39,711 matches
-
Constantin Țoiu V., - să-i spunem Virgil, - este poet și nu știe multe. E și omonimia de vină care, aici, la Roma, îl face tot timpul să îndrăznească, să atace, să ridice vocea, ca și cum "ar fi la el acasă." Și, într-un fel, este. Roma, - spusei, - mă face trist. Mă întristează. Și aceasta numai din cauza grandorii defuncte; și de vină mai e și gîndul că în acest loc moartea și-
Penitenciario by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17307_a_18632]
-
noastre-mpletite/ în cuvintele palorii/ în seninătatea și în sacrul lac/ al lacrimei neplînse// să treci prin apă/ și picioarele să ți se topească/ să intri în umbră/ descoperind alte umbre/ și ca în-tr-un roi de albine sălbatice/ să te lași atacat" (e caldă răcoarea și proaspătă răscrucea). Ies la suprafață obiectele minore, gesturile cotidiene, micile tabieturi. Textura trăirii curente e pusă sub lupă, detaliile obținînd semnificații nebănuite. Pătrundem în aventura microcosmului: "cu unghia aspră/ ca limba pisicii/ zgîrie scrinul/ secretele cad
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
orb e tulburătoare, ochiul fiind nu doar organul văzului, ci și simbolul percepției intelectuale, receptorul luminii spirituale (funcția ultimă îndeplinind-o, simbolic, ochiul frontal, al treilea ochi al lui Shiva, precum și așa-zisul ochi al inimii): "Știu: Ochiul Orb nu atacă omul// Cînd scriu simt raza lui invizibilă/ cum mă acoperă ca o ploaie de acizi dogorîtori/ ca o respirație a unor alge/ înfășurîndu-mă/ în crusta lor limpidă// îți trebuie cuțit în mijlocul scrisului/ să-ți desprinzi de pe trup țesătura/ mușchiului său
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
-i un sicriu/ în care să te mai port ca pe-o cumplită larvă./ Urmele-ți vinovate au devenit semințe. În nămolurile sale/ sînt vegetații, insule, nisipuri, grohotișuri, insecte-/ el este labirintul meu spre tine".// Știu că Ochiul Orb nu atacă omul.// Știu că într-o zi cleioasa negură a Ochiului Orb/ se va retrage/ ca apele de pe uscat/ ca ghearele de pe gîtul căprioarelor/ și va rămîne pupila lui pură - sfioasă floare a neantului.// Acum cînd scriu simt cuvîntul ca pe
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
ceaușistă, dirijată cu gelozie de la cabinetul II împotriva tuturor celorlalte femeie pendinte de nomenclatură și cu veleități ori vocații artistice"... Printre rînduri se insinuează, ca un curent rece, ideea că, inevitabil, istoria se repetă; constați cum, halucinant, arhivele par să atace, uneori, direct, actualitatea. Dar, despre actualitatea Istoriei, în numărul viitor.
Spațiul ingrat și nenorocul istoric by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17359_a_18684]
-
resemnat din neputința. Personajele sînt plasate într-un timp care pare, prin vagul ce-l caracterizează, mitic, deși e probabil echivalabil cu un veac din întunecată medievalitate timpurie. Și sînt niște înși primitivi, pentru care viața presupune două reguli simple: atacă și ucide, sau vei fi atacat și ucis. Spațiul în care își desfășoară existența este, generic și mai curînd simbolic decît real, Polonia, constant revendicata cînd de un grup (numit polonezi pentru că se ocupă cu agricultura, pola însemnînd în limba
Fascinatia ororii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17939_a_19264]
-
într-un timp care pare, prin vagul ce-l caracterizează, mitic, deși e probabil echivalabil cu un veac din întunecată medievalitate timpurie. Și sînt niște înși primitivi, pentru care viața presupune două reguli simple: atacă și ucide, sau vei fi atacat și ucis. Spațiul în care își desfășoară existența este, generic și mai curînd simbolic decît real, Polonia, constant revendicata cînd de un grup (numit polonezi pentru că se ocupă cu agricultura, pola însemnînd în limba lor pămînt), cînd de altul (leșii
Fascinatia ororii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17939_a_19264]
-
un dispreț profund pentru o regulă sau alta, pentru toate însă luându-și angajamentul că le respectă. Rezultatul? Disprețul tuturor. Anglia, Franța și SUA, nu uita de nerespectarea regulii și ne lasă baltă. URSS nu uită că trupele române au atacat-o și pune cizma roșie pe grumazul României. Încălcarea regulii a dus la un dezastru total. Nu ne mulțumim cu atat. În 1968 minimalizam din nou regulă. În tot acest timp Ungaria, Polonia, Cehia își respectă semnătură, indiferent de înțelegerea
Lipsa de respect fată de regulă by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/17944_a_19269]
-
opoziția monarhista, bicornul, panglicile, fervoarea și trecînd prin școală lui Rastignac, deveni, odată cu rigiditatea cilindrului, cu linia sobra a redingotei, un cinic și un calculat. Treptat, apoi, opoziționist din fire, sătul și de burghezie, începu s-o urască, s-o atace, să se poarte iar extravagant, desi altfel: "Epatons le bourgeois!" Iar cand burghezia se zaharisi, nemaiavînd inamic, isi aduse aminte de vulg, si, schimbîndu-și deviza, executînd un amețitor viraj istoric, se repezi din nou asupra lui, desi altfel: "Epatons le
