2,113 matches
-
cursuri predau și profesori persani, caldeeni, fenicieni. Persanii predau magia persanăsub numele de Kabală. Caldeenii și fenicienii care socoteau astrele ființe însuflețite aparținând lanțului universal de emanații divine, cu puteri nelimitate, a invizibilei lumi compusă din infime particule luminoase, predau astronomia, astrologia și magia. Confreeria Frații Tăcerii pe lângă procesul de educație și inițiere al tinerilor, se ocupa și de problemele juridice, administrative și economice, care erau rezolvate de consiliul confreeriei, condus de către un consilier general. Munca se desfășura armonios, toate hotărârile
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
funcționa în casa sa. În salonul mare al vilei, erau adunați membri marcanți ai clubului și câțiva iluștri intelectuali din localitate. Nonșalant și dezinvolt, spirit superior și puternic, colonelul își captiva auditoriul cu alocuțiunile sale savante, în domeniile parapsihologiei, astrologiei, astronomiei, biologiei, anatomiei, magiei și radiesteziei. -Domnilor azi vom invoca și comunica cu spiritile unor mari oameni ai antichității și evului mediu. Spiritele vor fi materializate în corp ectoplasmatic și vor putea răspunde la o singură întrebare scurtă. Apariția fiecăruia va
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
ieri până azi. ["FILOZOFIA AU CĂZUT ÎN DISCREDIT... "] 2258 D-lor! Filozofia au căzut în discredit prin sărăcia ei relativă față cu bogăția tuturor fiicelor ei. Căci, dacă veți cerceta istoria, veți vedea că toate științele, apoi matematica și geometria, astronomia, toate științele câte au fost tratate în mod sistematic și erau științe în înțelesul strict al cuvântului, nu un conglomerat de cunoștințe, ca istoria sau geografia și ca disciplinele curat descriptive, au fost odată părți ale filozofiei, cam în modul
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
macrocosmos (univers). Acesta ar fi un principiu care îi îndreptățește pe astrologi să facă unele previziuni. În cazul astrologiei, se punctează îndeosebi cunoașterea de ordin științific. Astrologul era o persoană cultivată și avea serioase cunoștințe de matematică, fizică, filosofie, metafizică, astronomie, geometrie. În Antichitate, marii matematicieni erau și filosofi, dar cochetau sau chiar se ocupau direct și cu studiul astrelor (de exemplu, Pitagora). Cei vechi își completau studiul și calculele științifice cu o riguroasă disciplină spirituală numită astrologie. Cu timpul, importanța
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
spirituală numită astrologie. Cu timpul, importanța acesteia s-a diminuat foarte mult, încât astăzi astrologia se bazează exclusiv pe calcule și cunoștințe de ordin astronomic și psihologice. Merită să amintim aici o altă confuzie destul de frecventă, cea dintre astrologie și astronomie, care sunt în fapt două științe total distincte. Astrologia nu își are originea în astronomie, așa cum am fi tentați să credem, și nici nu este forma vulgară și schimonosită a acesteia. Dimpotrivă, astronomia este un exponent al științei moderne prin
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
se bazează exclusiv pe calcule și cunoștințe de ordin astronomic și psihologice. Merită să amintim aici o altă confuzie destul de frecventă, cea dintre astrologie și astronomie, care sunt în fapt două științe total distincte. Astrologia nu își are originea în astronomie, așa cum am fi tentați să credem, și nici nu este forma vulgară și schimonosită a acesteia. Dimpotrivă, astronomia este un exponent al științei moderne prin excelență și reprezintă doar o mică parte a vechii astrologii. Cea de-a doua a
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
confuzie destul de frecventă, cea dintre astrologie și astronomie, care sunt în fapt două științe total distincte. Astrologia nu își are originea în astronomie, așa cum am fi tentați să credem, și nici nu este forma vulgară și schimonosită a acesteia. Dimpotrivă, astronomia este un exponent al științei moderne prin excelență și reprezintă doar o mică parte a vechii astrologii. Cea de-a doua a rezistat și s-a impus ca urmare a cenzurii imaginarului colectiv începute odată cu momentul Reformei protestante. Ideea este
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Eros și Magie în Renaștere. 148422. Această victorie a spiritului științific modern este percepută de Culianu ca o înfrângere în planul imaginarului colectiv, care ajunge să fie privat de componenta fantastică și magică a existenței. Așadar, diferențele dintre astrologie și astronomie sunt mai mult decât evidente. Astrologul zilelor noastre este, la rândul său, mult diferit de astrologul antic sau de cel al Evului Mediu. S-a transformat într-un fel de tehnician dispus să calculeze la nesfârșit poziția astrelor și apoi
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
