3,711 matches
-
de oameni Și plâng tot mai mult când privesc, Căci nu mai zăresc compasiune, Nici dor pentru plaiul ceresc, M-ascund în tăceri arzătoare, Îmi depăn durerea visând, Când cerul se-aprinde în noapte, Mă rog: "Vino Doamne curând! " Și astre se sting în crepuscul, Iar eu, tot mai mic, resemnat, Îmi chem liniștirea în suflet: "O, vino Preasfinte îndat, Mă poartă pe-aripile vremii Pe muntele-Ți sfânt, pe Sion, Cu talpa desculță și-n tremur, Să cad în genunchi
PLÂNGE-N SUSPINE TRĂIREA de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382495_a_383824]
-
AL PRIVITORULUI Inimă-roșie înlăuntrul omului-pasăre, inimă-pasăre în interiorul răului cu pești, inimă-roșie numai lumini și lasere, inimă-pasăre ce-aduce în clonț vești. Arzând, luna privește zâmbind ca un mort în timp ce un firicel de sânge se prelinge din viscerele-i pângărite, arde astrul nopții ca un lumânărit tort aprinzând cerul cu întrebări asfințite. Măruntaiele-mi sunt violate de aripa morții ochiul dinlăuntru plânge cu lacrimi de vin, mațele-mi sângerează înfipte în rădăcinile sorții, pentru ele este cu adevărat un uriaș chin. Plânge
POEME (3) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382484_a_383813]
-
Este doar al artei subiect, sau e un cânt din al cântării cântări? MOARTE ÎNTR-O URECHE Moartea înflorită de eternul foc albastru se simte bine cu ea însăși ținându-se de după gât, e adusă forțat însă dintr-un îndepărtat astru nici ea nu știe la sută cât. Vesela moarte pe pământ se transformă în viață abandonându-se în electrice culori, prin schimbarea ei bruscă la față se deghizează, îndepărtându-se de-a universului comori. Apoi violent înlănțuită într-un cerc
POEME (1) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382481_a_383810]
-
colorate de flori se linge, sub cerul negru ce răspunde de lună, pe norii amintirilor se prelinge, în timp ce oamenilor multe ar vrea să le spună. Ascunde secretos lumina de noapte care nu poate chiar de vrea să apună în galbenul astru născut din iubirile-n șoapte, ea nu vrea să se stingă, aceasta-i dorința străbună. În noaptea asta luna s-a prăbușit pe pământ pe ea a crescut iarbă albastră grădinărită de anticul cuvânt domesticit și înroșit ca mușcata din
POEME (1) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382481_a_383810]
-
mai aduce aminte, căci s-a pierdut pe drum, în timp ce contrastele din mintea lui se frâng. OMUL DE PAIE CU TERMINAȚII NERVOASE ALBASTRE Omul de paie cu terminații nervoase albastre dă pe gât gâlgâind amintiri pixelate, călătorind se sfărâmă de astre pe cărări de la cele mai înguste la cele mai late. Cele mai late cresc mai sus înconjurate de aurie lumină. „Cine sunt?” Se întreabă căci nu stie unde s-a pus, „Și ce fac?” El nu își mai recunoaște a
POEME (1) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382481_a_383810]
-
extinde peste lumea care-i un haos cu îmbrățișări afectuoase l a care se alătură și ea, ca adaos. TABLOURI DEGHIZATE Tabloul unu Femeile lasă amprente negre și albastre pe urmele bărbatului ce luptă cu monstrul înfipt între pământ și astre, e o imagine terifiantă, răscolitoare, abruptă. Tabloul doi Oamenii roșii deghizați în obiecte se stropesc cu negru și alb, entuziasmați născocesc nemaivăzute efecte și râd de întunericul lipsitului de noroc dalb. Tabloul trei Femeia cu păr negru deghizată în alba
POEME (1) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382481_a_383810]
-
se strecoară amintirile noastre îmbătrânite, ieșite din joc. Printre stegulețele himalaiene roșii și albastre galbena pasăre se ascunde ca florile-n glastre, ca marea în unde. Printre stegulețele himalaiene roșii și albastre pasărea galbenă își etalează inima curcubeică ruptă din astre, ce pentru noi vibrează. OAMENII CU CAPETE DE TEXTILE Cei doi oameni cu capete de textile unul roșu, celălalt violet, se ceartă ca nebunii de multe zile urlând furios, în dungi... ce duet! Roșul atacă, violetul se apără, sunt dușmani
