1,877 matches
-
atingere, pierzându-se astfel și descurajanta brumă de recoltă, ce scăpase de la secetă. Liniștea nopții este spartă de păcănitul roților, ce se hurducăiau pe drumul gloduros și de tropotul copitelor celor doi cai. Deja, luna a început să coboare spre asfințit. Se apropiau zorile. În lanurile, pe lângă care căruța se zdruncina în trapul cailor, se auzeau greierii țârâind într-un concert continuu. Victor fluiera încet o melodie la întâmplare, mai mult să-i treacă de urât până ajungea la lot, cale
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
iubit Când mi-ai turnat la rădăcină Miresme-alese, mir sfințit. De m-a durut, n-am mai simțit Povara lacrimii de tină. Între pământ și infinit Sunt ochii Tăi -câmpii cu maci Pe care-alerg atunci când taci, Cu pasul greu în asfințit. Cărările mi-au ruginit. Un peregrin pribeag am fost, Dar știu că toate au un rost Între pământ și infinit. SONET Rostogolesc tăceri în gândurile mele, În liniștea boemă se scutură petale; Din raze de lumină ce-mi stăruie pe cale
RĂTĂCIRI PRINTRE RÂNDURI (POEME) de MARIANA MIHAI în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/366131_a_367460]
-
ușurat,oftezi că ți-e menirea Ca să te naști ... un muritor de rând! Ploaie de plumb, în suflet de îți toarnă Demonul rău,cu-al său dement rânjit Tu vei simți Crepuscular de Toamnă Și te vei îndrepta solemn,spre asfințit ... Dan Mitrache,Bălcești,19.09.2014 Referință Bibliografică: CREPUSCULAR DE TOAMNĂ / Dan Mitrache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1358, Anul IV, 19 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Dan Mitrache : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
CREPUSCULAR DE TOAMNĂ de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366165_a_367494]
-
o știe,/ De pleci un ceas îmi pare-o veșnicie,/ Ca tine de frumoasă nu-i niciuna.// Răsari în al meu gând, o rază vie,/ Eu te dezmierd cu soarele și luna,/ Din stele-ți împletesc cu dor cununa,/ Și asfințitul naște-o poezie”. Muzicalitatea, ritmul, o eufonie fără cusur, tonul nostalgic, elegiac, toate la un loc nasc un poem tulburător. Până și termenii sunt eminescieni: cu-al tău amor, își cată putere, răsari în al meu gând, lumea-i trecătoare
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
cu o anume muzicalitate, cu ritm interior și rimă întâmplătoare, într-o arie tematică diversă, dar asemănătoare celorlalte cicluri: amurgul, melancolia, ploaia, regretele de pe obrazul serii, înstrăinarea, perdeaua timpului, ochii înlăcrimați, doinele sufletești, amintirile obscure, prispa tăcerilor, singurătatea, norii, culoarea asfințitului. Dar și: mângâierea clipei, ca o floare de catifea, sărutările nevinovate, căldura iubirii, „o formă a perfecțiunii”; „leacul într-un sărut”; „țărmul făgăduinței”, unde „se va odihni iubirea”, „pe aripi de biruință”. O oarecare undă de mister plutește peste toate
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
albi să-ți scalde chipul Buzele ... un trandafir! Pe nisipul fin al plajei Te sărut cu răsăritul Te iubesc cu pescărușii Și te-ador cu infinitul. Îți șoptesc ușor cu vântul Ce saruta-n zare marea Și te strig cu asfințitul Îmi vei auzi chemarea? Când din ceruri curge ploaia Și ne-acopera cu totul Hai cu mine-n lumea mare Și să ne iubim că focul! Noaptea de va plânge stele Cum a plâns și alteori Din căușul palmei mele
TE IUBESC ! de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366238_a_367567]
-
