3,262 matches
-
lichid în vederea examenului de laborator bacteriologic, biochimic, histologic; - de evacuare a lichidului de ascită când este în cantitate mare în cazul cirozelor ascitogene. Materiale necesare: trusă pentru puncție ce cuprinde ac de puncție sau un trocar steril, seringă; - cateter de atașat la ac, tampoane de vată, comprese sterile, soluție dezinfectantă; - ebrubete sterile, flacoane pentru recoltat lichid; - mănuși sterile; găleată pentru colectarea lichidului, tăviță renală; - mușama aleză, o bucată de pânză dreptunghiulară sau platoși; - tensiometru; centimetru pentru măsurarea circumferinței abdominale. Pregătirea bolnavului
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
asemenea locuri comune, a căror problematică a fost deja evidențiată prin cercetări specifice. Literatura existentă referitoare la acest aspect ne îngăduie analiza aspectelor considerate relevante de către reprezentanții istoriografiei greco-romane, în descoperirea concepțiilor lor despre creștinism. Unii istoriografi greco-romani au rămas atașați anumitor caracteristici literare specifice antichității (afirmațiile lor pot fi luate în considerație cu multă prudență), iar alții, din epoca postconstantiniană, și-au perceput concepțiile ca o replică la cele ilustrate de autorii creștini; analiza detaliată a istoriografiei păgâne reprezentative despre
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
pocăință. La întrebarea acestora: Noi ce trebuie să facem?, Ioan le răspunde: Să nu asupriți pe nimeni, nici să nu învinuiți pe nedrept și să fiți mulțumiți de solda voastră (Lc 3, 14). Contextul evanghelic ne spune că acești soldați, atașați vameșilor în strângerea taxelor, erau foarte rău văzuți de popor, pentru că, în virtutea meseriei lor, erau adesea în situația de a săvârși anumite acte de violență. Ioan Botezătorul criticând și dezaprobând conduita violentă a soldaților, nu-i sfătuiește și nici nu
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
cât și Maximian și mai apoi Dioclețian să fi observat, sau cel puțin să fi fost informați, de faptul că noua religie, creștinismul, moleșea idealurile belicoase ale romanilor antici, făcându-i pe soldații creștini, prea puțin combativi și pentru nimic atașați întru-totul împăraților lor. Nu trebuie să atribuim această adversitate a lui Dioclețian față de soldații creștini, unei simple luări de poziție contra creștinismului, atitudine pe care a început să o manifeste mai întâi împotriva soldaților creștini și apoi contra tuturor creștinilor
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
era în plin proces de dezorganizare, de disoluție și nu se ivea altă perspectivă de salvare în condițiile în care Europa continentală era dominată de Germania lui Hitler și Uniunea Sovietică. Chiar la 7 septembrie 1940 într-o convorbire cu atașatul german al Aviației la București, colonelul Gerstenberg, Antonescu i-a explicat acestuia dorința de a invita ofițeri germani ca profesori și instructori la Școala Superioară de Război și la celelalte instituții de învățământ militar; el cerea trimiterea de trupe motorizate
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
toate categoriile de arme, dar specialiști în munca informativă. Misiunea lor era aceea de a centraliza, analiza, compara, sintetiza informațiile culese în teren și de a întocmi rapoartele respective către organele competente. Acești specialiști erau cunoscuți și sub denumirea de „atașați tactici”, iar activitatea lor concretă consta în întocmirea de buletine informative zilnice și lunare, dări de seamă, note și studii informative, alte documente de interes etc., care trebuiau înaintate ministrului Apărării Naționale și utilizate de Marele Stat Major. În același
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
studii informative, alte documente de interes etc., care trebuiau înaintate ministrului Apărării Naționale și utilizate de Marele Stat Major. În același timp, fiecare Front avea în componența sa: - un serviciu de agentură; - un aparat de lucru al Frontului și - un atașat tactic. Este de remarcat faptul că, până în luna septembrie 1940, Secția I Informații a fost condusă în mod nemijlocit de către Mihail Moruzov. Frontul de Est era structura cu ponderea cea mai mare în cadrul activității Secției I Informații, deoarece, pe această
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
