1,238 matches
-
de ideologie. Problema exilului, nu mai puțin importantă în șirul represiunilor, este subiectul părții a șasea, care începe cu un scurt istoric al exilului din Imperiul Rus, reglementat legal în 1648. Scopul acestei incursiuni este de a sublinia, prin comparație, atrocitatea exilului stalinist față de formele blânde de exil pe care le-au cunoscut scriitori precum Radișcev, Turgheniev, Pușkin și Herzen. Și această chestiune, ca și toate celelalte care țin de regimul de încarcerare stalinist, este complexă și implică o discuție mai
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
literaturii concentraționare, că o lucrare consacrată fenomenului concentraționar are nevoie de latura artistică, pentru că doar literatura poate accede la esența acestui fenomen, acolo unde este nevoită să se oprească cercetarea istorică. Expresivitatea literară este pusă în slujba transmiterii mesajului despre atrocitățile spațiului concentraționar, deoarece faptele nu se impun de la sine întotdeauna atenției. Forța mesajului soljenițian vine, în cea mai mare măsură, din nivelul artistic al scrierii, riguros construite, din originalitate, din profunzimea ideilor și a trăirilor. G. Nivat concentrează într-o
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
istorie, traducere din engleză de Simona-Gabriela Vărzan și Vlad Octavian Palcu, Humanitas, București, 2011, pp. 29-30. 4 Lagăre au existat în Rusia încă din perioada țaristă, dar literatura concentraționară din secolul al XX-lea relevă, de fiecare dată, superioritatea în atrocitate a lagărelor din URSS. În Arhipelagul GULAG Soljenițîn nu ezită să instituie o polemică deschisă cu două cărți importante care ilustrează situația lagărelor în perioada țaristă, Amintiri din casa morților de F.M. Dostoievski și Insula Sahalin a lui A.P. Cehov
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
conștiente de ura imensă pe care o nutrea împotriva lor. Nu mai practica decapitarea grabnică și tradițională, ci alte noi genuri de moarte: Un mod nou de a ucide creștini, nou pentru că nu fusese niciodată cunoscut în trecut. Într-adevăr, atrocitățile care au fost săvârșite la Amasia au depășit orice fel de cruzime. Poruncea să fie smuls ochiul drept și frânte încheieturile picioarelor nu doar bărbaților, ci și femeilor și copiilor și astfel mutilați, îi trimitea apoi să muncească în mine
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
a lungul timpului a avut loc o dezlănțuire de scuze publice pentru greșelile din trecut (sclavismul, colonizarea, genocidul), în declarațiile parlamentare sau la alegeri, dar de asemenea și o implicare mai activă în problemele legate de epurarea etnică și alte atrocități din trecut. Asfel, atât Franța cât și Olanda au prezentat rapoarte referitoare la acțiunile soldaților lor în timpul masacrelor de la Srebenica din iulie 1995. Trebuie de asemenea remarcat modul în care Parlamentul European a reacționat la războaiele din Iugoslavia din anii
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
eficientizării ONU, prin promovarea cooperării internaționale pe bază de tratate, construirea suportului necesar ONU în capitalele naționale, consolidarea tendinței de democrație în lume. Adunarea parlamentară ar putea să atragă mai eficient atenția asupra necesității de a acționa în cazurile de atrocități în masă și ar putea face recomandări referitoare la non- proliferarea nucleară sau schimbările climatice. O Adunare parlamentară ar reprezenta nevoile oamenilor mai degrabă decât ramura executivă a guvernelor care sunt reprezentate în Adunarea Generală și ar reduce deficitul democratic
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
declarațiilor dorite este tortura fizică și psihică. Bătăi, șocuri electrice, traume fizice, privarea de somn, hrană și apă, asfixierea, închiderea în spații foarte mici, intimidarea, amenințarea familiei, ingerarea de produse chimice, inducerea de stări halucinante, simularea execuției și multe alte atrocități greu de închipuit alcătuiesc arsenalul torționarilor. Un groaznic și controversat abuz al regimului are loc în închisoarea din Pitești (1949-1952). Virgil Ierunca analizează experimentul de reeducare al deținuților, bazându-se pe depozițiile unor martori. Experimentul e cunoscut în timp drept
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
editura Humanitas, 1998), carte anchetă pe care Monica Lovinescu nu are puterea s-o scrie. În schimb, îi oferă Doinei Jela informațiile necesare. Nicoleta Sălcudeanu are meritul de a fi surprins procedeul prin care Monica Lovinescu împărtășește povestea mamei: " Când atrocitatea întâmplării o copleșește, scriitoarea-și împrumută fluidul anamnetic altora (Virgil Ierunca, Doina Jela), așa se face că, de fapt, avem de-a face cu vase comunicante ale memoriei întruchipând tot atâtea cărți"168. Ca simplu amănunt biografic, Doina Jela publică
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
un an în urmă, acesta avertizase comisia că-și va retrage sprijinul dacă emigrarea nu se îmbunătățește 1951. Opoziția a luat și ea cuvîntul în fața comisiei. În fruntea acesteia se afla Laszlo Hamos, care a prezentat un raport amplu despre atrocitățile cumplite practicate de guvernul român împotriva ungurilor. Hamos a primit un sprijin neașteptat. Comitetul de Coordonare a Organizațiilor Ungare din America de Nord și Comitetul Transilvaniei au trimis, pentru prima oară, un reprezentant. Istvan Gereben a prezentat o declarație a lui Louis
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