țâșnesc pe poarta larg deschisă a conacului și se pierd pe drumul ce duce spre pădurea din apropiere. Pe cer se perindă în fugă nori albi. Călăreții pătrund în pădure. Prin frunzișul arborilor străbat ultimele raze ale soarelui într-un asfințit în care orizontul parcă a luat foc. EXT. / POIANĂ / NOAPTE Peste muchia dealului își face apariția luna. „Vânătorii de vampiri” înaintează la pasul cailor pe o potecă, printr-o vale cu un torent străjuit de arbori. În scurt timp valea
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]
-
-i place cum o face Mama. La sfârșit de săptămână când stăteam la masă el era primul servit ca un domn acasă. După ce-și umplea burtica și se alinta în poziții cam ciudate lenevea pe canapea. Și apoi, spre asfințit, când se lăsa seara pisicuțele vecine, îi țineau cărarea. Că era focos motanul, tare iubăreț și-l chemau toate în noapte - vino Sixuleț! BILLY Siamez Billy era, cu blană de catifea, urechi, coadă și lăbuțe ca o boabă de cafea
FELINĂ de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 175 din 24 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351796_a_353125]
-
în: Ediția nr. 785 din 23 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Ni-e dor și nu mai strigă un sărut Prin alte gânduri răzvrătite de dureri Ne-mbrățișăm tăcerile-n trecut Prezentu-i îngropat și stins în ieri... Saharele-au crescut în asfințit Nici ploi, nici uragane nu ne-adapă Cascade din izvoare de argint Nu-s de ajuns și-n noi tristețea sapă... Nu ne găsim nici pașii nici chemarea Au asurzit potecile-n amurg Doar umbre mai adună înserarea Când peste
RUG DE IASOMIE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351830_a_353159]
-
Ca un cer să îmi plângi, ca un dor să te-alint, Cu un zbor să mă-nalți, cu un ochi să te mint... Eu, cu zorii sub pleoape să-ți fiu răsărit, Tu, cu stele aproape să-mi scrii asfințit; Cu o palmă de lună să-mi vii când apun Și în ochii-mi albaștri să vezi ce îți spun... Nu mă-nchide în macii din care te sorb Și atinge-mi lumina cu suflet de orb! Să mă simți
ZBOR AL ARIPILOR STÂNGI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351850_a_353179]
-
deasă, pipăiam o urmă-a ta Să-ți adun din seve-astrale, nemuririle din noi; Le-ai ascuns în firul ierbii și-n oglinda de sub nea Viorele, albăstrele surâdeau timid sub ploi... Tu citește-mă pe-o filă, e deschisă-n asfințit Că mi-e teamă că de mâine, zorii nu vor mai cânta. Scrie -acolo cu albastru, violet neliniștit Mai apare printre puncte...l-am cules din noaptea grea Ce-mi apasă pe corolă și mă roagă să renunț La culoare
ALBASTRUL DIN NOI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351852_a_353181]
-
și lut primordial, pustiurile ancestrale ale destinului, care sunt și ale lumii pe care și-o asumă; că un artizan, poeta coase scoarțe cu fire din cuvinte alese, căci doar cuvintele lumină, „în prag de mirare mă vor ascunde spre asfințit”. Discursul poetic frizează fabulosul existențial, ca un discurs la limita obsesiilor thanatice suportabile, poemele devenind psalmi salvatori. - DAN MOVILEANU PORTOFOLIU EDITORIAL ARMONII CULTURALE Până în acest moment, editura Armonii Culturale a inaugurat, cu noi titluri de carte, următoarele colecții (vor urma
„DE CE PLÂNG FLUTURII ÎN FA MINOR” DE ELEONORA STAMATE (TECUCI, GALAŢI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351989_a_353318]
-
Și cât îmi va fi dor de mine, De existența mea, ce sunt doar eu?.. Simțind o mare și nețărmuită sete de suspine Împreunate într-un lac, vegheat de Dumnezeu?.. Mi-e dor să știu că sunt, La răsărit, la asfințit, într-un amurg, Și pot să îmi aștern tăcerea Pe geamătul, ce-n sori va fi durut. Să cresc cu inima pe cicatrici, Că într-o florărie de poveste Mi-e dor să știu că sunt... Un simplu licurici, focul-lui-
MI-E DOR SĂ ȘTIU CĂ SUNT de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352328_a_353657]
