315,883 matches
-
vreme după ce l-am întîlnit pe Hans Bergel la Berlin, m-a înștiințat că i-a fost acordat titlul de doctor Honoris Causa al Universității din București. Presa din țară a relatat acest eveniment - o pe cît de binemeritată, pe atît de tîrzie, totuși, recunoaștere a unui scriitor și a unui caracter exemplar. R. B.: D-nule Hans Bergel, ne aflăm la Institutul "Titu Maiorescu" din Berlin. Dar această împrejurare este doar ocazia pentru a sta de vorbă despre un capitol
Hans Bergel - suferință și iertare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14833_a_16158]
-
totalitarismului în istoria Europei este prezent în conștiința publică aici printr-o intensă mediatizare a ororilor Holocaustului, dar și ale Gulagului, ambele, la nivel moral, expresii absolute ale răului. Totuși în ceea ce privește elucidarea trecutului comunist, chiar și Occidentul, după părerea mea - atît cît îmi este dat să observ - păstrează încă o oarecare distanță "igienică", "sanitară" față de ceea ce s-a întîmplat dincolo de Cortina de Fier. Se vorbește prea puțin despre ororile comise în numele dictaturii roșii. Au fost diferite încercări de a explica acest
Hans Bergel - suferință și iertare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14833_a_16158]
-
argumentul valorilor universaliste ale comunismului. Care este părerea d-voastră, pentru că spuneați că într-adevăr nu poți să trăiești o mie de ani purtînd permanent povara amintirii a ceea ce s-a întîmplat, dar nici nu ai voie să uiți. Cu atît mai vigilent trebuie să fii atunci cînd observi că există deja semnele unei amnezii voite. Care este așadar rolul intelectualului, martor și victimă, care este rolul scriitorului? H. B.: În ceea ce privește fenomenul iertării, fiindcă de acolo am pornit, bineînțeles că există
Hans Bergel - suferință și iertare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14833_a_16158]
-
bine formulat decît o pot face eu în momentul de față! Literatura este menită să explice ce înseamnă uitare sau ne-uitare, iertare sau ne-iertare, unde sunt limitele, cum trebuie să ne comportăm ca să păstrăm o poziție de responsabilitate atît față de trecut, cît și față de prezent și de viitor. În clipa în care uităm, acel "balaur" blestemat își va ridica din nou capetele. Prin urmare nu avem voie să fim pasivi în fața unui astfel de fenomen. R. B.: Mi se
Hans Bergel - suferință și iertare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14833_a_16158]
-
În mod cert. Eu, cu toată critica pe care o aduc unor comportări pe care din păcate le constat pe alocuri și aici în Germania, trebuie să afirm cu tot respectul că în Germania s-au făcut în ambele privințe, atît în ceea ce privește trecutul nazist, cît și în ceea ce privește trecutul comunist, cele mai mari eforturi pentru a învinge aceste poveri. Constat, de exemplu, în discuțiile cu prieteni din Spania, Italia sau Franța, că ei încă nu sunt atît de departe în această privință
Hans Bergel - suferință și iertare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14833_a_16158]
-
au făcut în ambele privințe, atît în ceea ce privește trecutul nazist, cît și în ceea ce privește trecutul comunist, cele mai mari eforturi pentru a învinge aceste poveri. Constat, de exemplu, în discuțiile cu prieteni din Spania, Italia sau Franța, că ei încă nu sunt atît de departe în această privință ca germanii. Germanii au avut experiența nazismului, de la '45 încoace s-au ocupat intens de trecutul lor nazist, e drept cu erori inerente, dar au reușit la ora actuală să triumfe în mod "uman" asupra
Hans Bergel - suferință și iertare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14833_a_16158]
-
maestrului. E drept, anii cifrelor rotunde aduc comemorări spectaculoase; în cazul lui George Enescu cu prilejul festivalurilor intenaționale, a competițiilor ce-i poartă numele, aducerile aminte capata o anume strălucire; ...în viața culturală, în cea mondenă, a Bucureștilor. Si cam atât. Căci în afara granițelor țării efortul privind promovarea consecventă a creației marelui nostru muzician, cel mai important în secolul XX, acest act este quasi enexistent. Dar și în țară comemorarea zilei de naștere a maestrului, ziua de 19 august, a trecut
George Enescu - 121 by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14882_a_16207]
-
tinerii muzicieni violonistul Alexandru Tomescu și violoncelistul Răzvan Suma; ...și-au dat concursul actorii Valeria Seciu, Ion Caramitru și Ovidiu Iuliu Moldovan care au recitat din lirica eminescină; ...concertele au beneficiat de sonoritățile mai mult pitorești mai puțin perfecte dar atât de evocatoare ale pianului de epocă ce i-a aparținut lui Enescu însuși. La capitală momentul a trecut neatenționat; ...deși, nu poți să nu observi, fluxul turistic bucureștean este semnificativ; ...dar idea de turism cultural lipsește cu desăvârșire din sfera
George Enescu - 121 by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14882_a_16207]