Primul text publicat by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17974_a_19299]
-
exasperare, la crimă. Reciprocă putînd sună ca-n Numele tău îmi otrăvește nopțile de Pilar Miro. Castrarea la propriu (și nu în termeni psihanalitici) poate fi considerată o crimă, dar și o pedeapsă dreapta pentru un viol oribil. MaestraVéra Chytilová atacă bărbătește subiectul (inspirat din realitate) și-l dezvolta cu un sarcasm tineresc, ce face suportabile faptele atroce. O moralitate modernă despre Capcane mici, capcane mari, despre festele societății în care nu există șanse pentru dreptate, temerara care actioneaza pe cont
Femei despre femei by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17990_a_19315]
-
a există, care distruge lumea reală, pentru a o compensa printr-una fantasta, cu o jenă personală. E ca si cum un leu ar devora puii din specia să, care nu-i aparțin, spre a procrea alții (Ortega y Gasset: "sufletul liric atacă lucrurile naturale, le hrănește sau le ucide"). "Ucigaș" al lucrurilor naturale, poetul nostru propune neistovit altele, cu forța unei stihii în suflul căreia amănuntele nu se mai disting cu ușurință. Fluidul e copleșitor, absorbant și vuitor că o cascadă, ale
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
fantomă, o viziune,/ Un stîlp de sare,/ Mă ține de mînă/ Și mă conduce către frunzele/ Abia învesmîntate, rodite de frica/ Sau de nebunie, și ele fapturi" (Leac). Viața sa ideală implică abandonul celei reale: "Ești ornament de figuri autumnale/ Atacat de vestejire/ Că îngerul de piatră pe o ruină/ Ridicîndu-si brațul despuiat de lance./ Pe cadran oră înfățișează armoniile/ Dar în această arca suită de către neant/ Nu trăiești decît în parfumul/ Abandonării împlinite" (Solitudinea lui Eros). Nu o dată stihul i
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
NATO în această țară? Deprinderea unora dintre ziariștii de la noi, care confundă propriile lor scenarii cu politica internațională, are avantajul de scurtă durată de a satisface eventualele reacții emoționale ale cititorilor. Dar strategic, cum mai pot susține ziarele care au atacat NATO în timpul conflictului din Iugoslavia, continuarea eforturilor de integrare a României în această alianță? ZIUA a dat săptămîna trecută o lovitură de presă, prezentînd o listă a unor așa-ziși conspiratori ghidonati de KGB care în '89 voiau să-l
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17994_a_19319]
-
Alex. Ștefănescu Revanșa lui Ion Cristoiu Ion Cristoiu se află într-un moment critic al carierei lui de publicist. Capitalul de simpatie pe care l-a câștigat atacând regimul Ion Iliescu l-a pierdut după alegerile din 1996 atacând regimul Emil Constantinescu. Din nefericire, nu este vorba doar de o situare împotriva curentului. Publicistica să a și involuat de-a lungul anilor, de la obiectivitatea analizelor din Zig-Zag, Expres
Dacă politică nu e, nimic nu e by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17999_a_19324]
-
Alex. Ștefănescu Revanșa lui Ion Cristoiu Ion Cristoiu se află într-un moment critic al carierei lui de publicist. Capitalul de simpatie pe care l-a câștigat atacând regimul Ion Iliescu l-a pierdut după alegerile din 1996 atacând regimul Emil Constantinescu. Din nefericire, nu este vorba doar de o situare împotriva curentului. Publicistica să a și involuat de-a lungul anilor, de la obiectivitatea analizelor din Zig-Zag, Expres Magazin și Evenimentul zilei la vehemență diatribelor din Național și Cotidianul
Dacă politică nu e, nimic nu e by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17999_a_19324]
-
românii, chiar dacă sînt mitraliați cu atacuri la adresa NATO, pentru a manifesta împotriva intervenției în Iugoslavia, nu par deloc dornici să iasă în stradă pentru a se alătura ziarelor care incită împotriva atacurilor NATO în Iugoslavia. * Cu toate acestea, ziarele care atacă puterea vorbesc în numele opiniei publice de la noi din țară. * În ciuda faptului că scenarii precum ruperea de Iugoslavia a regiunii Kosovo nu stau în picioare; ele au fost infirmate chiar de oficialități ale Alianței Nord Atlantice, ziarele care se războiesc cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17958_a_19283]
-
că Fidel era prieten cu Hemingway, și i-am spus că știu, cum să nu, si ca, in Cuba, în apele ei teritoriale avusese loc experiență marină care-l făcuse pe Hemingway să scrie nuvelă Bătrînul și marea. Juan mă atacă dur pe chestia că veneam dintr-o țară comunistă și că trăiam în ea, si, culmea, țara aia mă și trimisese să văd America! Peter, milionarul și ceilalți ai săi, nu ma atacau, dar mă priveau cu îngăduința, cu milă
