867 matches
-
p. 73). Limita temporală până la care este datată finalizarea etnogeniei românești este stabilită în secolul al VIII-lea, deci înainte de primele contacte cu popoarele slavice. II. Discursul polifonic (post-1998). Pluralizarea discursivă antrenată de introducerea manualelor alternative nu a schimbat radical asumpția sintezei duale a etnogeniei românești consacrată în paradigma xenopoliană a daco-romanismului. Dacă în manualele destinate ciclului primar, discursul continuă să fie de factură militantist în sensul apărării identității tradiționale românești (vezi de exemplu, Ochescu și Oane, 1994, pp. 14-16), la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de la evenimentele din 1989", BCS (Biroul de Cercetări Sociale) 2009 Una dintre întrebările ce rămân a fi lămurite este "cine sunt nostalgicii?". Prin ce se caracterizează categoria socială a nostalgicilor față de persoanele care sunt mai mulțumite cu ordinea politică democratică? Asumpția de simț comun care fundamentează analiza de față este aceea că nostalgia este o reacție de pozitivare și idealizare a trecutului comunist specifică "pierzătorilor tranziției". Astfel, este de așteptat ca modul de raportare nostalgic față de trecutul comunist să fie o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Pe de altă parte, se poate contra-argumenta că ceea ce contează cu adevărat nu este atitudinea reală a agentului de socializare (părinții ori profesorii), ci modul în care aceasta este percepută de către subiectul socializării (adică de copii, respectivi elevi). Adoptând această asumpție, este interesant de examinat corespondența sau discrepanța existentă între atitudinile atribuite părinților și profesorilor cu privire la comunism și atitudinile adolescenților referitoare la același obiect atitudinal. Pentru început, iată cum percep adolescenții atitudinile față de comunism ale "celorlalți semnificativi": Tabel 52. Percepția atitudinilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care se experimentează concepții alternative asupra trecutului. A doua este consensuală și ortodoxă, reprezentată de literatura didactică aprobată oficial de autoritățile statale, încorporând elementele care fie consolidează ordinea socio-politică existentă, fie catalizează schimbarea în direcția programată de autorități. Una dintre asumpțiile de fundal ale analizei a constat în ideea că școala este instituția socială centrală prin intermediul căreia formula identitară și a memoriei colective elaborate de către elitele intelectuale plasate în avangarda reflecției istoriografice sunt difuzate în "corpul social". Literatura didactică prin care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
își păstrează vigoarea sugestivă în redarea naturii memoriei istorice în general și a celei românești în particular, exemplificând, în plus, utilitatea teoretică a metaforei în demersul de conceptualizare a realității. Ca orice altă întreprindere umană, și lucrarea de față, prin asumpțiile sale teoretice, procedurile sale metodologice și concluziile sale epistemice, intră sub incidența inescapabilului principiu al failibilității (Peirce, 1931). Pe urmele filosofului pragmatist american, K. Popper a făcut o profesiune de credință din ideea failibilității cunoașterii umane, arătând că erorile și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ideologiile totalitare și despre cele contemporane). Înainte însă de a purcede la "derularea" unei "povești fără de sfârșit" așa cum denumește teoreticianul politic ontemporan David McLellan "povestea ideologiei" consider că este necesar ca, pe parcursul acestui demers introductiv, să avem în vedere câteva asumpții cu privire la evoluția intelectuală și la atributele fundamentale pe care le implică acest concept. Astăzi, ideologia nu mai reprezintă, cu siguranță, ceea ce a însemnat la finalul secolului al XVIII-lea, atunci când conceptul a fost inventat. Născut în 1796, termenul a desemnat
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
mostră de mitologie individualistă"65, urmăresc să evidențiez că ordinea politică democratică se bazează pe o formă legitimă de dominație care este, la rândul său, un produs al unei competiții permanente pentru realizarea anumitor interese de ordin socio-politic și economic. Asumpția pe care o dezvolt aici este, așadar, aceea că democrația, ca și ordinea politică și dominația legitimă pe care aceasta le presupune sunt reinstituite periodic și că ideologia, cu semnificația sa pozitivă, de integrare-identitate, oferă condiții de posibilitate pentru menținerea
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
și anume cel de instrument al cunoașterii sociale. Îmi propun, ca atare, să definesc metodologic semnificația analizei ideologice și să evidențiez tipul de influență pe care ideologia îl are asupra dezvoltării cunoașterii și, prin aceasta, asupra procesului de schimbare socială. Asumpția de bază pe care o am în vedere este aceea că nu toată cunoașterea socială este ideologică, dar elementul ideologic este inevitabil în procesul de configurare a acestei cunoașteri, contribuind decisiv la schimbările ce survin în plan societal. Trei precizări
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