-
și Alexandra se trezește în mijlocul furtunii care o împinge spre vechiul castel al Brâncoveneștilor aflat pe ținutul Potlogenilor. „Mai avea câțiva metri să ajungă lângă clădire când o rafală de vânt mătură brusc iarba. Alexandra se uită cu îngrijorare spre asfințit. Se opri din mers cu privirea blocată pe cer. Norii vineții se îngrămădeau cu o viteză amețitoare. Puncte negre mai mari sau mici dansau sub ei. Un fulger aprinse tot cerul. Un sentiment neînțeles, de teamă puse stăpânire pe ea
MARIA DOBRIN TE ÎNDEAMNĂ SĂ CREZI ÎN VISE de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350553_a_351882]
-
care trăiește în adevăr, dumnezeiesc și veșnic, care pururi există, care ne caută pe căi nevăzute, pentru a ne vorbi despre smerita închinare. Viața sfântului este o rază din lumina veșnică. El are conștiința zidirii, căci înalțarea este ieșire din asfințitul vremii celor temători. Sfântul ne vorbește de jertfa Mielului și apoi despre el care îl însoțește pe Golgota pe acela care a salvat lumea din haosul iernii. Sfântul glăsuiește despre intervenția cerului în veacul care se umblă spre rai. Sfântul
IN NIMBUL CRUCII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350569_a_351898]
-
marea ei splendoare, ce-n clipa procreerii-i forța creatoare. În liniștea deplină ce-nvăluie chiar zorii visăm la nemurire, visăm moștenitorii. Și iată-n plină toamnă, de dimineață-n zori, s-a născut o fetiță, o floare între flori... ZORI ȘI ASFINȚIT Lumina ce apare la orizontul vieții ne este călăuză, în timp, către apus. În tinerețea noastră ne place asfințitul și cerul plin de stele, când Luna este sus. Iubim și neagra noapte cu cerul plin de nori, Soare avem în
ETERNELE IUBIRI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 113 din 23 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350805_a_352134]
-
moștenitorii. Și iată-n plină toamnă, de dimineață-n zori, s-a născut o fetiță, o floare între flori... ZORI ȘI ASFINȚIT Lumina ce apare la orizontul vieții ne este călăuză, în timp, către apus. În tinerețea noastră ne place asfințitul și cerul plin de stele, când Luna este sus. Iubim și neagra noapte cu cerul plin de nori, Soare avem în suflet când roua cade-n zori. Privim la orizont cum astrul se-nalță, incandescent și mândru, să fie cât
ETERNELE IUBIRI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 113 din 23 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350805_a_352134]
-
pe care să le așeze în vistieria sufletului său. Iată doar câteva: „Ne plimbăm mână-n mână, în vis” (p. 22); „Să/ îmbătrânim căutând/ împreună/ împrimăvărarea” (p. 22); „Te chem de/ teama de a nu-ți uita/ numele” (p. 28); „Asfințitul așezat ușor peste noi” (p. 68); „Vijelia pustiitoare/ a propriei tale șovăieli” (p. 68); „Încotro-ul fost-a definit./ Sătura-ne-vom vreodată?” (p. 78); „Te legănai mai frumos/ decât gândul” (p. 80); „Teamă mi-e/ că vei obosi să
SCRIIND CU SUFLETUL ÎN VIS de TEODOR DAMIAN în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350791_a_352120]
-
Zweiter Band, p. 348), pentru gândirea nietzscheană, a însoțit tot timpul mersul gândirii sale. Acesta prin lucrările lui din anul 1888 a pregătit preschimbarea „teologiei negative” în “teologia pozitivă“, ce ne aduce în plin plan contradicția nietzscheniană, ce trece de la „asfințitul zeilor” la pregătirea spațiului pentru „apoteoza” lor. Perceput ca demolator de idoli, ca oponent față de tradiția culturală, ca iconoclast față de orice autoritate spirituală în afară de aceea a spiritului propriu, Nietzsche ridică statui în opera sa altor idoli noi. Karl Jaspers în
