677 matches
-
aranjament ca „Ionică Fluieraș” să nu vadă lumina tiparului. Și, mai mult, opozanții vor fi crezut că după aspra lecție ce i s-a servit lui Ilie Mihăilescu, acesta va rămâne complet vindecat și când acolo, iată că nu se astâmpără de a și publica materialul, dar - spre mângâiere - nu-i mare scofală, fiindcă „blăstămățiile” lui nu au nici o valoare, că sunt „marfă proastă de mahala, nu ca ale noastre, adică ale lui Creangă...”, cam așa se deduce din subtext și
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
ieșit la pensie. Sunt însă convins că veți continua, poate cu și mai multă pasiune, frumoasa dv. activitate. Asta, vă va menține încă multă vreme tânăr. În ce mă privește, cu toată vârsta mea înaintată, nici eu nu m-am astâmpărat încă. Am reluat lucrul la un mai vechi brevet de invenții al meu, lucrat tot împreună cu Prof. Constantin Botez, „Obiectiv fotografic pentru obținerea de imagini dând impresia de profunzime și relief” - bazat pe principiul perceperii spațiale în vederea monoculară - în speranța
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
va face plăcere. În septembrie am mai făcut o excursie revăzând de data aceasta într-un peisaj de toamnă încântător mănăstirea Suzana, M-rea Cheia, Cetățile Bran și Râșnov și Cheile Dâmbovicioarei. Acum, însă, a venit iarna și m-am astâmpărat. De curând, am început o nouă activitate pasionantă. Conducerea „Româniafilm” a luat hotărârea să experimenteze un mai vechi brevet al meu care se referă la un obiectiv capabil de a reda fotografii (film) în relief. Este o muncă grea, complicată
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
sau bea în prezența ei. Rosina și-a scos singură un pahar, și-a turnat puțin vin, și s-a așezat la masă în fața mea. Eram încă țeapăn de furie și tulburat de propria-mi frică. Dar acum că-mi astâmpărasem un pic foamea, mă rodea un grăunte de curiozitate în legătură cu strania apariție a Rosinei. În orice caz, cum puteam scăpa de Rosina, din moment ce refuza să plece? Era mai înțelept s-o îmblânzesc, și s-o conving să plece de bunăvoie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
sau tulburat. — Cred că ideea asta cu fiul v-a venit acum, pe loc. În orice caz, eu sunt în căutarea tatălui meu adevărat, și nu pentru c-aș avea nevoie sau mi-aș dori unul, ci doar ca să-mi astâmpăr o mușcătoare curiozitate, care m-a urmărit toată viața. Cert, nu era nici pe departe ceea ce mă așteptasem eu să fie, deși nu știu de ce mă așteptasem la un nătâng. Poate că ceva din relatările disperate ale lui Hartley în legătură cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
urmă, după ce mi-ai luat-o, i-ai dat cu picior. Nici măcar n-ai dorit-o pentru tine, ai vrut doar să mi-o furi ca să-ți satisfaci bestialele tale instincte de posesivitate și de invidie. După ce ți le-ai astâmpărat, după ce mi-ai sfărâmat iremediabil menajul, ți-ai continuat crailâcurile prin alte locuri. Și ce-i mai mult, te-ai așteptat ca eu să înghit toate astea și să continuu să-ți cânt în strună. Pentru ce? Pentru că erai convins
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
intenționat pe oricare alta. Simțisem din când în când nevoia să-i minimalizăm în taină chiar și pe cei puțini pe care-i venerăm cu adevărat, așa cum eu și cu Toby l-am minimalizat pe James, numai pentru a ne astâmpăra pofta sănătoasă a minunatelor și necesarelor noastre euri. Dar, firește, durerea rămâne și va rămâne. Suntem făpturi condiționate care salivează la sunetul clopotului. Această simplă condiționare face și ea parte din blestemele noastre caracteristice. Orice lucru poate fi mânjit prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
până când a intervenit armata sovietică, venită în formație să ocupe podul de la Vad, pentru a-i forța pe țărani să nu mai înainteze. Atunci s-a luat legătura cu organizațiile lor, mai ales cu cele militare, și le-au spus: Astâmpărați-vă! Dați-vă la o parte, lăsați oamenii în pace, n-aveți cu ei nimic. Și în felul ăsta s-a evitat, practic, vărsarea de sânge, pentru că țăranii nu s-ar fi lăsat... Erau mulți dintre ei înarmați, că după
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
aducea la noi... (râde - n.n.). Stăteau la pândă și fumau țigări... Și Stoian zicea: Te-am văzut că ai ridicat de-acolo. Hai la director! Asta până când nu că era bruscat, da’ era chiar și lovit. Dar tot nu se astâmpăra. Probabil că... conștiința lui o fost deja mutilată, o fost deja schimbată față de cum o plecat el din școală sau din familia lui când l-au ridicat. ăsta a fost comportamentul lui. Adică vădit se agăța de tot ce considera