instituire a convențiilor ideologice al căror rol este cel de a oferi un sens colectiv realității organizate social prin instituții și norme, deopotrivă formale și informale, care, la rândul lor, își regăsesc expresia în diverse practici sociale. Din această perspectivă, asumpția mea este că aceste convenții ideologice, a căror situare este una eminamente discursivă, au un foarte important rol explicativ, asigurând coerența semantică dintre interpretarea subiectivă (credințele individuale) și cea intersubiectivă (credințele colective, de factură ideologică) asupra realității sociale și, prin
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
juridic. Având în vedere c] distincțiile clar definite între religia, societatea și cultură islamic] sunt greu observabile, este necesar s] permitem că întregul spectru de tendințe legale, teologice, filosofice și mistice s] fie considerat drept o resurs] în vederea separ]rii asumpțiilor și a angajamentelor morale pentru a putea aprecia atât dezvoltarea, cât și continuitatea din întreaga gândire și civilizație musulman]. iii. Abord]rile teologice și tradiționaliste Tranziția înspre ceea ce Marshall Hodgson numea civilizația „islamicat]” a marcat dou] tipuri de începuturi morale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pretenția la statutul de moral] real]). Totuși, contractualismul kantian nu este mai vulnerabil la aceast] acuz] decât orice alt] teorie moral]. Kantienii folosesc o abordare particular] de determinare a principiilor morale, dar aproape toate filosofiile tradiționale occidentale împ]rt]șesc asumpția potrivit c]reia exist] principii care genereaz] obligații și pe care toți indivizii au datoria s] le respecte. În opinia mea, aceast] asumpție este legitim]. Valorile morale nu sunt observabile fizic, dar nu trebuie s] uit]m c] pentru domenii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o abordare particular] de determinare a principiilor morale, dar aproape toate filosofiile tradiționale occidentale împ]rt]șesc asumpția potrivit c]reia exist] principii care genereaz] obligații și pe care toți indivizii au datoria s] le respecte. În opinia mea, aceast] asumpție este legitim]. Valorile morale nu sunt observabile fizic, dar nu trebuie s] uit]m c] pentru domenii diferite ale cunoașterii sunt necesare tipuri diferite de obiectivitate și, deci, nu ne putem aștepta că obiectivitatea care funcționeaz] în biologie s] se
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
utilizarea violenței în r]zboi Poziția factorilor de decizie fâț] de probleme legate de r]zboi și pace, precum și argumentele intelectualilor care au o mare influent] în procesul de luare a deciziilor se bazeaz] de obicei pe un set de asumpții în mare parte amorale. Problemele sunt considerate a fi „practice”: opțiunile sunt analizate doar în funcție de posibilele consecințe, iar acestea din urm] sunt evaluate doar în funcție de impactul lor asupra interesului național. Dac] apar cumva și considerații etice, ele sunt prezentate într-
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru societate. Pe de alt] parte, tratamentul terapeutic ar putea fi asociat cu o tentativ] de reabilitare că substitut pentru pedeaps]. Ambele abord]ri ar putea fi justificabile instrumental în termenii unor beneficii mai mari decât costurile. Deși una dintre asumpțiile de bâz] ale practicilor noastre morale cotidiene este c] majoritatea contravenienților sunt pe deplin responsabili - excepțiile fiind unii minori, anumiți indivizi dereglați psihic ș.a.m.d. - o mare parte a penologiei morale consider] nejustificat] pedepsirea legal] pentru motive ca acelea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
diferite feluri, în baza diferitelor teorii, în funcție de întrebările și ipotezele cercetării pe care cercetătorul respectiv dorește să le verifice. Pe baza validării sau nu a ipotezelor desprinse în urma reflectării asupra unei realități date, teoria elaborată clarifică modul în care diferitele asumpții pe care le include se intercondiționează. În timp ce teoria este un set de propoziții logic construit, iar relația dintre ele este definită cu acuratețe, perspectiva teoretică, deși oferă o bază pentru înțelegerea și explicarea realității sociale, este mult mai puțin organizată
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
predării, în urma unor observări și experimentări sistematice. Abordarea științifică se vrea riguroasă și orientată practic (în sensul că dă indicații de acțiune); - paradigma interpretativă (numită uneori comunicativă sau umanistă), care vede cunoașterea ca fiind subiectivă și construită social, pornind de la asumpția că indivizi diferiți înțeleg lumea în mod diferit. Interpretativiștii consideră că, în educație, este ceva depășit să încerci să descoperi reguli universale, fiind mai util să studiezi cum diferiți oameni desprind semnificații în diferite situații, prin limbaj și alte sisteme
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
continuă. Autorii sugerează că mișcarea pe axa verticală reprezintă procesul de conceptualizare, în timp ce axa orizontală reprezintă variația dintre manipularea pasivă și cea activă și, de asemenea, fiecare cuadrat reprezintă un stil de învățare. Jack Mezirow (apud Jarvis, 1983) pornește de la asumpția că fiecare adult are propriile „perspective” asupra realității, constructe dependente de întăririle de care au avut parte din diverse surse provenite din mediul său sociocultural. Aceste perspective se schimbă ca urmare a reflecției asupra experienței anterioare, fiind necesar să fie