constituiau mesaje criptate vehiculând informații secrete sau erau date în clar nedestinate circuitului informațional public (scurgeri de informații „clasificate”). Acest compartiment beneficia de o încadrare mai largă, cu 15 lucrători. Aceștia erau translatori, dactilografi și curieri. Biroul Juridic, provenit din Atașatul Justiției Militare, era condus de un șef de birou și avea o încadrare cuprinzând ofițeri magistrați și angajați civili, agenți, translatori și dactilografi. Misiunea lui era aceea de a instrumenta juridic acțiunile de spionaj, sabotaj și alte acte de subversiune
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
persoane care erau susceptibile de activități potrivnice intereselor statului, în general, între care și spionajul în favoarea unor puteri străine. Persoanele depistate erau semnalate instituțiilor în care activau și erau încadrate informativ de către agenți specializați. Echipa a III-a Legații și atașați militari avea, de asemenea, aceeași încadrare ca și echipele precedente (un șef și 20 de agenți, ca și informatorii aferenți). Ea se ocupa cu supravegherea legațiilor, a atașaților militari ai țărilor vecine sau ai celor care se pregăteau sau intraseră
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
erau încadrate informativ de către agenți specializați. Echipa a III-a Legații și atașați militari avea, de asemenea, aceeași încadrare ca și echipele precedente (un șef și 20 de agenți, ca și informatorii aferenți). Ea se ocupa cu supravegherea legațiilor, a atașaților militari ai țărilor vecine sau ai celor care se pregăteau sau intraseră deja în război, precum: Germania, Ungaria, Italia, Bulgaria, U.R.S.S., Spania etc. b) Grupa a II-a Industrii constituia al doilea compartiment ca importanță în cadrul Secției a II
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Informații, format din: - Frontul de Vest cu Centrul 1 Informații și trei subcentre; - Frontul de Est, cu Centrul 2 Informații și trei subcentre; - Frontul de Sud, cu două subcentre; 2. Biroul 2 Contrainformații; 3. Biroul Presă și Propagandă; 4. Biroul Atașați militari și Protocol cu un Serviciu Cifru și un Serviciu Radio Adjutantura și Registratura; Aceeași structură funcționa și la data de 10 aprilie 1940 (vezi Anexa 15). În preajma intrării României în război și după 22 iunie 1941, sistemul informativ militar
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Eșalonul II al Marelui Cartier General și avea în compunere: Biroul 1 Informații (cu Frontul de Est, de Vest și de Sud); Biroul 2 Contrainformații; Biroul 3 Legături externe; Biroul 4 Studii și Cercetare; Serviciul Radio, Biroul Adjutantură și Serviciul Atașaților Militari. După ce Marele Cartier General a fost retras de pe front, iar Eșalonul II revenea la Marele Stat Major. În Secția a II-a apar noi structuri: Biroul 3 Propagandă, Biroul 4 Prizonieri, Serviciul Radio-Central și Serviciul Radio-Ascultare, adăugându-se și
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de Vest, Frontul de Sud); - Biroul 2 Contrainformații (având de astă dată Subbiroul Contrainformații, Subbiroul pentru Contrainformații Armate, Subbiroul Verificări, Subbiroul Cenzură, Subbiroul Prizonieri, Subbiroul Studii); - Biroul 3 Legături Externe; - Biroul 4 Investigații-Căutare; - Subbiroul Adjutantură; - Serviciul radio; - Biroul Studii - Biroul Atașați Militari. Structura Secției a II-a, după 23 august 1944, a fost redată în Anexele 19 și 20: - Biroul 1 Informații (cu două Fronturi: Vest și Sud); - Biroul 2 Contrainformații (cu trei subbirouri); - Biroul 3 Legături externe; - Biroul 4 Investigație
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Gestapoul era un alt serviciul informativ, care funcționa clandestin în România, încă din 1934. El era condus de Kurt Geissler, acesta având în subordine o structură cu un efectiv de 18 militari. În septembrie 1940, Geissler s-a „desconspirat”, devenind atașatul de poliție al Legației Germane la București. Baza informativă a Gestapo-ului erau membrii Mișcării Legionare. Cu metodele lui brutale și totalitariste, a sprijinit logistic Mișcarea Legionară și a dirijat-o ideologic și politic, susținând-o și incitând-o la
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
recrutat de A. Gibson, a fost lăsat lui Desmond Doran (rămas să conducă serviciul secret al Legației engleze în România până la 10 februarie 1941, sub acoperirea de șef al Biroului de pașapoarte al Legației, fiind secondat de P. Buhagiar, ajutorul atașatului comercial), împreună cu inginerul Ioan Popovici. El a pus pe picioare respectiva rețea, care însă a fost descoperită și arestată pe 19 iulie 1941. Datorită informațiilor că germanii accelerau debușarea lor spre Grecia, după eșecul italienilor în Balcani, S.O.E.
