile, ca acela din 14 decembrie 1916, în care se opune retragerii din fața armatei germane („Să ne mănânce câinii pământului acestuia mai curând decât să găsim fericirea, liniștea și binele din grația străinului dușman”) și, citând o aserțiune a lui Petru Rareș, prevestește înfăptuirea idealului național: „Vom fi iarăși ce am fost și mai mult decât atât.” După deschiderea Universității din Cluj savantul răspunde fără ezitare solicitării de a ține cursuri, dar refuză indemnizația pentru deplasare. În 1923
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
ce stăpânesc o carte, a le pune în legătură cu acelea care rezultă din activitatea omenească, neliterară, a scriitorului” și a încadra personalitățile literare în contextul ideologic și politic al epocii. Asumându-și o asemenea sarcină, eruditul o și îndeplinește. Caracterizările și aserțiunile sale se întemeiază pe o documentație vastă, pe o colosală cantitate de informație. Formulările, nu rareori pline de relief, învederează un puternic talent literar, un mare dar al expresiei. Virtuți literare caracterizează de altfel întreaga operă a lui I., ceea ce
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
9.3.2.1. Modelul relațiilor obiectuale 250 9.3.2.2. Terapia familială multigenerațională 251 9.3.3. Alte abordări 252 9.3.4. Abordarea sistemică și redescoperirea individului: terapia cognitivă 254 9.3.5. Echivalențe enunțiale. Concepte și aserțiuni distinctive 257 Capitolul 10 Principii metodologice și tehnici de asistență și terapie 10.1. Metode nonverbale 263 10.2. Arta de a pune întrebări 265 10.3. Metafora 267 10.4. Inventare, contracte contingențiale, injoncțiuni paradoxale și conotații pozitive 268
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
esențială existența unui referent ontic și a unei variante perceptiv-inferențiale corecte, fundamentată rațional. Ea face apel la fapte și deaceea dă randament sporit în combinație cu terapia comportamentalistă (vezi 9.3.1.3.). 9.3.5. Echivalențe enunțiale. Concepte și aserțiuni distinctivetc " 9.3.5. Echivalențe enunțiale. Concepte și aserțiuni distinctive" Cât din producțiile spiritului uman sunt idei noi și cât doar invenție expresională este nu numai o problemă majoră filosofică, ci și una practică. Cariere și acreditări științifice - formale și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
perceptiv-inferențiale corecte, fundamentată rațional. Ea face apel la fapte și deaceea dă randament sporit în combinație cu terapia comportamentalistă (vezi 9.3.1.3.). 9.3.5. Echivalențe enunțiale. Concepte și aserțiuni distinctivetc " 9.3.5. Echivalențe enunțiale. Concepte și aserțiuni distinctive" Cât din producțiile spiritului uman sunt idei noi și cât doar invenție expresională este nu numai o problemă majoră filosofică, ci și una practică. Cariere și acreditări științifice - formale și informale - depind de acestea. Astăzi, din ce în ce mai mult, problema menționată
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de specialitate, multe dintre ele dispar. (Desigur, pentru vorbitorul de limbă română se adaugă dificultatea de traducere.) Oricum, dincolo de posibilele nuanțe, pornind de la ideea suprapunerilor și echivalențelor, vom proceda în continuare la o selecție și sistematizare a principalelor concepte și aserțiuni întâlnite în literatura de specialitate după criteriul distinctivității lor, al puterii lor discriminativ-teoretice: - familia funcționează ca un sistem, cu granițe (limite) bine conturate față de exterior. Ea este un teritoriu - termen pe care analiștii socioumani l-au împrumutat din biologie (etiologie
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
îi apare Aron Cotruș. Viața și opera (1996), monografie bazată pe o serioasă documentare în țară și în străinătate, care reconstituie meandrele unei existențe dramatice și ale unei opere deplin solidare cu personalitatea morală și activitatea civică a scriitorului, corectând aserțiuni tendențioase, ideologizante și identificând liniile de forță ale liricii lui Cotruș, diferențele ei de nivel și neajunsul frapant al autopastișării. Nu în ultimul rând, monograful tinde spre o sinteză a opiniilor critice, guvernată de onestitate și simț al valorii, scoțând
RUJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289397_a_290726]
-
coautoare a antologiei Evoluția scrisului feminin în România (1935). Pe când era la Sibiu, în 1940, participă la Cercul studențesc „Octavian Goga”, condus de Lucian Blaga. Atrasă de puternica personalitate a poetului, se detașează ulterior de el, ajungând să producă o aserțiune uimitoare: lirica blagiană nu ar fi „îndeajuns de convingătoare în structurile intime ale evoluției culturii noastre naționale”. În această perioadă publică broșura De ziua mamei (1943), un discurs rostit la Teatrul Municipal din Sibiu, care tratează, într-un stil patetic
SANDULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289467_a_290796]
-
sistemul propriu de valori" Între biologic și axiologic există strânse legături, atât în sens filogenetic, cât și ontogenetic. La nivel grupal, valorile au apărut și s-au cristalizat printr-o subtilă dialectică a nevoilor individuale cu cele generale. Pornind de la aserțiunea că nu trebuie să opunem în cazul ființei umane socialul biologicului, întrucât omul este un animal social, reprezentanții sociobiologiei pretind că foarte mult din ceea ce în mod tradițional explicăm în comportamentul uman prin contribuția structurilor (instituționale sau de mentalitate) socioculturale
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
la nevoile și mecanismele elementare. Neputând eluda realitatea valorilor umane propriu-zise (cinste, adevăr, frumos ș.a.), el le consideră valori secundare și le derivă direct din cele primare (bazale). Umorul, de exemplu, s-ar explica prin aceea că oferă contraexemple pentru aserțiuni stabilite, altfel spus creează disonanță între informații, între „ceea ce ne așteptăm” și „ceea ce s-a spus” (în comedii, în glume etc.). Aceasta ar răspunde caracteristicii minții noastre de a opera în conformitate cu modelul bayesian, potrivit căruia există întotdeauna cel puțin două
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în principiu, vorbește sufletului obștesc”. Apoi autorul menționează cu toată seriozitatea un anume „sabotaj artistic”, similar celui economic, pentru a conchide că „a venit vremea dar, ca toți muncitorii de specialitate să reintre în nobila uzină a fabricatelor spiritului”. Asemenea aserțiuni mascau și o mai mult decât posibilă ironie. De altfel, G. Călinescu pare să nici nu clipească atunci când recurge la echivalări sofistice, afirmând cu „tărie proletară”: „Artă pentru popor înseamnă, așadar, artă clasică, îndreptată spre esențialul uman”. Pe pagina întâi
LUMEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287894_a_289223]
-
clasei de elevi unde cadrul didactic este văzut în ipostaza de lider), nu putem să omitem importanța de catalizator (ori dimpotrivă) a comunicării pe care diferitele modele de leadership o accentuează. Readucem însă în atenție și cu acest prilej o aserțiune pe care am promovat-o deja și pe care o vom susține - în forme variate - pe parcursul întregii noastre lucrări: este evident că necesitatea de a privi fenomenul comunicațional sub cât mai multe dintre aspectele pe care acesta le dezvoltă ne
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
teatru. Piesa care l-a impus pe S. în dramaturgia românească e Patima roșie, reprezentată - cu Elvira Popescu în rolul principal - și publicată în 1916. Din punctul de vedere al autorului, meritul incontestabil al dramei rezidă în construcție. Însușindu-și aserțiunea lui I. L. Caragiale că teatrul nu e atât literatură cât arhitectură, el s-a străduit să dea textului o soliditate de edificiu în care toate componentele structurante converg spre asigurarea unității totului. Piesa înscrie și un moment semnificativ în evoluția
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
când al unuia, când al celuilalt, Devotatul Amic. Redus la ultima schemă ideatică și tradus într-un limbaj cât mai uzual, colocviul din A fi, a face, a avea (1985) argumentează savant (ultrasofisticat, pe alocuri), în limbaj matematic, exemplificat grafic, aserțiunea că „întreaga aventură umană” se consumă între „polii verbelor fundamentale”, adică a fi și a avea. Primul e verbul „total”, primordial, „din care răsar toate numele (și toate pronumele) și toate celelalte verbe (și toate adverbele)”, pe scurt: toate cuvintele
SORA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
unele cu o vervă polemică de calitate, fină, cu punctări ironice, cartea transmițând pulsația emotivă a unei inteligențe distinse. Virtuțile discursului critic cultivat de Ș. își dau măsura în Cunoaștere poetică și mit în opera lui Lucian Blaga. Debutând cu aserțiunea că, indiferent de natura limbajelor, poetic sau conceptual, opera cercetată exprimă o gândire care „e în esență viziune”, demersul interpretativ își propune să lumineze substratul comun poeziei, dramaturgiei și filosofiei. Găsind neproductiv studiul poeziei pe traiectul evolutiv, Ș. are în
SORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
Dar ceea ce e nepotrivit și inconsistent În politică poate fi altminteri În imperiul științei, iar numeroasele rezultate pozitive pe care am găsit că le-a adus acest sistem medial m-au tentat puternic să accept acea opinie. Pentru a sprijini aserțiunea mea, pot cita cele două bine cunoscute cuvinte ale grecilor: - MhdeVn așgan (Ne quid nimis - „Prea mult e la fel de rău ca și prea puțin”, cum se spune În Anglia). În 1845, mai mult de 800 de morți de holeră zilnic