POEME (2) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382483_a_383812]
-
cărui forță e vie în suflarea tuturor, acesteia îi revine locul de a i se da șah-mat, în limitarea ei umilă la granițele tangibile simțirii lumești, de către eternitatea spirituală, în existența sa supralumească, nelimitată și neegalată, în care milioane de aștri, martori tăcuți ai galaxiilor, privesc cum bucăți ale ființei noastre se contopesc cu cele ale neființei, devenind părți din infinit!... ~ Cristina P. Korys ~ Referință Bibliografică: Realitatea existenței în oglindă / Cristina P. Korys : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2031, Anul
REALITATEA EXISTENŢEI ÎN OGLINDĂ de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382543_a_383872]
-
atat de-aproape, Norii nu-s decât un prag . Scări de aur, se coboară, Împletite din fir sfânt , Raze cu luciri celeste, Picuri din nectar și mir . Doar să vrei, Deschizi portița Spre iertare Și spre hâr, Între miile de astre, Printre râuri de cleștar . Palme-ntinse cu blândețe, Voci de-arhangheli, Cer senin, Aer mirosind albastru, Tril duios de ciocârlii . Azi, primește pacea sfântă, Somn adânc, liniștitor . Casa ta, să fie Cerul ! Raiu-ntreg, al tau odor ! Referință Bibliografica: Prin iubire
PRIN IUBIRE SI CREDINTA de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383830_a_385159]
-
Să-ntrebe de sunt bine, de au pe mese pâine, Să-și spună cordialul și veșnicul, salut!. Ce te mai doare, spune-mi, Tu, limbă-nfloritoare pe acest pamânt difuz... Vorbită, tălmăcită, trădată, gângurită, Tot dreaptă mi te-nalți, un astru, colo sus... Și nuștiu cum trăiești, ori de ești fericită, Când plec de lângă tine, te simt dezamăgită Și mi te-arăți în vis cum te știam de mică O Românie mare, de-ai săi copii iubită. ------------------------------------- Irina STAVER mai 2016
MAI POETIC de IRINA STAVER în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383868_a_385197]
-
din 11 august 2016 Toate Articolele Autorului SĂ MÂNGÂI LUNA de Nicolaie Tony DINCĂ Spre apus zâmbea timid ciobul palid al lunii, Răspândindu-și lumina din ochii albaștri, Își purta grijulie pe o parte a mâinii Hlamida nopții înnobilată cu aștri. Fecioară a tristeții în văzduh ferecată Se lasă-nvăluită în simfonii de culoare, Își plânge în tăcere tinerețea furată Și pierdută degeaba, tot tânjind după soare. Dacă știi să-i vezi dorul și să-i simți nostalgia, Îți va dărui o
SĂ MÂNGÂI LUNA de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383891_a_385220]
-
suflete par rouă. În doi speranța-i vie,visul zboară și-atâta timp cât o să ne iubim, doar daruri din destin o să primim și niciun trist regret n-o să ne doară. În doi și lumea veche pare nouă, fiindcă se-aprind și aștrii ce se sting, când viețile care mereu înving același țel frumos au amândouă. Anatol Covali Referință Bibliografică: În doi / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1851, Anul VI, 25 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Anatol Covali
ÎN DOI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383939_a_385268]
-
Acasa > Eveniment > Actualitate > GHEORGHE A STROIA - ANUNȚ LANSARE: SESIUNE DE ÎNSCRIERI PENTRU INCLUDEREA ÎN ANTOLOGIILE ARMONII CULTURALE 2016 Autor: Gheorghe Stroia Publicat în: Ediția nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului ACtori printre Astre (Poezie contemporană) și ACtori printre Vise (Proză scurtă contemporană) Dragi prieteni! Revista universală de creație și atitudine culturală Armonii Culturale și editura adjudeană Armonii Culturale au realizat în perioada 2012-2013 o serie de lucrări de tip antologic, de mare anvergură