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
critică), învățare instrumentală și comunicativă (concept dezvoltat de J. Habermas în teoria acțiunii comunicative, 1984), învățare prin reflectare asupra experienței (J. Dewey), interacționism simbolic (G. Mead), sociologia cunoașterii (Luckman) etc., teoria învățării transformative explică cum, prin reflectarea critică asupra unor asumpții, putem deveni cetățeni responsabili și avizați ai lumii postmoderne. Procesul învățării transformative poate fi schematizat astfel (Bron și Schemmann, 2002, p. 184): Figura 1.3. Procesul învățării transformative Conceptele de bază ale teoriei învățării transformative sunt: cadru de referință, reflecție
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
bazate pe analiza socialului, le menționăm pe cele de mai jos. Teoria reflecției critice (Brookfield, apud English, 2005) explică învățarea ca pe un proces continuu ce cuprinde patru procese interrelaționate: a) obișnuința (experiența) de a privi cu reticență o anumită asumpție și de a o pune în discuție, de a oreconsidera; b) experiența de a avea o anumită perspectivă asupra structurilor sociale și politice sau a acțiunilor colective, ca alternativă la tendințele generale; c) experiența de a analiza ideile care perpetuează
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sociale și politice sau a acțiunilor colective, ca alternativă la tendințele generale; c) experiența de a analiza ideile care perpetuează inegalitatea economică și stimulează o cultură a „tăcerii”, a neimplicării; d) experiența de a analiza/a pune în discuție discursurileși asumpțiile cu privire la acțiunile „democratice” sau întreprinse în numele democrației. Înțeleasă în acest mod, reflecția critică este o obișnuință de a chestiona asupra lumii, asupra ideilor și practicilor care servesc anumite grupuri de interese. Ideea este ca, în procesul învățării, să nu acceptăm
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
dintre aceste modele, unele referindu-se la planificarea programelor dincadrul unei organizații, iar altele la proiectarea activităților de formare. Modelul Knowles (1970)tc "Modelul Knowles (1970)" Knowles și-a structurat modelul pe baza filosofiei sale andragogice, o filosofie axată pe asumpții ca: adulții se bazează pe autodirecționare; își folosesc experiența ca resursă pentru învățare; doresc o aplicare imediată a ceea ce învață. Aceste presupoziții implică autodiagnoza nevoilor de învățare, participarea/implicarea în planificare și în experiențele de învățare și autoevaluare. Datorită identificării
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ar fi, de exemplu, analiza 360°, care însă nu sunt neapărat utile unei organizații de educație a adulților, pentru că activitatea formatorilor nu este direct observabilă de către colegi. Singurul nivel care ne conduce la înțelegerea culturii unei organizații este acela al asumpțiilor. Colecția particulară de asumpții care alcătuiește modelul cultural al unei organizații de educație a adulților sau viziunea ei asupra lucrurilor nu este întotdeauna vizibilă din interior, pentru că este alcătuită din lucruri de la sine înțelese. Schimbarea la nivel de cultură organizațională
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
analiza 360°, care însă nu sunt neapărat utile unei organizații de educație a adulților, pentru că activitatea formatorilor nu este direct observabilă de către colegi. Singurul nivel care ne conduce la înțelegerea culturii unei organizații este acela al asumpțiilor. Colecția particulară de asumpții care alcătuiește modelul cultural al unei organizații de educație a adulților sau viziunea ei asupra lucrurilor nu este întotdeauna vizibilă din interior, pentru că este alcătuită din lucruri de la sine înțelese. Schimbarea la nivel de cultură organizațională intenționează să provoace o
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
diferite feluri, în baza diferitelor teorii, în funcție de întrebările și ipotezele cercetării pe care cercetătorul respectiv dorește să le verifice. Pe baza validării sau nu a ipotezelor desprinse în urma reflectării asupra unei realități date, teoria elaborată clarifică modul în care diferitele asumpții pe care le include se intercondiționează. În timp ce teoria este un set de propoziții logic construit, iar relația dintre ele este definită cu acuratețe, perspectiva teoretică, deși oferă o bază pentru înțelegerea și explicarea realității sociale, este mult mai puțin organizată
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
predării, în urma unor observări și experimentări sistematice. Abordarea științifică se vrea riguroasă și orientată practic (în sensul că dă indicații de acțiune); - paradigma interpretativă (numită uneori comunicativă sau umanistă), care vede cunoașterea ca fiind subiectivă și construită social, pornind de la asumpția că indivizi diferiți înțeleg lumea în mod diferit. Interpretativiștii consideră că, în educație, este ceva depășit să încerci să descoperi reguli universale, fiind mai util să studiezi cum diferiți oameni desprind semnificații în diferite situații, prin limbaj și alte sisteme
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]