IOWA-CITY OCT. 1978 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18013_a_19338]
-
scrie nuvelă Bătrînul și marea. Juan mă atacă dur pe chestia că veneam dintr-o țară comunistă și că trăiam în ea, si, culmea, țara aia mă și trimisese să văd America! Peter, milionarul și ceilalți ai săi, nu ma atacau, dar mă priveau cu îngăduința, cu milă, ca pe un soi de ființă, cu doi ochi, două urechi, ca și ține, insă complet altă, diferită. Dar cum de reușisem eu să înșel,... să păcălesc vigilenta vameșilor de pe aeroportul Kennedy și
IOWA-CITY OCT. 1978 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18013_a_19338]
-
lor care-i ține departe de marele public și profund anticapitaliști. în bună măsură, regăsim aprecieri asemănătoare și cu privire la intelectualii români ai epocii. Nu mă mai îndoiesc că și în celelalte țări din Est lucrurile stau la fel. Capitalismul e atacat, de la dreapta și de la stînga, de majoritatea intelectualilor umaniști. Filosofi, moraliști, politologi, scriitori, aceștia nu par să aibă un dușman mai detestabil decît democrația burgheza. Nae Ionescu și elevii săi români condamnă la unison parlamentarismul și liberalismul, regimul pluralist al
Cine l-a creat pe Murti-Bing by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18019_a_19344]
-
Vara-torc cojoc pe dos,/ Iarna-l port cu mita-n jos/ Greu, greu de uitat. * Curioasă această situație pe care nu reușesc să mi-o explic: știi că cel cu care te cerți are perfectă dreptate, și continui să-l ataci, deși la mijloc nu-i vorba de nici un interes mai serios, de nici un cîștig, de nici o plăcere de a contrazice, o ceartă si-atît. El are dreptate, sigur, ți-ai dat seama din primul moment, dar, confuz și prost vorbitor, adversarul
Cade timpul răcoros by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18075_a_19400]
-
țării din anii treizeci). Dar în acest caz, cred că regele și demnitarii din Consiliul de Coroană n-au avut alternativă, decît supunerea. Sînt documente și informații care atestă că sovieticii erau înțeleși cu ungurii și bulgarii pentru a ne atacă simultan pe trei fronturi, în cazul cînd România ar fi refuzat ultimatumul. Și un război pe trei fronturi România nu avea mijloace să ducă. În condițiile vitrege date, cedarea, de tipul strategiei brîncovenești, a fost singura alternativă posibilă. Țară s-
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
Constantin Țoiu UN POET, foarte bun în tinerețe, înainte de a intra în politică, vrînd să-și răzbune micimea trupeasca prin înalte favoruri oficiale, si care l-a atacat într-un român penibil pe Blaga, pe față, a fost Mihai Beniuc, președinte, pe vremuri, al Uniunii Scriitorilor, cînd sediul acesteia se află pe șoseaua Kiseleff. Acolo avusese loc scenă faimoasa cînd Petru Dumitriu, în plină ascensiune și simțind apropiată
Amintirea unui poet uitat by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18123_a_19448]
-
naționalismul lui după lichidarea Anei Pauker și companiei. Beniuc, la nivelul său de scriitor pro-sovietic, mai rămăsese în picioare în edificiul înainte pomenit de pe șoseaua Kiseleff. Așa că Geo Bogza o fi știut. Dacă nu fusese chiar pus, îndemnat să-l atace direct pe Beniuc, zilele sale ca președinte al obștei fiind terminate. Văd scenă intens luminată a festivității. Văd și "gardă pretoriana", cum i se mai spunea, a lui Beniuc, cei doi vice-presedinti în dreapta și în stînga (și care încă nu
Amintirea unui poet uitat by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18123_a_19448]
-
aibă și "inițiative legislative" cel putin dubioase. E uluitor să constați că oameni ce jură pe cartea democrației și a statului de drept au idei care lui Ion Iliescu nu i-au trecut prin cap nici în somn. Lăsat să atace, asemeni unui berbece inconștient, zidurile legalității și ale bunului simț, dl. Dudu Ionescu se comportă incoerent nu cu sine (declarațiile din chiar ziua preluării funcției actuale au fost pe deplin lămuritoare!), ci cu linia pe care Justiția română pare, în
Tehnica desperado nu tine la Stoenesti by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18096_a_19421]
-
a firii pe care prințesa nu a mai ăntălnit-o la nici un bărbat. Balzac poate să fie satisfăcut. Iubirea lui pentru femeile superioare și de vită nobilă a fost ămplinită. Măcar prin literatura. * Memorabil este finalul cărții. După ce ia apărarea prințesei atacată cu violența de musafirii răutăcioasei marchize d'Espard, d'Arthez este pus astfel să ăncheie scandalul: "- Cea mai mare vină a acestei femeie - (a prințesei, n.n.) este de a pași pe ruinele oamenilor. Ea azvârle ăncolo și ăncoace actele de
Prefăcătoriile printesei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17435_a_18760]