ANUNŢ LANSARE: SESIUNE DE ÎNSCRIERI PENTRU INCLUDEREA ÎN ANTOLOGIILE ARMONII CULTURALE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383936_a_385265]
-
și alți poeți/ prozatori români sau de limbă română, de pe întreg mapamondul, autori care cinstesc statutul de scriitor. Armonii Culturale își propune să realizeze în anul 2016, 2 lucrări antologice, după cum urmează: 1. Antologie de poezie contemporană românească: ACtori printre Astre; 2. Antologie de proză scurtă contemporană românească: ACtori printre Vise; Pentru că toate antologiile anterioare au fost realizate în format A4 (un format mai greu de manevrat), autorii au stabilit, de comun acord, ca următoarele antologii să fie editate și tipărite
ANUNŢ LANSARE: SESIUNE DE ÎNSCRIERI PENTRU INCLUDEREA ÎN ANTOLOGIILE ARMONII CULTURALE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383936_a_385265]
-
în: Ediția nr. 1880 din 23 februarie 2016 Toate Articolele Autorului SEARA Muzica mă-nvălui ușor Pe aripi albastre colindă un dor Din gene de stele vine iubirea Doar ea e în brațe cu nemurirea Alintă notele auzul fin Spre astrul nopții mă înclin Un aer din vis mă-mpresoară Cu tine în gând în fapt de seară. SERI ÎNMIRESMATE Gândul unduitor în liane, praguri Trecute prin inimi, timide șiraguri În viața aceasta mai stau în delir Din cupe de ambră
DIAMANTE ŞLEFUITE (POEME) de GEORGETA BLENDEA ZAMFIR în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383969_a_385298]
-
cuprinse o amețeală ciudată. Cei doi stejari parcă se rotiră în jurul său împreună cu pădurea și iazul cel înverzit de alge. Ridică instinctiv privirea către bolta cerului și printre coroanele copacilor observă cu uimire că și soarele își schimbase poziția. Deși astrul zilei era aproape la apus, părea că acum răsare. Pierdu controlul punctelor cardinale, nordul deveni sud și invers, iar răsăritul și apusul se schimbară între ele. Își scutură capul ca să-și reamintească ce-l învățase cândva doamna învățătoare, că după
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
amor. Nu am crezut c-al nostru soare Mai poate fi umbrit de nor. Deschide-ți inima-nspre mine, Nu îmi da voie să mă pierd! Eu te-am închis în al meu suflet, Cu praf de stele te dezmierd. Ieri, astrul a uitat s-apună, Azi e-o eclipsă parțială, Iar mâine simt c-o să ne-aducă, Din când în când, câte-o rafală. Mi-e frică doar de uraganul Ce ploaia minții-o să-l stârnească: Cuvinte reci, nepotolite, Seninul
DESCHIDE-ȚI INIMA!... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384011_a_385340]
-
liniștind. *** mai rabd un dor pe coapsa ta voi ninge mângâiere de ghiocei cernuți pe iarba udă stârni-voi dans nebun de paparudă torcând în negrul nopții mlădiere adie voaluri dezvelindu-ți nurii ademenind poftiri de trup măiastru înveșmântată-n astre și albastru vârtej pierdut în freamătul pădurii mai rabd un dor si mă strivesc sub tine nuntire aspră ispitește zorii perdele dăruirii stau doar norii și-adormi sfârșită-n pat de nelumine *** de-mi fi-va dor de-mi fi
DORUL [PARTEA I] de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384027_a_385356]
-
o aripă de dor, La ochii tăi, ce par tot mai departe, În zborul meu din vis ca un condor Aștern iubire-n ape-nvolburate. Răpită-n gânduri 'n-al zborului mister, Prin bolta-nstelată din nou chemată, Plutesc printre aștrii,prin caldul eter, Cătând iubirea-n viață...zbuciumată! Și m-am oprit în zborul meu pe iarbă Printre luceferi în chip de lucurici, Două sclipiri de peruzele-ntreabă De ochii mei..." -Mai sunt așa zburdalnici?" În zborul meu prin bolta
ZBORUL MEU de NASTASICA POPA în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383340_a_384669]