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
poporanist; sămănătorismul l-a combătut numai din supralicitare etică, iar poporanismul tardiv și din motive de ideologie politică”, și anume ideologia liberală. Abstracție făcând de confuzia axiologică semnalată de Lovinescu și de frapantele erori de valorizare, la care se adaugă aserțiunea că poezia lui Octavian Goga ar fi caducă, pe când cea a lui St. O. Iosif nu, trebuie recunoscut meritul lui S. de a fi atras atenția asupra unor iluzii și de a fi sugerat și alte căi de evoluție - mai
SANIELEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289471_a_290800]
-
strunită prin exercițiul obiectivării - ceea ce conferă interpretărilor credibilitatea judecăților echilibrate. Calmul exegetic este vizibil în conștientizarea „pașilor pe nisip”-urile mișcătoare ale literaturii. Este Eminescu un poet „dificil” sau „hermetic”, cum îl crede Vladimir Streinu? Sau este G. Coșbuc, conform aserțiunii aceluiași, un poet citadin? Felul în care comentatorul se îndoiește rămâne fertil, invitând la redeschiderea problemei, nu la clasarea sau eludarea ei. Concluziile definitive nu sunt totuși ocolite atunci când există suficiente probe la dosarul chestiunii. Un exemplu: „achitarea” lui Duiliu
SANDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289469_a_290798]
-
a opera și incursiuni autobiografice, împinse până în copilărie, Ș. evocă fapte, momente, realități caracteristice acestei etape istorice, ceea ce îi inspiră comentarii, reflecții, îi trezesc în minte analogii de natură livrescă, umplând paginile cu personaje literare și citate sau parafrazări de aserțiuni memorabile. „Jurnalul” devine o combinație de reportaj și eseu, modalitate prozastică obișnuită în literatura modernă. Odată cu situații din redacția „României libere”, din secția de corectură a Tipografiei „13 Decembrie” și din medii cunoscute în exercițiul profesiei, memorialista resuscită aspecte de
SERBANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289637_a_290966]
-
modernismul românesc. În opoziție cu E. Lovinescu, va considera că sensul evoluției romanești nu era de la subiect la obiect, ci invers, și va atribui romanului modern, ajuns la suprema realizare de sine prin Marcel Proust, ca particularitate predominantă „panlirismul”. Explicitându-și aserțiunea, precizează că e vorba nu de înlocuirea creației obiective prin confesiune, ci de considerarea existenței din unghiul subiectivității, de înfățișarea nu a realității „în sine”, ci a imaginii ei create de conștiință. Asupra modernismului românesc eseistul formulează o judecată extrem de
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
pe Nae Ionescu) ideea pe care acesta o va dezvolta absurd în prefața la roman: „Există o obligație metafizică a evreului de a fi detestat. Asta este funcția lui în lume. De ce? Nu știu. Blestemul lui, destinul lui.” Incluzând asemenea aserțiuni, cartea a stârnit în epocă discuții aprinse. Anterior prin elaborare (1929-1931), Orașul cu salcâmi este un roman poetic, cu modelul îndepărtat în Paul et Virginie de Bernardin de Saint-Pierre, și cucerește prin farmec liric. Cu toate că omogenitatea construcției și, implicit, a
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
conținuturi - cuprinde confruntarea elevilor cu noile cunoștințe propuse în diferite forme (text, materiale grafice, fotografii, etc), căutarea răspunsurilor la întrebările puse de ei, înțelegerea informației prin prisma cunoștințelor anterioare și construirea unor sensuri noi; 4. etapa a patra, centrată pe aserțiunea Am învățat, presupune o monitorizare și conștientizare a cunoștințelor noi, o comparare cu cele anterioare și cu expectanțele elevilor exprimate în rubrica „Vreau să știu”. etapa se structurează în jurul întrebărilor: Care sunt cunoștințele noi dobândite?, Cum răspund acestea întrebărilor inițiale
PREDAREA ŞI ÎNVĂŢAREA DISCIPLINELOR TEHNICE DIN PERSPECTIVA PSIHO-PEDAGOGICĂ MODERNĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Moruzi, Doinita Isac () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_888]
-
Însă ultima metamorfoză boeresciană. După scurt timp, politicianul a schițat o aparentă apropiere simbolică de conservatori, În timpul dezbaterilor referitoare la chestiunea Dunării. „Sunt din aceeași școală cu d-sa [Lascăr Catargiu], adică a respectării ordinii și legalității” , afirma Boerescu. Scopul aserțiunii era Însă, o dată În plus, unul polemic; bineînțeles, coincidența Între replierea fostului ministru, Învinuit de lipsă de transparență, și pierderea calității sale de membru al guvernului nu putea fi Întâmplătoare: nu este exclus ca tentația apropierii de foștii colegi conservatori
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]