până în secolul al XV-lea), și o serie de aspecte oarecum paradoxale, specifice acestui timp. În plin Ev Mediu, științele și lumea cultivată nu făceau distincție între ceea ce anticii numeau a fi goetia (magia neagră) și theourgia (magia albă), între astronomie și astrologie, chimie și alchimie, numerologie, figuri geometrice mistice și matematică. Mai mult, "Biserica însăși nu nega existența magiei, ea condamna doar magia neagră ca pe o manifestare diabolică"40. Odată cu apariția doctrinei "demonologice" lucrurile se schimbă, deși inițial ea
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
acest caz, pe forța și puterea magicianului de a stăpâni o situație. Aceasta este mai degrabă o formă de dominare a supranaturalului, o demonstrație de forță la care contribuie desigur voința, inițierea, cunoașterea profundă și ascunsă a lumii (cunoștințe de astronomie, metafizică, fizică, matematică etc.), o stăpânire de sine și un ritual bine pus la punct. Plecând de la aceste date, magia se conturează ca o cunoaștere ascunsă a lumii, un fel de știință ocultă care nu este accesibilă oricui. Referindu-se
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
că magia, divinația și toate disciplinele Renașterii sunt lucruri cu totul diferite de științele moderne. A le considera strămoșul acestora din urmă înseamnă, implicit, a le accepta și o poziție de inferioritate, ceea ce nu este cazul. Astrologia nu este avatarul astronomiei, după cum divinația nu poate fi socotită ca fiind cea care anticipează sociologia, parapsihologia sau științele probabilistice. Practic, vorbim de două paradigme incomensurabile. Cea mai mare eroare este aceea de a scoate o disciplină din contextul socio-cultural în care a funcționat
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
modernă vechile științe magice. Practic, avem de-a face cu două mari direcții. O parte dintre autori situează vechile științe renascentiste în poziția de strămoș al științei moderne. Astfel, alchimia ar putea fi considerată strămoașa chimiei, astrologia, model ancestral pentru astronomie, iar o serie de practici divinatorii, precum fiziognomonia și oniromanția, ar fi precursoarele psihologiei moderne și psihanalizei. Adesea, discursurile lor încearcă să ne convingă de o continuitate între cele două elemente prin coerența argumentării. Cele două direcții epistemologice au apărut
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Capella, cap. A.1. Filologia). Miniaturile manuscriselor scolastice reprezintă adesea sistemul cunoașterii prin imaginea unui copac, din al cărui trunchi puternic se despart șapte ramuri, cîte una pentru fiecare artă (id est disciplină): gramatica, retorica, dialectica, arit me tica, geometria, astronomia, muzica. Pentru a fi un Învățat, studiosul trebuia să fie stăpîn pe toate aceste discipline, chiar dacă În realitate, dintre relativ puținii care puteau accede la educația superioară, rari erau cei ce reușeau să-și desăvîrșească efectiv Întregul curriculum. O restructurare
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
au eclipsat oarecum ochii de carne. Teoremele și teoriile epuizând în profitul lor exclusiv uzul nervului optic, învestit în întregime în știința măsurilor și calculul umbrelor aruncate de piramide. Ca și cum, din cauză că dădea vederii utilizări raționale, pentru a întemeia geometria și astronomia, această cultură preocupată doar de viziunea intelectuală n-ar mai fi avut loc pentru privirea nerațională, pentru ochiul non-teoretic. Ca și cum n-ar mai fi avut destul timp pentru o vizualitate gratuită, de plăcere pură. De altfel, memoria arhaică și clasică
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
a împiedicat acceptarea lui zero; și nici lipsa de cunoștințe. Grecii învățaseră despre zero din cauza obsesiei lor pentru cerul nopții. Ca majoritatea popoarelor antice, și grecilor le plăcea să se uite la stele, iar babilonienii au fost primii maeștri ai astronomiei: învățaseră cum să prevadă eclipsele. Tales, cel dintâi astronom grec, a învățat lucrul acesta de la babilonieni sau, poate, cu ajutorul egiptenilor. Se spune că în anul 585 î.Cr. el ar fi prevăzut o eclipsă de soare. Odată cu astronomia babiloniană, au ajuns
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
primii maeștri ai astronomiei: învățaseră cum să prevadă eclipsele. Tales, cel dintâi astronom grec, a învățat lucrul acesta de la babilonieni sau, poate, cu ajutorul egiptenilor. Se spune că în anul 585 î.Cr. el ar fi prevăzut o eclipsă de soare. Odată cu astronomia babiloniană, au ajuns în Grecia și numerele babiloniene. În scopuri astronomice, grecii au adoptat sistemul numeric sexagesimal. Mai mult decât atât, au împărțit orele în șaizeci de minute și minutele în șaizeci de secunde. În jurul anului 500 î.Cr., elementul de
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
șaizeci de minute și minutele în șaizeci de secunde. În jurul anului 500 î.Cr., elementul de substituție zero a început să apară în scrierile babiloniene; și s-a răspândit, bineînțeles, și în comunitatea astronomilor din Grecia. În perioada de apogeu a astronomiei antice, tabelele astronomice grecești îl foloseau în mod regulat pe zero; era reprezentat simbolic prin omicron, o, care seamănă foarte mult cu simbolul folosit în prezent pentru zero, deși aceasta este, probabil, o simplă coincidență. (Poate că utilizarea lui omicron