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
al sintagmei. Este, în schimb, modificată structura semantică (în înțelesul larg al termenului) a verbului: a se deștepta (verb subiectiv) / a deștepta (verb factitiv: a face să se deștepte), a se trezi (verb subiectiv)/ a trezi (verb factitiv), a se astâmpăra, a se îngălbeni (eventiv)/a îngălbeni, a se usca/a usca, a se ajunge/ a ajunge etc.; • verbe pronominale libere; verbe în structura cărora pronumele este un însoțitor permanent dar nu are autonomie sintactică, comportându-se ca orice alt pronume
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Însoțit de pronumele reflexiv se, însă, același cuvânt își fixează caracterul de verb subiectiv: Mama s-a îngălbenit de spaimă. Invers, înlăturarea pronumelui se din structura unor verbe subiective pronominale duce la transformarea lor în verbe obiective: a (nu) se astâmpăra, verb subiectiv în enunțul: Copilul acesta nu se mai astâmpără. este verb obiectiv în enunțul: Îl astâmpăr eu imediat. (adică Îl fac eu să se astâmpere.). CLASE DE VERBE ÎNTC "CLASE DE VERBE ÎN" SISTEMUL GRAMATICAL AL LIMBIITC "SISTEMUL GRAMATICAL
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
caracterul de verb subiectiv: Mama s-a îngălbenit de spaimă. Invers, înlăturarea pronumelui se din structura unor verbe subiective pronominale duce la transformarea lor în verbe obiective: a (nu) se astâmpăra, verb subiectiv în enunțul: Copilul acesta nu se mai astâmpără. este verb obiectiv în enunțul: Îl astâmpăr eu imediat. (adică Îl fac eu să se astâmpere.). CLASE DE VERBE ÎNTC "CLASE DE VERBE ÎN" SISTEMUL GRAMATICAL AL LIMBIITC "SISTEMUL GRAMATICAL AL LIMBII" Poziția verbului în sistemul gramatical al limbii este
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
îngălbenit de spaimă. Invers, înlăturarea pronumelui se din structura unor verbe subiective pronominale duce la transformarea lor în verbe obiective: a (nu) se astâmpăra, verb subiectiv în enunțul: Copilul acesta nu se mai astâmpără. este verb obiectiv în enunțul: Îl astâmpăr eu imediat. (adică Îl fac eu să se astâmpere.). CLASE DE VERBE ÎNTC "CLASE DE VERBE ÎN" SISTEMUL GRAMATICAL AL LIMBIITC "SISTEMUL GRAMATICAL AL LIMBII" Poziția verbului în sistemul gramatical al limbii este dependentă în măsură însemnată de poziția lui
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
unor verbe subiective pronominale duce la transformarea lor în verbe obiective: a (nu) se astâmpăra, verb subiectiv în enunțul: Copilul acesta nu se mai astâmpără. este verb obiectiv în enunțul: Îl astâmpăr eu imediat. (adică Îl fac eu să se astâmpere.). CLASE DE VERBE ÎNTC "CLASE DE VERBE ÎN" SISTEMUL GRAMATICAL AL LIMBIITC "SISTEMUL GRAMATICAL AL LIMBII" Poziția verbului în sistemul gramatical al limbii este dependentă în măsură însemnată de poziția lui în sistemul lexical, la nivel sintactic și rămâne independentă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sare să-l ia de gât...!” (I.L. Caragiale) în construcții, în care, de cele mai multe ori verbul este la imperativ dar are valoare de indicativ prezent. Într-un limbaj afectat, persoana a III-a poate fi întrebuințată pentru persoana I: „Ionel! Astâmpără-te, mamă! Ai să spargi ceva...Vrei să mă superi? vrei să moară mama?” (I.L.Caragiale) • În stilul științific se recurge la pluralul autorului, întrebuințându-se persoana I plural, pentru persoana I singular: „Ne propunem să discutăm problema...” • Persoana I
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
protagoniștilor comunicării cu cea a protagoniștilor enunțului lingvistic face de prisos - în condițiile flexiunii bogate, distinctive a verbului limbii române - trecerea persoanei gramaticale, marcată dezinențial, într-o expresie sintactică: „Ai văzut ce-ai făcut?... Nu ți-am spus să te-astâmperi?” (I.L. Caragiale) Subiectul gramatical primește expresie pronominală când îl încarcă vorbitorul cu o anumită valoare stilistică, cu rol activ în dezvoltarea semnificației poetice în enunțuri artistice: „Străin la vorbă și la port Lucești fără de viață, Căci eu sunt vie, tu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
