982 matches
-
originalitatea, creativitatea, nu impune cerințe de structură. Cele mai importante finalități ale evaluării procesului instructiv- educativ, în ultimul timp, se concretizează în: cunoștințe și capacități, atitudini (practice , sociale , științifice etc.), interese, capacitatea de a face aprecieri de valoare (opinii, adaptări atitudinale și comportamentale ) . Pornind de la această realitate, strategiile moderne de evaluare caută să accentueze acea dimensiune a acțiunii evaluative care să ofere elevilor suficiente și variate posibilități de a demonstra ceea ce știu dar, mai ales, ceea ce pot să facă. Metodele tradiționale
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
structurare se deosebește de aceasta prin faptul că prin intermediul ei doar se constată prezența sau absența unui comportament, fără a emite o judecată de valoare oricât de simplă. Pentru evaluarea achizițiilor ce vizează capacități superioare, precum și a calităților de ordin atitudinal și comportamental pot fi utilizate . 2) Investigația - oferă elevului posibilitatea de a aplica în mod creator cunoștințele însușite și de a explora situații noi de învățare, pe parcursul unei ore de curs. Metoda presupune definirea unei sarcini de lucru cu
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
tipuri de „teste”. Nu vom intra în amănunte privind descrierea acestor instrumente, căci ele nu sunt ușor de realizat și de aplicat - și, deci, presupun descrieri tehniceamănunțite-, anchetele și sondajele mărginindu-se la o abordare mai de suprafață a domeniului atitudinal, de exemplu. Așadar în anchete, exprimarea opiniilor și a altor stări subiective se face prin răspunsul la întrebări, care se evaluează aproape exclusiv cu scale de tip calitativ: scale ordinale, când este posibilă o ierarhie a stărilor, sau scale nominale
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
nu”), dar la mulți oameni sunt prezente și atitudini ambivalente, ambivalență care nu se confundă nici măcar cu ambiguitatea: aceasta presupune că știi ceva despre obiectul atitudinii, dar nu-ți poți defini clar aprecierea. Ambivalența înseamnă că anumite caracteristici ale obiectului atitudinal îți plac, le apreciezi, iar altele nu. Sunt prezente concomitent două aspecte opuse, dar nu întotdeauna de intensități egale. În ambiguitate își are una dintre surse și atât defrecventul răspuns al subiecților la multe întrebări: „Depinde”. Literatura de specialitate, ocupându
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
vizeze interesele unui număr semnificativ de persoane. De aceea, opinia publică se manifestă îndeosebi față de programe sociale și politice, personalități sau partide politice, poluare, dezarmare, noi produse de larg consum etc. Bineînțeles că numărul de indivizi care iau o poziție atitudinală diferă, în funcție de problemă, și deci expresia „număr semnificativ de persoane” trebuie tratată cu relativitate. Acest număr nu înseamnă neapărat majoritatea populației sau a unui public, iar eficiența opiniei publice în raport cu puterea politică și administrativă nu depinde atât de numărul membrilor
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de persoane” trebuie tratată cu relativitate. Acest număr nu înseamnă neapărat majoritatea populației sau a unui public, iar eficiența opiniei publice în raport cu puterea politică și administrativă nu depinde atât de numărul membrilor ce profesează o anume opinie, cât de intensitatea atitudinală ce stă în spatele opiniilor și de activismul în viața socială (F. Allport, 1937). 3. Populația preocupată de o anumită problemă formează publicul. Sunt mai multe publicuri, fiecare constând din totalitatea indivizilor afectați de o anumită acțiune, a celor care se
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
patru elemente: acțiunea (intenția ei), obiectul înspre care se îndreaptă acțiunea, contextul în care acțiunea are loc și timpul (momentul) efectuării ei. Cu cât investigațiile de tip atitudine-comportament respectă mai mult simetria dintre elementele menționate, cu atât corespondența dintre răspunsurile atitudinale și cele comportamentale va fi mai ridicată. Succesul predictiv al sondajelor electorale se datorează și acestui lucru, pentru că în chestionar se cere intenția față de o acțiune precisă (votul), obiectul acțiunii (persoane sau partide), momentul votării și contextul (aici asimilabil cu
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
gradul de accesibilitate la propriile atitudini, adică la ușurința cu care și le reamintesc și le pot exprima (ceea ce presupune și cât de bine sunt ele definite). Un grad mai mare de accesibilitate determină o mai mare acuratețe a răspunsurilor atitudinale și, de aici, o mai ridicată corespondență cu cele comportamentale. Importanța accesibilității în relația atitudine - comportament a fost dovedită printr-un studiu al lui Fazio și Williams (1986). Investigația a decurs în trei etape: a) Locuitorilor unui orășel din SUA
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Cum era de așteptat, s-a constatat o corelație pozitivă ridicată între atitudinea favorabilă față de candidat și impresia făcută la TV, precum și între acestea și votul efectiv. Dar aceste corelații au fost mult mai puternice la subiecți cu o accesibilitate atitudinală mai mare. 3. Factorii situaționali. Pornind de la rezultatele numeroaselor cercetări ce iau în considerare factori de personalitate (inclusiv atitudinile și opiniile individului) și parametrii situației, mulți autori insistă că predicțiile comportamentale pot fi făcute cu mai mare acuratețe prin cunoașterea
