690 matches
-
-mă!... deși nu te locuiesc.", "Iartă-mă!... deși nu te folosesc." "Iartă-mă, frate decor!" este totuna cu "Iartă-mă, frate scaun!" sau cu "Iartă-mă, frate clopot!" Fățărnicie! Acru de este sângele fratelui meu, oțet voi primi să-mi astâmpăr setea; foc de arde în sângele lui și eu mă voi aprinde rug până la cer; gheață de i se va împietri inima, sloi o să mă prefac în mijlocul verii. Frate semn, nici cuvintele nu ne sunt îngăduite să le schimbăm între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
démocraticus populum: Aliniere la curul Europei! Dreptul de întâi venit nu motivează inerția mâinii întinse. Ca să fii domn, mai întâi, tovarăș trebuie să ți se spună; ca să râvnești firimituri la masa bogatului, nesațul la altă masă trebuie să ți-l astâmperi. Alinierea! Traista calicului adâncește golul în stomac, buzunarul cu pâine domolește obsesia zilei de mâine. Alinierea! Capitalismul o vacă bună de lapte. Luați țâța în gură și sugeți! Laptele are gust numai dacă ai dinți de lapte; socialismul modelează proteze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
a latul. Na, na! Ai grijă să nu-ți scape! DĂNILĂ (apare cu Onofrei, trăgând de proțap un car): Las' pe mine, că de-acu' eu i-s popa! E-he, da' așa merge treaba? (se opresc) Buuun, l-am astâmpărat. Aici-i oleacă de drum drept. Ia, ia stai colea, măi creștine, ia așază-te o minută și mai răsuflă. (Se așază amândoi pe buturugă) Da' cine ești și de unde vii? ONOFREI: Cine să fiu? Ia un gospodar de peste celălalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
potrivit pentru a scăpa definitiv, fiindcă s-ar fi putut ca Ingrid, neobosită, cum se dovedea, să Îl prindă de tot. C-un lanț viu. Un copil Încolăcindu-i lui Thomas brațele pe după gît, sufocîndu-l aproape. CÎt să l mai astîmpere, luîndu-i o parte din aer. Omorîndu-l, aproape, pe nestatornic. De așa ceva se ferea Thomas, avea prea mulți fii și fiice pentru a se trezi cu Încă o odraslă. Simțea pericolul, s-ar fi putut Întîmpla și așa ceva. Ingrid să uite
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
observă că câinele, era câine, nu lup sau pisică, privi mai întâi spre casă și doar după aceea se aplecă spre mâncare, parcă gândindu-se că datora acest semn de considerație celui care venise, prin ploaie, înfruntând intemperiile, să-i astâmpere foamea. Cipriano Algor închise ușa și intră în bucătărie, Mănâncă, spuse, Dacă era flămând, probabil a și terminat, răspunse Marta, zâmbind, Mai mult ca sigur, zâmbi și tatăl, dacă azi câinii mai sunt ca pe vremuri. Cina era simplă, curând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
pe nume. Îți mulțumesc sincer pentru tot ce ai făcut și mai ales pentru ce vei face în viitor. Cu prietenie nezdruncinată, același CONSTANTIN CLISU Constantin Clisu, Edmonton, Canada 29 noiembrie, 2005 Iar eu, cel cu zâzania, nu mă pot astâmpăra. Mai am ceva de spus și-i întorc imediat un răspuns scuză: Răspunsul tău ce se vrea dialectic, că din discuții răsare adevărul, mie îmi seamănă cu un îndemn biblic: „Poftim și obrazul celălalt! Lovește-l ca să vezi cât de
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93024]
-
în casa lui, răspunse Viviana printre sughițuri de plâns. Toată supărarea și furia bunicului se topiseră la auzul unui răspuns atât de inocent. Sărută cu blândețe fruntea copilei, după care, o încredință bunicii, care se pricepea atât de bine să astâmpere spaimele copiilor. Într-un târziu, când se liniștise, în timp ce se înfrupta din dulceața de cireșe amare cu care încerca s-o îmbuneze bunica, Viviana cugeta în sinea sa și hotărî că, de fapt, Ursu nu avea deloc pricepere să-și
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
Uita-va în homeric râs, Va călca în alte gropi. 15 iulie 2004 AH! CÂT AM GREȘIT Sub fantastice imagini După nori purtați de vînt, Tot mai scriu versuri pe pagini, Deși palide-n cuvânt. N-am ajuns să mă astâmpăr Și de vis, de versul slab; N-am cu ce să mai răscumpăr Ceea ce-a trecut pe jgheab, Căci pofte mari m-au ispitit Când dorul era mare, Când și voința s-a pitit Lovind fără somare. Ah! Cât
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