așterne, a rămâne etc. impun, în structuri ca și fixe (unele cvasilocuționale), substantivului-circumstanțial spațial cazul dativ: „Rămăsei, deci, locului...” (C. Hogaș, 253), „Știam eu, de pildă, câtă vreme era să stau locului?” (C. Hogaș, 258), „Astfel luai hotărârea să mă astâmpăr locului, până se va alege la o parte.” (C.Hogaș, 257), „Așterne-te drumului!” Observații: Diferite construcții cu substantivul în dativ pot apărea în limbajul poetic: „Apare luna mare câmpiilor azure.” (M. Eminescu, I, 63), cu rol fundamental în dezvoltarea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și Radio București, care uneori se auzea destul de bine. Am stat în pădure până când cineva a strigat că vin românii și atunci am ieșit cu toții, cu căruțe, cu copii, cu steaguri, cu prapori, cu tot calabalâcul. Tata, care nu se astâmpăra, fusese de câteva ori în sat să vadă dacă pleacă ungurii, dacă vin românii. Au tras după el și noroc că a alunecat, altfel n-ar fi scăpat cu viață. Am ieșit, cum spuneam, din pădure și, în loc de români, cum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
știu că știu. Sunt agresivă pentru că nu înțeleg de ce nu înțelege nimeni că eu aleg pentru mine. Sunt agresivă când nu sunt lăsată să zâmbesc, nu sunt lăsată să dansez în noapte dansul IELELORĂ Sunt agresivă pentru că ploaia nu mi astâmpără setea. Sunt agresivă pentru că sunt atât de liniștită! FOC Simt în mine o flacără Care îmi dă iluzia unei iubiri. Dacă flacăra din mine Mă va mistui?! Dacă aripile Cu care m-ai înzestrat Îmi vor arde?! Poate mă voi
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
să-i cedeze Schleswigul și Holstein 384. La 6 aprilie 1848, fără declarație de război, Prusia intră cu armata în Schleswig și Holstein, iar la 23 aprilie zdrobește trupele daneze în Iutlanda. Presiunea Rusiei țarul amenința: Dacă nu se vor astâmpăra în Danemarca, vom intra în Prusia"385 și teama de Austria îl fac pe Frederic Wilhelm al IV-lea să ezite, astfel că mișcarea națională va eșua. În august 1848, Prusia părăsește Parlamentul de la Frankfurt pe Main386. Pentru a aplana
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
satului cireadă, ce greu, mereu sosise, Și vitele muginde la jgheab Întins pășeau. Dar altele-adăpate trăgeau În bătătură, În gemete de mumă vițeii lor strigau; Vibra al serii aer de tauri grea murmură; Zglobii sărind vițeii la uger alergau. S-astâmpără ăst zgomot, ș-a laptelui fântână Începe să s-audă ca șoaptă În susur, Când ugerul se lasă sub fecioreasca mână Și prunca vițelușă tot tremură-mprejur. Încep a luci stele rând una câte una Și focuri În tot satul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
proaspătă a străbătut până la cel mai îngust colțișor al casei. Și din gaura lui, din gaura de după sobă, șoricelul nu-și mai găsește locul. Parcă-l trage cineva de mustață afară. Să iasă, să nu iasă? Mai bine să se astâmpere." (Emil Gârleanu, Când stăpânul nu-i acasă) (h) "D. Mariu Chicoș Rostogan, distinsul nostru pedagog absolut, și-a început cariera printr-o memorabilă conferență didactică. Vom da aci mai la vale conferența în rezumat, apoi câteva note, luate după natură
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
astă pricină: se vede că este solomonit, întors de la țâță, sau dracul mai știe ce are de-i așa de primejdios. Dar cu toate aceste, trebuie să știi, nepoate, că unii oameni îs mai al dracului decât dracul; nu se astâmpără nici în ruptul capului; măcar că au pățit multe, tot cearcă prin pădurea lui, să vadă, nu l-or putea găbui cumva? Și care dintre ei are îndrăzneala mare și noroc și mai mare, umblând pe acolo, găsește din întâmplare câte
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
subordonate circumstanțiale de loc, prin raportare la exemplele identificate în textele de mai jos: (a) "Ajungând junincă, vițeaua lui Păcală se făcu stăpână pe întregul hotar. Umbla și ea cum umblase și stăpânul ei mai nainte de a se fi astâmpărat, și unde n-o căutai, acolo dădeai de ea, mai prin lanul de grâu, mai prin porumbiște, mai știe bunul Dumnezeu pe unde. Iară Păcală li se plângea oamenilor că prea i s-a făcut răzleață juninca și că are
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
conducere, ai unei organizații etc." < [ședință] plenară; polonezi "mezel din carne de porc și de vită, afumat la cald și fiert" < [cârnați] polonezi; rahat "produs de cofetărie cu aspect gelatinos" < (înv.) rahat[locum] "idem" (< tc. înv. rahatlokum); răcoritoare "băutură care astâmpără setea, care răcorește" < [băutură] răcoritoare; roșie "tomată" < [pătlăgea] roșie; scurt "scutcircuit" < scurt[circuit]; scurtă "haină lungă până deasupra genunchilor" < [haină] scurtă; scurte "unde scurte" < [unde] scurte; second "la mâna a doua, de ocazie" < second[-hand] "idem" (< engl. second hand); soft
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]