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
la schimbaretc "6.4. Schimbarea de atitudini (și opinii) și rezistența la schimbare" Reamintind faptul că opiniile sunt mai de suprafață și mai schimbătoare decât atitudinile, din mai multe motive - inclusiv acela că îndeobște studiile experimentale și corelaționale asimilează răspunsurile atitudinale cu cele opinionale -, în contextul de față, vomechivala și noi atitudinea cu opinia, așa cum am făcut-o, de altfel, și în secțiunea precedentă. Iar în ceea ce privește factorii și mecanismele schimbării, vom stărui asupra celor prezente în fenomenul persuasiunii prin mass-media, fenomen
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
grupului. Tendința indivizilor de conformare la normele grupului acționează ca un factor important în schimbarea de atitudini: dacă sursa (și mesajul) sunt în discordanță cu valorile și normele grupului de referință, e puțin probabil ca persuasiunea să aibă loc. Schimbarea atitudinală e mai pronunțată când argumentele provin de la surse multiple. Ea are loc însă numai în condițiile în care există un consens între argumente, iar acest consens nu este perceput ca unul artificial, regizat, ci este rezultatul unor surse cu adevărat
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și excludere a posibilelor influențe ce au loc în interiorul „pâlniei”. Susținătorii modelului insistă însă că nu trebuie neglijată în nici un fel relația pâlniei cu exteriorul și cu procesele cognitiv-afective de la nivelul individului. Examinând subiectul formării, schimbării și rezistenței la schimbarea atitudinală, e onest și util să relevăm, măcar succint, și mecanismele mai subtile identificate de specialiști în acest areal. a. Față de modelul clasic, sursă-mesaj-receptor, cercetările ulterioare au adus dezvoltări, mai ales pe linia medierilor cognitive. De la expunere până la materializarea în acțiuni
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
dedicată special căilor și mecanismelor persuasiunii, fructificând rezultatele experimentelor și teoretizărilor de până în anii ’70, Kapferer (2002) alocă un spațiu extins problemei persistenței schimbării. El face observația că, pe de o parte, în cazul mass-mediei, puține sunt măsurările de schimbare atitudinală imediat postmesaj, iar pe de altă parte, că în cazul experimentelor de laboratorample, unde se fac astfel de măsurători, constatarea unei schimbări substanțiale nu spune aproape nimic despre persistența în timp. Schimbările atitudinale induse prin mass-media sau experimental sunt, cele mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cazul mass-mediei, puține sunt măsurările de schimbare atitudinală imediat postmesaj, iar pe de altă parte, că în cazul experimentelor de laboratorample, unde se fac astfel de măsurători, constatarea unei schimbări substanțiale nu spune aproape nimic despre persistența în timp. Schimbările atitudinale induse prin mass-media sau experimental sunt, cele mai multe, provizorii; cu rare excepții, modificarea are remanență totală. Unele rezistă parțial și foarte multe sunt non-persistente. În legătură cu efectele sleeper („ațipeală”) - prin care se afirmă că, în timp, mesajul persuasiv amplifică schimbarea, gestând cumva
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
valabilitate în viața curentă (Kapferer, 2002, p. 260). b. Educația și persuasiunea urmăresc expres inducerea și schimbarea unor atitudini, dar cele mai multe atitudini le achiziționăm și le transformăm în mod spontan. Psihologia socială spune că una dintre cauzele principale ale schimbării atitudinale în viața de zi cu zi este discrepanța ce apare între diferitele elemente cognitive, evaluative și comportamentale. În cadrul ei s-au dezvoltat mai multe demersuri teoretice. Teoria balansării se referă la discordanțele ce apar între evaluări (îl apreciez pe A
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cercetătorul că reproduce. Rezultatele obținute în urma unui „sondaj de opinie” sunt dependente, în afară de conținutul intrinsec al informației vizate, și de modalitatea de desfășurare a anchetei, de forma lexicală a întrebărilor, de activitatea operatorilor. Mai mult, nenumărate asemenea stări opinionale sau atitudinale ale subiectului nu există decât în și prin situația de interacțiune în care-l pune postura de respondent la întrebările unei anchete. Sau, în orice caz, ele prind contur, se manifestă efectiv în aceste situații. Întrebându-l pe un om
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de confirmare și autoreproducere a acestor sisteme, de apărare a eului, în ultimă analiză. A treia categorie de erori este cea rezultată din anticipațiile operatorului, anticipații ce nu sunt generate atât de trăsăturile sale de personalitate sau de sistemul său atitudinal, ci mai mult de conjunctura concretă a anchetei. După cum rezumă foarte clar Moser (1967, pp. 356-357), rezultatul studiilor efectuate la celebrul NORC (National Opinion Research Center), în deceniile cinci și șase, operatorul poate comite trei tipuri de erori de anticipație