de la butoiul ăla, de nu te-a omorât cum trebuia și-acu vă bateți joc de mama. Neam de calici și de hoți și uită-te unde a ajuns să spună de mama. Comuniști și securiști de nu vă mai astâmpără nimenea. Da’ de soru-ta, Horcița, de ce nu zici, bre nea Stoiene, că-i acolo în bucătărie și poate să zică dacă minți sau nu. Sor-ta, candelăreasa, ea ce-a făcut? Toată viața a trăit cu Brandaburlea, amărâtul ăla de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
cè nu putem face dragoste, Cum?! Ea iubindu-mi neastâmpèrul și dorința, bucurându-se de reacțiile mele incontrolabile, atentè, devotându-se cu infinitè dragoste stringentelor cerințe sexuale mateiene, a reușit mai bine decât eu singur aș fi fècut-o vreodatè sè-mi astâmpere vremelnic tumultul sexual, spun vremelnic fiindcè, azi dimineațè, fècându-mi-se din nou dor de ea am ieșit din Institut pretextând unele îndatoriri de serviciu și m-am dus s-o caut la muzeu, În drumul spre muzeu m-am oprit sè
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
jos până la gară, în șir indian, printre liniile de cale ferată. Mergeam încet pentru că n-aveam nici o grabă, ne amuzam cu remarci hazlii pe care ni le aruncam unul altuia ca la pimpong. Doi muncitori lucrau de zor, fumând și astâmpărându-și din când în când setea cu o dușcă dintrun lichid maroniu, destul de neplăcut presupun, de vreme ce se strâmbau după fiecare înghițitură. Mihai, cel mai în vârstă dintre noi, care părea și cel mai serios, îi abordă politicos: - Domnilor, nu vă
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
de ani, un excelent specialist ghirurg dar avea și reputația de mare amator de prospături stilate. De altfel, printre tinerele asistente circula o vorbă Împrumutată de la stewardese: „La Obreja dacă nu cazi, zbori!” De un an se pare că se astâmpăraseră, avea o relație excelentă și discretă cu cea mai frumoasă asistentă medicală din spital și chiar intenționa s-o facă viitoarea doamnă Obreja! Văzu profesoral dar și pasional tulburarea iubitei sale, o Întrebă dacă este bolnavă, iar fata Îi spuse
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
aici nu a auzit. Ori de câte ori acest cortegiu de năpăstuiți ai sorții năvălește În oraș pentru a cerși, a scormoni prin coșurile de gunoi sau prin pubele, pentru a bea sau a fura din vreun raft de magazin ceva bun de astâmpărat foamea sau pentru a scoate la lumină din hăurile viscerelor arma lor cea mai puternică: viclenia smerită, se pune În mișcare un mecanism perfid, insinuant și hidos: ,,răsuflarea morții,,. Amânarea acestei răsuflări este o chestiune de noroc. Suprasărăcia este presărată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
-se spre cișmeaua ghetoului, izvorul la care s-au Îngrămădit femei cu plozi dezbrăcați, bărbați cu figuri de tuberculoși, bătrâne, gâfâind de efort, o ceată sumbră de dezmoșteniți care caută În deșertul ăsta al mizeriei, o oază care să le astâmpere măcar setea. ,, Profesorul,, Îi salută ceremonios, așteptându-și tăcut rândul. Dinspre bloc se aud strigăte de oameni furioși. Nimic nou: a venit plata lunară a gunoiului. Nu vor să dea bani. Pentru ce ar da? Gunoaiele orașului, deversate peste cotloanele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
sfios un semn de recunoștință din partea celor În care el are Încredere. -Ciudată gândire mai ai. Ai auzit de cerșetorii care Înjură, dacă nu li se dau bani, ai auzit de cerșetori care ajung la crimă? Eu cerșesc ca să-mi astâmpăr foamea și nu pentru că aștept recunoștință din partea celor care-mi aruncă bănuții din milă și În silă de cele mai multe ori și nu recunosc nici un fel de relație cu cei care se scurg În sus și În jos la gura metroului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
comeseni, salutându-i, mulțumindu-le și dorindu-le petrecere frumoasă în continuare. Mulțumit, fluierând și cântând prin ploaie, îmi reiau drumul șimi zic că Dumnezeu are mereu grijă, chiar mai mult decât ar trebui. Eu doream doar ceva să-mi astâmpăr foamea și setea, și când colo, am avut parte de o masă de sărbătoare. In primele ore ale după amiezii ajung la Gayan, unde este o gîte d'ètape și unde telefonasem prevenitv pentru un loc de cazare. Constat că
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