-
ale pianului de epocă ce i-a aparținut lui Enescu însuși. La capitală momentul a trecut neatenționat; ...deși, nu poți să nu observi, fluxul turistic bucureștean este semnificativ; ...dar idea de turism cultural lipsește cu desăvârșire din sfera interesului autorităților atât culturale cât și a celor din domeniul turismului. In sfârșit, în afara granițelor... cunoscuta Casă de discuri Nonesuh a realizat o ediție integral dedicată creației muzicale camerale enesciene; imprimarea, realizată în ediție discografică CD, cuprinde acea magistrală lucrare de tinerețe, Octuorul
George Enescu - 121 by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14882_a_16207]
-
Festivalului Internațional �George Enescu", la București, în anul 2001. Merită a fi reținut faptul că în nici una dintre manifestările menționate, comemorări petrecute în țară sau peste hotare, concerte, autoritățile culturale centrale, de la București, nu au fost implicate. Mai mult decât atât, cu un an înainte de data la care urmează a avea loc viitoarea ediție a festivalului enescian, direcția acestei importante manifestări artistice internaționale nu a fost încă numită; ...iar pliantul viitoarei ediții a Concursului Internațional �George Enescu" nu a fost încă
George Enescu - 121 by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14882_a_16207]
-
pentru o emisiune culturală de televiziune. [...] A Cincea Roată face doi ani de viață. în televiziune, doi ani înseamnă enorm. Măcar "mulțumim" și "la mulți ani" putem să îi spunem lui Robert. Merită cu prisosință; și mult mai mult decât atât. Inclusiv respectul nostru. Căci la el în platou nu sunt lei... N.R. Telefil a văzut mai multe emisiuni ale lui Robert Șerban și confirmă aprecierile colaboratorului nostru. Se alătură urării: La mulți ani!
Spectacolul (de la A Cincea Roată) trebuie să continue! by Cristian Pătrășconiu () [Corola-journal/Journalistic/14860_a_16185]
-
fost nu mai interesează pe nimeni. Nici măcar ca poveste.(...) De noi, cei ce venim din mileniul II, toți vor să scape." Prin urmare, oamenii mileniului III sunt îndemnați să nu-i uite pe aceia care au supraviețuit și au sacrificat atât cât au sacrificat în longeviva "epocă de aur". Cititorul trebuie să-și reamintească anumite lucruri dat fiind că realitatea evocată în acest roman este încă vie, ancorată în prezent, este timpul sfârșitului, al prăbușirii comunismului și mai ales timpul care
Desfășurarea by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14896_a_16221]
-
cădea grămadă în brațele trecătorilor și parcă murea. Asta doar pentru o clipă pentru că pufnea imediat în rîs, își scotea imediat ochelarii negri și se uita după femeile frumoase ale orașului". în final, o carte decepționantă pe ansamblu, aflată nu atît sub luminosul semn al culorii oranj, ci sub acela al maimuței (maimuța Soni, lăsată de Kusturica autorului, fiind judecătorul și destinatarul privilegiat al prefeței), vechi simbol al impudorii și nebuniei. George Cușnarencu - Colonia penitenciară oranj. Proză scurtă, Editura Allfa, București
Poză cu Proteus C. by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14893_a_16218]
-
prezinte fetei. Meșterul (faimosul Johann Heemkers) primi să-l ajute fără să-i pună vreo întrebare. Au mers s-o salute. Ea își înălță pleoapele. Le răspunse la salut înclinîndu-se. Nu schimbară însă nici un cuvînt. Și-au spus doar numele, atît. Din clipa aceea, el o pîndi peste tot în oraș. Asistă la toate slujbele unde venea și ea. Sub felurite pretexte, își făcu de lucru la ceremoniile municipale. Merse la toate tîrgurile. Participă la toate dansurile și chermezele organizate de
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
susținere îi învăluie. Slujnica stă de pază. În fața fiicei unice a judecătorului electiv, ucenicul gravor nu-și găsește cuvintele. Atunci, cu degetele, îi atinge timid brațul. Ea își strecoară mîna între mîinile lui. Își lasă mîna rece în mîinile lui. Atît. El îi strînge mîna. Mîinile lor devin calde, apoi fierbinți. Nu vorbesc. Ea își ține capul plecat. Pe urmă îl privește drept în ochi. Își deschide ochii mari și îl privește țintă. Se ating din priviri. Ea îi surîde. Se
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
fiecare dată cînd mă gîndesc la privirea ta, chiar și pe stradă, chiar și în atelier, cînd lucrez." Încetul cu încetul, ea începe să-l cheme la orișice oră. Fără să țină seama de timp. Măcar pentru un minut. E atît de nesățioasă și de insistentă că i se face rușine, însă dorința de a fi cu el e mai mare. Pe Meaume, chemările ei îl încurcă. Are de lucru pentru Heemkers, iar cea mai mică neregulă compromite băile de acizi
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
gol și alb al fiicei lui Jakobsz. Meaume se ridică în picioare, sexul încă îi este vinețiu și bălos, încearcă să se lupte cu Vanlacre, înaintează, se trage într-o parte, se dă înapoi. Încercare pe cît de rizibilă pe atît de zadarnică. Logodnicul fiicei lui Jakobsz a aruncat acidul. Bărbia, buzele, fruntea, părul, gîtul lui Meaume sînt arse. Fiica judecătorului e atinsă la mînă. Urlă. Durerea fiecăruia este atît de vie că urlă cu toții. Meaume este dus la meșterul său