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
avem, ca atare, un criteriu riguros care să permită o distincție tranșantă între științele sociale și ideologie, încât se poate susține că "pentru a denunța poziții considerate ideologice, teoria socială este departe de a deține autoritatea care i-a permis astronomiei să se delimiteze complet de astrologie sau chimiei de alchimie"149. Această situație devine foarte clară fie numai dacă avem în vedere teoria marxistă, cea care, deși a conferit ideologiei un sens negativ, considerând-o iluzorie și acuzând-o de
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
nu vrea să intre în detalii, ci doar să ofere o privire de ansamblu, în care să se contureze clar separația dintre vechea și noua psihologie. După opinia sa, distanța între ele se poate compara cu aceea care există între astronomie și astrologie și între chimie și alchimie. Schimbările care au loc în știința psihologie sunt apreciate că au un caracter "un peu révolutionnaire". Dacă vrem să cunoaștem noua tendință în psihologia modernă nu trebuie să insistăm pe psihologia fiziologică, termen
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
comandând armata și beneficiind de mari averi. Pe lângă scriere își fac loc cifrele. Contabilii scriu, citesc, socotesc. învățământul se dezvoltă, se ramifică și practică schimburi de cadre și informații. Unitățile de măsură, lungime, greutate intră în uzul curent. Astrologia devine astronomie. Anul astral e cunoscut de preoți. Ei întocmesc calendarul după fazele Lunei. Se concep table de înmulțire și adunări multiplicate. Se descoperă unități de măsură: metrul, se dezvoltă geometria. Observarea bolții cerești, a deplasării astrelor e pusă în serviciul agriculturii
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
al universului, zeul luminii și al apelor binefăcătoare, ca apa vieții. Dar Thot, demiurgul și cel a toate știutor, era considerat și autorul Cărții Magiei (42 de tomuri), cu toată știința lumii, cu toate disciplinele, de la istorie și magie, la astronomie, drept și medicină. Se crede că misterioasele papirusuri sacrosancte erau tăinuite și numai de el știute în litera lor, căci el le scrisese. Thot știa formulele și produsele vindecării tuturor bolilor. Căutarea scrierilor sale secrete a creat numeroase legende. El
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
în universitățile Evului Mediu. Avicena stabilește conexiunile între calitățile esențiale ale corpului, anotimpuri, umori, vârste, dinamica trăirilor sufletești etc., ca și între temperamente, și medicamente. în tratatul său sunt date și explicate scheme cu aceste conexiuni. Cu aprofundate studii în astronomie, mecanică, acustică, muzică, optică, filosofie, cunoscând bine gândirea lui Platon, a lui Aristotel, Avicena scrie și o sinteză a teoriilor filosofice în circulație. În medicină totuși, i se reproșează „unicismul său: “... mișcarea astrelor indică momentul sângerărilor (luărilor de sânge) și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și când, nu se știe. începuturile, originile sunt cu atât mai interesante cu cât sunt mai enigmatice. Semiți rude cu cei din Chaldeea, locuiau și la marginea deșertului arabic, și vorbeau limba aramaică, apropiată de ebraică. Semiții chaldeeni aveau pasiunea astronomiei și adorau Soarele. Vecinătatea cu sumerienii i-a contopit prin interinfluențare. Limba a rămas cea semită. Așa intră chaldeenii în istorie încărcați de legende și povești fantastice, adunate și închinate eroului Ghilgameș, ca-ntr-o epopee (sec. XXIII î.Chr
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
științelor și artelor. Nici un alt domeniu de gândire și faptă nu leagă mai bine Evul Mediu de Renaștere ca medicina. științele naturii, la răscrucea dintre epoci, își intensificau cercetările. Așa numitele discipline oculte erau încă răspândite, magia continuând să impresioneze. Astronomia s-a dezvoltat prin astronomul polonez Copernic care a publicat tratatul De revolutionibus orbium coelestium, libri VI, prin care demonstrează mișcările de revoluție și rotație ale planetelor. Medicina se dezvoltă prin crearea de noi facultăți de specialitate în cadrul universităților și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
în Germania Hilden (m.1634), pentru a cita doar câțiva dintre marii chirurgi ai Renașterii. UN FIZIOLOG: JEAN FERNEL (1497 - 1558) Născut în nordul Franței, cu înclinații spre cunoașterea complexă a lumii și universului, Fernel face studii de matematici și astronomie, de geodezie, de filosofie, dar la un moment dat, tatăl său îl îndeamnă spre medicină din considerente materiale. întrun orizont multidisciplinar, pe care-l poseda, scrie, după o asiduă inițiere medicală: „Universa Medicina“, în care acordă un larg spațiu medicinei
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]