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
urmând ca acestea să fie făcute de două persoane care, probabil, erau agenți: inginerul N. Caranfil și șeful lui „British House”, Fred Pow. Ministrul englez a lăsat și un „reprezentant al său”, P. Buhagiar. Acesta a fost secretar adjunct al atașatului economic al Legației și lucra ca agent acoperit. Supraveghea „starea economiei românești”și trimitea note și rapoarte informative la Istanbul, locul „unde se va instala Centrala de Informații (S.O.E. 3) a fostelor Legații engleze din Balcani”. Serviciul de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
B-dul Elisabeta. Prezența lui a fost determinată de o reuniune, din 30 iulie 1941, la sediul Legației Turciei din București, la care au participat, printre alții, ministrul turc din România, Suphi Tanrioer, Basan Rizan, secretarul Legației Turciei, căpitanul Kenan Kocaturk, atașatul militar, Resul Nagip Rusten, șeful Biroului informativ al Legației. Halid Aracic venise pentru a „comunica ordinele Serviciului Secret englez de la Istanbul”. Kenan Kocaturk, atașatul militar turc, propunea în respectiva reuniune „necesitatea schimbării curierilor Legației, care sunt cunoscuți și ar putea
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
printre alții, ministrul turc din România, Suphi Tanrioer, Basan Rizan, secretarul Legației Turciei, căpitanul Kenan Kocaturk, atașatul militar, Resul Nagip Rusten, șeful Biroului informativ al Legației. Halid Aracic venise pentru a „comunica ordinele Serviciului Secret englez de la Istanbul”. Kenan Kocaturk, atașatul militar turc, propunea în respectiva reuniune „necesitatea schimbării curierilor Legației, care sunt cunoscuți și ar putea fi chiar cumpărați”, iar Resul Nagip Rusten și-a luat obligația de a reorganiza „serviciul de transmisiuni” informative. Tot în solda Intelligence Service-ului
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Acesta dădea dispoziții consilierului său, Akhtari, să ia contact periodic cu „d-l Teodor Vidican, reprezentantul PNȚ-ului, în vederea schimbului de informații”. Tot din partea șefului serviciilor engleze din Turcia, L. Kireshen, primea ordine directe de a lucra cu „Sezen Langas, atașatul de presă turc și d-l S. Verglass, șeful francezilor liberi din București”. La acțiunile informative anglo-saxone colaborau foarte mulți refugiați polonezi, prin cel puțin trei instituții proprii, create după stabilirea lor în București, ca și în restul teritoriului românesc
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
la spațiul întregii Românii. De pildă, la sediul Asociației „Amicii Americii”, din str. G-ral Florescu nr. 2, funcționa un „birou informativ în toate domeniile de activitate”, pentru care funcționarul Legației, Burnea, trebuia să „recruteze informatori printre ziariști”. În ianuarie 1941, atașatul militar, locotenent-colonelul John P. Ratay, se întâlnea la Belgrad cu trimisul special al președintelui Roosevelt, colonelul Donovan, șeful O.S.S. (Oficiul Serviciilor Strategice), venit în Balcani, pentru a se informa cu privire la situația militar-strategică din zonă. Aici, Ratay i-a înmânat
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
în cadrul Legației americane „la secție politică”. Diplomații americani desfășurau și activități pentru întocmirea unor informări, rapoarte ce priveau societatea românească sau evenimentele care se desfășurau pe teritoriul României și interesau guvernul american. O astfel de lucrare este aceea realizată de atașatul de presă Cloyce Huston, referitoare la „toate evenimentele din timpul conducerii legionare”, precum și cele întâmplate pe parcursul desfășurării rebeliunii legionare și „până în prezent” (sfârșitul lunii ianuarie 1941-n.n.). Pentru elaborarea materialului, Cloyce Huston „a luat contact cu personalul curent cu
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Organizației germane „Todt” din România, deci a trecut la realizarea unei documentări și la întocmirea unui raport pentru a stabili „punctele centrale și de aprovizionare ale organizației”. Primul secretar al Legației și șef al Serviciului de Informații, William E. Scotten, atașatul militar, lt. col. John P. Ratay și cu Andrew W. Edson, în dezbaterea acestei acțiuni informative, „au ajuns la concluzia că punctele de informații asupra acestei organizații în România” sunt poziționate „la Constanța, Giurgiu, Brăila, Galați, Sulina”. Pentru obținerea datelor asupra
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
a fost agentul german Klaus Schickert, „camuflat” la Secția Presă a Legației Germane, condusă de Werner Voss. Relațiile între Schickert și Voss erau incompatibile, ultimul fiind apreciat drept un intrus ce stânjenea „însărcinările” de natură informativă și contrainformativă, avute ca atașat de presă germană. Până la urmă, Stevens nu a părăsit România. Tolerat, a avut totuși acordul de a se plimba până la Tohanul Vechi (2 august 1941), județul Brașov, pentru a „petrece zile la ferma ce-i aparține”. În această „viermuială” informativ
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
la colaborarea legațiilor celorlalte țări, care aveau reprezentanțe la București, fie la unii membri ai acestora. Colonelul John P. Ratay avea dese întâlniri cu reprezentanții unor legații, pentru a schimba sau a primi date și informații, ca de exemplu cu atașatul militar al Turciei (5 iulie 1941) sau cu ministrul Suediei, Reutersword (22 iulie 1941). Franklin Mott Günther, ministrul american la București, avea același scop la întâlnirea de la Hotel „Aro” din Brașov (1 august 1941) cu ministrul Turciei, Suphi Tanrioer, Basni
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
stabili strategia „acțiunilor între serviciile de spionaj american, englez și turc” în spațiul românesc. Mai mult chiar, Legația americană căuta prin serviciul ei de informații ca, pe căi colaterale, să inițieze alte rețele de informații. Un caz este cel al atașatului de presă chinez Yu-Puy. Trimis la Brașov „spre a se informa despre livrările făcute armatei române de către I.A.R.”, acesta avea ca scop înființarea unui „centru de spionaj anglo-american și de a recruta agenți și informatori din mijlocul ofițerimii
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]