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
National Opinion Research Center), în deceniile cinci și șase, operatorul poate comite trei tipuri de erori de anticipație: a. În primul rând, este vorba de așa-numiteleanticipații de structură-atitudine. Pornind la completarea unui chestionar, operatorul evaluează, după răspunsul la primeleîntrebări, structura atitudinală a subiectului referitor la tema cercetată. Din acest moment, subiectul este într-un fel etichetat, clasificat într-o anumită categorie (de pildă, de stânga sau de dreapta, sau adeptul unui partid, dacă-i vorba de o anchetă pe probleme politice
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
itemi care prezintă o dispersie a indivizilor suficient de ridicată în jurul valorii centrale (media sau mediana). Asemănător scorurilor finale din scalele de atitudine se calculează și alți indici complecși, al căror câmp de referință este cu totul altul decât cel atitudinal, putând ieși cu totul din sfera realității subiective. De exemplu, pe baza unor valori atribuite anumitor aspecte ale locuinței, diferitelor obiecte din dotarea acesteia, precum și mediului în care este plasată locuința, se poate construi un indice al calității locuirii, indice
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
câștiga În cadrul parteneriatului; beneficiile pe care le poate aduce școlii, ca partener real. În ciuda acestor eforturi, În relațiile dintre școală și familie pot să apară disfuncții generate de bariere În comunicarea interpersonală, lipsa de interes din partea familiei, carențe comportamentale și atitudinale la nivelul ambelor părți etc. Pentru a depăși aceste bariere, care afectează inevitabil parteneriatul dintre școală și părinții elevilor, trebuie asumate ca priorități: creșterea inițiativei și implicării managerilor școlii În sensibilizarea și atragerea familiei; elaborarea și aplicarea sistematică a unor
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Laura NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2135]
-
ordin social, economic, politic etc. cu mediul socioeconomic, mai ales cu familia, mass-media, instituțiile culturale și politice; - dezvoltă o funcție primară, constând în livrarea de servicii elevilor și de produse societății și o funcție secundară, constând în furnizarea de modele atitudinale, comportamentale etc. populației implicate în sistem; - este un sistem deschis - indivizii intră în sistem cu anumite achiziții culturale (modele, valori, norme, prejudecăți), suferă un proces de transformare și ies din sistem purtând ceva din acea încărcătură inițială; - uneori, scopurile fundamentale
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
iar asemănarea poate fi de vârstă, de sex, de statut socio-economic, de etnie, de religie etc. Ce trebuie să conțină un mesaj și cum trebuie el transmis astfel încât efectul persuasiv să fie atât de puternic încât să producă o schimbare atitudinală asupra receptorului? S-a observat că subiecții cu un nivel de educație mai ridicat au simț analitic mai dezvoltat și răspund mai ușor mesajelor de tip rațional, în timp ce subiecții cu un nivel de educație mai scăzut sunt mai sensibile la
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
erau ierarhizate în conformitate cu criterii mai mult sau mai puțin complexe; * criteriile erau asociate unui sistem de însemnări ce vizau pozițiile subiecților în aceste dimensiuni; * comportamentul relativ la obiectul reprezentării a fost determinat de însemnările asociate dimensiunilor ierarhic dominante. La nivel afectiv-emoțional, atitudinal, procesul schimbării poate fi responsabil, în opinia noastră, de declanșarea unei afectivități pozitive, generată de emoții pozitive, dar și a afectivității negative, ca efect repetitiv al trăirilor emoționale negative. În cele mai multe cazuri aceasta se manifestă prin: * iritabilitate (tendința de a
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
faptului că schimbarea reală rămâne la latitudinea organizației și a oamenilor săi, neexistând soluții gata elaborate sau universal valabile, ci doar constructe ale schimbării, contextualizate. De asemenea, ea vizează schimbări structurale, coordonate, atât la nivel structural, cât și la nivel atitudinal, comportamental, respectându-se astfel principiul schimbării prin acțiune. Concluzia pe care o avansăm se referă la faptul că orice încercare de analiză a dezvoltării organizației școlare prin schimbare trebuie să se raporteze la obiectul specific de cercetare (individul și comportamentul
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
spune că cel mai mare paradox al schimbării este însăși schimbarea, faptul că promovarea coerenței sistemului presupune anularea coerenței inițiale. De asemenea, tensiunile manifestate la nivel psihologic sunt de cele mai multe ori dublate de nostalgia trecutului, aspect ce descrie clar conservatorismul atitudinal, adevărată barieră în calea schimbării educaționale. Dacă ne raportăm la realitatea pe care o descrie școala românească în acest moment putem afirma că încă mai vorbim de tendințe conservatoare sau de distorsionări ale semnificațiilor schimbării educaționale, aspect care atrage uneori
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]