o pâine, un iaurt și un pui, fulgerător mi-a apărut În fața ochilor el... parcă era aievea, stătea lângă mine, așteptând să-i dau sacoșa cu cele câteva cumpărături. Atunci s-a declanșat plânsul, fără țărmuri care să-i mai astâmpere durerea. Am plâns luni În șir, indiferent dacă mă aflam În casă sau pe stradă. Viața mea nu mai avea niciun sens. Acum mă zbăteam eu Între viață și moarte. Un gând ucigaș pusese stăpânire pe mine, să opresc cursul
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
cumpănă. „Gata. Plecăm! Vă rog mult să țineți pasul cu mine. Trebuie să ajungem la ora 12.oo În fața Casei de Cultură.” Am repetat acest lucru de câteva ori, Încercând să dau vigoare și sonoritate vocii, mai mult să-mi astâmpăr emoția și să prind curaj ( și, lucru important, să le alung neliniștea și neîncrederea care se citeau pe fețele lor). Îndată ce am ieșit din curtea liceului, m-am instalat În fruntea plutonului și am Început să recit: „ De greul negrei
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
Se vedea de-a binelea că gândurile lui zburau ca liliecii noaptea și peste toate își întinsese unul aripile, întunecându-i limpezimea judecății... „Păi, dacă atunci când tu lipseai de acasă doar câteva ceasuri sau o zi două ea nu se astâmpăra, da’ acuma? Acum când tu ai fost plecat atâta vreme?! N-aș vrea să fiu în locul tău cu nici un chip! Aș lua câmpii numaidecât”... Lui Dumitru i s-a părut chiar că pentru o fărâmă de timp privirea lui Todiriță
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
o mai văd. Indiferent cât m-am chinuit, n-am reușit să fac hârtia aia strălucitoare să nu mai arate mototolită. Iar când am încercat s-o întind cu unghia, am rupt-o! Pofta mea de zahăr și ciocolată fusese astâmpărată. Așa că teama, care nu putea coexista cu genul acela de poftă, a reapărut. Regretam profund ce făcusem. îmi doream să nu mă fi atins de ou. îmi doream să nici nu fi auzit vreodată de ouăle de Paște. Margaret avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
când se țineau de șotii! Dar Safta?! Vrednică femeie care l-a așteptat, cu înfrigurare, rugându-se la icoana Sf. Gheorghe, ca să stârpească dușmanii! Nimic nu mai era ca înainte. Parcă totul se dărâma în juru-i. Se căznea să-și astâmpere gândurile negre, care-l încolțiseră. „Ce-ar fi spus Safta?”, se gândi el înciudat. „O să trecem, bărbate și de hopul ista!” Dar acum era singur. Și cât mai dorise să-și vadă femeia și copiii! Numai visul acesta îl ținuse
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
bănuiesc cum era la pat, în schimb muzica pe care o ascult din aparatul îngropat în pernă la volum slab, aproape ca un fond natural, dacă vrei ca ciripitul păsărilor pe care nu-l mai percepem, mă ajută să-mi astâmpăr pofta de sex ajunsă la apogeu, până vine din baie Antonia care acum nu mai are timp de sex, vine să se îmbrace... Iar am uitat, dimineața uit mereu că Antonia a plecat de vreo câteva luni, în baie nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
Sunt Întreagă? Mă pipăi și văd că nu s-a Întâmplat nimic decât că simt dureri În coapsa dreaptă și la glezna de la piciorul drept. Mă sprijin de fiul meu și mergem În casă. - Mamă, m-ai speriat! Nu te astâmperi deloc! Dacă nu Îmi spuneai să trec să iau borcanele cu zacuscă, gem și ghiveci pe care le-ai făcut și le Împarți cu noi, nu aveam să știu ce ți s-a Întâmplat. Astăzi mi-am luat ultima zi
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
pentru că după amiază plecam la munte cu Alexia. Ce este cu tine, cum s-a Întâmplat? Îi povestesc că ieșisem să fac cumpărături În grabă, fiindcă voiam să-mi termin treburile propuse pentru o săptămână În capăt. - Offf! Nu te astâmperi de loc! De când te știu, numai pe fugă ești! Stai liniștită, În pat, nu mai faci nimic. Ne uităm Întâi să vedem dacă ai ceva grav și dacă necesită să mergem la un doctor. - Slavă Domnului, nu am nimic, uite
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
el a fost pe fază și m-a prins În brațe. M-a dus pe balcon, unde geamurile erau deschise, m-a așezat pe un scaun și am stat până mi-am revenit din amețeală. - Mamă, văd că nu te astâmperi, deloc! Nu ai fost conștientă de pericolul care te păștea, folosind clorul Într-o camera Închisă, fără ventilație naturală? - Ba, da, dar am zis că o să termin repede plafonul și n-o să mi se Întâmple nimic rău. Am lăsat și
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]