-
Toate Articolele Autorului Mâna mea dinspre umăr spre cer, fruntea ei subțiată în lumină, sânul rotund conturat în mister, rochia foșnind în cântece plină. Miros de femeie prelung și albastru, umărul meu sprijinind o idee, ochiul adânc cu dulceață de astru, foc răscolit în străfund de scânteie. Buzele aspre cu gustul de sare, părul șoptit în tăcerea de miere, prăpastia coapselor arcuind a mirare, brațele mele tânjind a cădere... 19 februarie 2016, București Referință Bibliografică: TÂNJIND A CĂDERE / Ion Mihaiu : Confluențe
TÂNJIND A CĂDERE de ION MIHAIU în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383371_a_384700]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > ACROBAȚI PE SFOARA DESTINULUI Autor: Mihai Manolescu Publicat în: Ediția nr. 1912 din 26 martie 2016 Toate Articolele Autorului Născuți sub zodii și sub astre, Noi ne-ncăpățânăm ades’ Să căutăm un înțeles Trăirii și menirii noastre. Ne zbatem pentru viitor, Pentru un drum mai bun în viață, Dar suntem numai o paiață Ce pune un scenariu-n rol. Și vom spera, a câta oară
ACROBAŢI PE SFOARA DESTINULUI de MIHAI MANOLESCU în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383386_a_384715]
-
cuantificat mediul natural sau viața economico-socială a comunității din care provin. Autorii se opresc pe spații ample și asupra aspectelor legate de datini și obiceiuri, munci agricole, viață, nuntă, naștere, înmormântare etc., aspecte etnografice, ocupații tradiționale, credințe despre cer și astre etc. Utilă este și galeria personalităților sau, mai bine-zis fiilor localității, care s-au ridicat din Ulmeni și au contribuit la ridicarea morală și culturală a localității. Ne este arătat un colț de țară cu oameni harnici, aprigi, care și-
PATRIA DE PĂMÂNT ŞI DE PIATRĂ de CONSTANTIN DOBRESCU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383389_a_384718]
-
Să se-ntâlnească vise și speranțe, Fericire și lacrimi în suflet frânt, Împletite-n dulci-amare romanțe... Parfumuri învelind roze tremurând Adie-n zare, inimi lin atingând, Sub clar de lună, tristeți ușor stingând, Stelele, deasupra lor, vii luminând... Sub magia astrelor nopții plutind, Se înseninează priviri umbrite, Roua ochilor, fermecător sclipind, Curge prelung, în clipe infinite... O lume-n care vin și pleacă gânduri, Străbătând calea timpului efemer, Ce-mpart cugete și suflete-n rânduri, Aleargă neîncetat spre porți din cer
NEMURITOARE MELANCOLII... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383408_a_384737]
-
din 09 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Din nou la start prezent e-un temerar, Iradiind în el nevoia de înalt; Acum aripile-și întinde, de asalt, Neînfricata fiică-a lui Icar - Arc peste timpul multimilenar. Mereu, mirajul zborului spre astre, Iatacul cu luceafărul de seară Reconstruiesc decoruri de beteala - Ofranda lumilor în veci albastre -, NăscândIcari, la ele să adaste. La mulți ani, nepoata bunicului! Desigur, cosmosul (în acrostihul dedicat ție) reprezintă înălțimile vieții personale și sociale la care aspiri, la
POEM ANIVERSAR de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383434_a_384763]
-
de ani omenirea s-a mulțumit cu el. Învățătura științifică, despărțită de religie de mai bine de 4000 ani, pe când Creștinismul încă nu exista iar credința omenirii era încredințată unei mulțimi de idoli, unii cu figuri de animale sau reprezentând aștrii cerești, dă un răspuns mult mai laconic: Omul trăiește spre a procrea. În ambele cazuri răspunsul cuprinde o esență comună. Omul trăiește spre a duce o activitate. În primul caz activitatea la care se referă este preamărirea prin ode și
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]