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
o parte, se dă înapoi. Încercare pe cît de rizibilă pe atît de zadarnică. Logodnicul fiicei lui Jakobsz a aruncat acidul. Bărbia, buzele, fruntea, părul, gîtul lui Meaume sînt arse. Fiica judecătorului e atinsă la mînă. Urlă. Durerea fiecăruia este atît de vie că urlă cu toții. Meaume este dus la meșterul său. Heemkers cheamă un medic care-l îngrijește pe ucenic. Ochii n-au suferit leziuni. Dar fața e toată o rană. Mai tîrziu, rănile se umplu de puroi. Suferă ca
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
mișcă. Și chiar destul de ușor. Cu ele îți scriu, nu mai am cîrcei și pot să le mișc în voie. Darul pe care mi l-ai trimis mi-a făcut plăcere. Portretul în care îmi înfățișezi chipul și pieptul e atît de meșteșugit încît par mai frumoasă. Rama roșie din baga e drăguță. Am tăiat cu foarfecele pieptul, căci l-ai înfățișat dezgolit și nu mi s-a părut cuviincios. Adineaori, după dejun, privirea mi-a căzut pe scrisoarea ta și
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
ludic-ironică a poeziei lui Gellu Naum, dimensiune susținută, după cum se demonstrează, de tratamentul epic al discursului, structurat cel mai adesea ca acțiune. Totuși, trebuie să spunem că investigația hermeneutică pe care o întreprinde criticul clujean nu este, nici pe departe, atît de rigidă încît să vitregească poezia în favoarea teoriei, nu este nici atît de sistematică încît să devină inadecvată, nu încearcă, așa cum se întîmplă din nefericire în multe cazuri, să subordoneze cu tot dinadinsul materia poetică unor structuri și tipare stabile
O monografie by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14894_a_16219]
-
tratamentul epic al discursului, structurat cel mai adesea ca acțiune. Totuși, trebuie să spunem că investigația hermeneutică pe care o întreprinde criticul clujean nu este, nici pe departe, atît de rigidă încît să vitregească poezia în favoarea teoriei, nu este nici atît de sistematică încît să devină inadecvată, nu încearcă, așa cum se întîmplă din nefericire în multe cazuri, să subordoneze cu tot dinadinsul materia poetică unor structuri și tipare stabile. Tipul de lectură pentru care se optează este, de altfel, foarte exact
O monografie by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14894_a_16219]
-
singure. Care cu umbrelele de pe plaja Mării Negre, care cu furturile și corupția de la bac. Și totuși, frecvența articolelor iritate despre sănătate și învățământ arată că s-a ajuns la un climax. Spitalele sunt simple anticamere ale morții, sărăcia dotărilor e atât de mare, încât nu știi dacă intrând într-o sală de operație o să dai peste un medic echipat cu cele trebuincioase, ori peste un șaman obligat la intervenții chirurgicale prin formule magice. Școlile, atunci când n-au devenit pepiniere ale infracțiunilor
Cloșca în sevraj by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14891_a_16216]
-
înțeleaptă decizie, curajoasă decizie - vor exclama pesedeii (aceiași care l-au aplaudat pe A. Năstase pentru nemaiauzitul curaj de-a interzice concertele pe litoral; nu de alta, dar idealul de secole al românului e liniștea atotstăpânitoare!) Pe cât de semeață, pe atât de ilegală și de absurdă. Ba chiar aberantă. Prin astfel de inițiative, doamna ministră instituie dictatura: ea anulează o diplomă în urma eșecului la un concurs. Dacă mergem mai departe pe aceeași logică, azi-mâine se va decreta că oricine pierde o
Cloșca în sevraj by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14891_a_16216]
-
să intre în lanțul corupției, dezvoltând la nivel de masă practica micii șpăgi, iar la vârf vânzarea examenelor și trucarea concursurilor de diplomă ori de titularizare? Noua măsură a ministresei Andronescu urmărește să lichideze bolnavul, nu să elimine boala. Pentru că atât dezastrul de la examenele de titularizare, cât și practica înșelăciunii, furtului și escrocheriei sunt boli ale sistemului. Acum, mini-stresa provocatoare de mare stres s-a năpustit pe decerebrații ce-au produs foi de examen goale. Dar ce ne facem cu directorii
Cloșca în sevraj by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14891_a_16216]
-
grija nevrotică a unei cloști care n-a mai făcut demult ouă. într-o țară nu doar fără bun simț, dar și fără opoziție, d-na Andronescu își va pune în practică, nestingherită, noua și aberanta măsură. Mai mult de-atât, a găsit și soluția. Posturile libere vor fi ocupate de suplinitori ori, prin cumul, de titularii deja existenți. în felul acesta, a rostit augusta gură ministerială, se atinge și un alt obiectiv al guvernării: mărirea salariilor personalului din învățământ! Ce
Cloșca în sevraj by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14891_a_16216]