NIETZSCHE ÎNTRE RĂSĂRITUL ZEILOR ŞI APUSUL LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351707_a_353036]
-
atâta lumină, eu nu mai văd nimic, Secera lunii se tot ascute pe zări. ÎN TOAMNA ASTA ... În toamna asta, de taină și răcoare, Câmpia țipă sub lamele de plug, Aromele de struguri au același beteșug Și se destramă-n asfințit de soare, În toamna asta, de taină și răcoare. Câmpia țipă sub lamele de plug, Pe cerul vast, trec cârduri de cocori, De-atâta feerie, uiți ca să mai mori, Pe dealuri, visează podgoriile-n belșug, Câmpia țipă sub lamele de
RECENZIE LA ROMANUL RĂDĂCINI (PURANI DE VIDELE, LOCUL MAGIC AL COPILĂRIEI MELE) DE FLOAREA CĂRBUNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351223_a_352552]
-
Acasa > Orizont > Selectii > PACE ȚIE, ORBULE Autor: Gina Zaharia Publicat în: Ediția nr. 841 din 20 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului străpunge munții inimă să treacă viorile spre asfințit orchestra a pierit într-un naufragiu de lumină păcat nici dirijorul n-o duce prea bine își scrie notele pe o ceată de nori și râde râde că a iubit pe la șase dimineața când ziua nu se dezmeticise tot el
PACE ŢIE, ORBULE de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 841 din 20 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345672_a_347001]
-
uniformei preț. Însa de-mi vindeți un coltuc de pace, Vre-un armistițiu-n marș mitraliat Vă voi cănta eroii cu prohoduri De birunță-n scâncet dezarmat. Singur îmi cânt Schilav în vânt Un imn în grai cazon. Razboi jelit, Gri asfințit Împușcă monoton... Daniel IONIȚĂ Sydney, Australia 5 aprilie 2013 Referință Bibliografică: Daniel IONIȚĂ - LECȚIA DE ISTORIE (POEME) / Daniel Ioniță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 826, Anul III, 05 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Daniel Ioniță : Toate Drepturile
LECŢIA DE ISTORIE (POEME) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345685_a_347014]
-
și lut primordial, pustiurile ancestrale ale destinului, care sunt și ale lumii pe care și-o asumă; ca un artizan, poeta coase scoarțe cu fire din cuvinte alese, căci doar cuvintele lumină, „în prag de mirare mă vor ascunde spre asfințit”. Discursul poetic frizează fabulosul existențial, ca un discurs la limita obsesiilor thanatice suportabile, poemele devenind psalmi salvatori. (Dan MOVILEANU) *** „IUBIRI DE TOAMNĂ TÂRZIE” de Victor Burde (Alba Iulia) Deși, per ansamblu, registrul volumului este grav, precum un preludiu în fa
NOI APARIŢII LITERARE ÎN COLECŢIA „LIRIK” A EDITURII ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352088_a_353417]
-
pământul. Mâine pe luntre, purtat de un val, Aduce și cerul și peștii la mal. Pe vâsle de vise cuprinde și largul, Pe steag de speranță să urce catargul... În palme să prinzi cu drag răsăritul, Prin macii aprinși coboară asfințitul Salcii la mal își pleacă genunchii, Prin gânduri de mare trec pescarușii. Iubește-i și iartă-i... pe azi și pe mâine..., Hrănește-i cu sânge, cu apă și pâine Și zboară din tine atâta cât poți Nu crede în
IUBEŞTE ŞI IARTĂ! de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352184_a_353513]
-
mare iubită de furtuni; viata și moartea-s pe valuri, viața se teme, moartea nu se îneacă. Pielea ca o pânză subțire de in se scaldă-n culori, buzele-ți par ventuze cu sângele nopții puse pe lună. Doamne, ce asfințit mirobolant! îmi pune în penel culorile și ochii tai jumătăți de apus îmi sugerează prin umbre, tabloul finisat pentru vernisajul serii în saloanele toamnei. Referință Bibliografică: Tablou de toamnă / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 313, Anul
TABLOU DE TOAMNĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356289_a_357618]