exprima acum plîngerile în mod pubic. Iscînd conflictul cel mai fățiș din cadrul țărilor blocului sovietic, emisiunile televiziunii ungare criticau "cultul personalității" lui Ceaușescu 2413. În decembrie 1986, "New York Times" arăta că fiecare dintre cele două țări a adunat relatări despre atrocitățile comise în cealaltă, sub forma unor întîmplări din Transilvania 2414. În aceeași lună, "East European Reporter" a publicat un interviu cu Karoly Kiraly, care rămăsese în România după criticile pe care le adusese guvernului în 1978. Răspunzînd la întrebările privind
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în Ungaria, unde înființează Partidul Comunist Ungar, iar, paralel, "grupul comunist român", aripa transilvăneană. Au început acțiunile teroriste contra autorităților românești și a ardelenilor, după modelul gherilelor din Basarabia. Observatorii occidentali constatau furia propagandei antiromânești, la Budapesta, cu incitări la atrocități. Se organizau grupări-fantomă precum Muncitorii Comuniști Români, Facțiunea Internaționalei Socialiste Române din Ungaria, Federația Comunistă Română din Austria etc. Atacul armat al unei brigăzi din Divizia Szekler (500 de foști prizonieri maghiari), la Zalău Sălaj, a pus în alertă Statul
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
parte, de către rușii bolșevici, moștenitori ai "onoarei" țarilor, iar pe de alta, de către bolșevicii evrei, care au sperat ca spațiul basarabean să fie Republica Sovietică Socialistă Evreiască. Asupra acestui din urmă aspect, instructivă este cartea lui Paul Goma, Săptămâna Roșie. Atrocitățile săvârșite, cu mult zel, de către evreii bolșevici, în săptămâna de la 28 iunie la 3 iulie 1940, împotriva ostașilor români în retragere (care aveau ordin să nu riposteze), împotriva administrației, a preoților, a învățătorilor etc., sfârșite cu bucuria întâmpinării Armatei Roșii
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
ceda Ungariei nordul Transilvaniei, cu o populație de 2 600 000 de locuitori. Aproximativ 60 000 de români au fost expulzați în vechiul regat, iar 70 000 au fost trimiși pe front drept carne de tun. Nu mai vorbim de atrocitățile și omuciderile binecunoscute, precum cele de la Ip și Trăsnea. În atare privință, maghiarii și rușii s-au întrecut în bravură antiromânească. Apoi a venit momentul 1944-1946. Deși Ungaria era inamic, Înaltul Comandament Sovietic dădea directivă ca "unitățile armatei maghiare să
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
acestor evrei pioși și neprihăniți, ale căror suferințe nu pot fi interpretate ca o simplă pedeapsă? Neexplicate, aceste suferințe păreau intolerabile și riscau să ducă la subversiune sau la încălcarea preceptelor religioase, până la abjurare. Întrebarea cum de îngăduia Dumnezeu atâtea atrocități obseda gândirea epocii. Frazeologia tradițională a păcatului urmat de pedeapsă nu lipsește complet din scrierile cronicarilor, care încearcă să inculce această preocupare generațiilor viitoare, dând însă o explicație diferită de cea admisă în mod obișnuit pentru a discerne sensul catastrofei
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
versiune adaptată situației de război a sistemului japonez de bordeluri publice, diferită de acesta doar prin aspectul militar brutal și prin finanțarea sa chiar de către stat. Femeile au fost cele mai afectate de Japoniaxe "Japonia" militaristă care a comis multe atrocități și a încălcat și în alte moduri drepturile celor din regiunile pe care le-a ocupat sau colonizat. Totuși, mulți observatori ce au analizat Japonia atât în etapa sa de expansiune militară, cât și în cea de expansiune economică au
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
mai jos și apunea lent peste Capul Rău, iar lumina care intra pe ușă imprima tonuri gălbui văruielii de pe peretele opus, unde, desenate În cărbune sub fereastra ce dădea spre răsărit, figuri cu un aer Între Bruegel și Goya - frontiera atrocității văzută cu ochi moderni - se Înșiruiau la picioarele vulcanului În flăcări: bărbatul care Îl răpunea pe rănit cu lovituri de archebuză, cel care Îi jefuia pe morți, câinele care devora cadavre, execuțiile, roata de tortură, copacul din care atârnau ciorchinii
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Împotriva dușmanului 5. Există numeroase dovezi ale brutalității metodelor de acțiune ale Securității din această perioadă. Noul regim de ocupație a adus cu sine, cum spuneam, nu doar În România, ci și În celelalte state intrate sub „cortina de fier”, atrocități mult mai mari și o teroare mult mai „eficient” administrată. „Libertatea este sclavia, războiul este pacea, ignoranța este forța”, enumera Orwell cele trei principii după care se conducea lumea zugrăvită În romanul său 1984, o lume izbitor de asemănătoare cu
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
lagărul de la Capu Midia, unde domnea cel mai feroce dintre comandanți, Liviu Borcea 15, de-a lungul celor trei ani și jumătate cât au durat lucrările. Dacă adăugăm frigului și foametei endemice torturile aduse aici de echipele de la Pitești 16, atrocitățile neprevăzute (mărturiile vorbesc insistent despre un deținut ars de viu la Peninsula și de evadați uciși În bătaie tot aici, de stive de morți Înghețați În spatele barăcilor, neînregistrați de nimeni)17, perioadele când foștii deținuți Își amintesc că vânau șerpi
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
său (În prefața la cartea lui D. Bacu - Pitești, centru de reeducare studențească) că profanii de Pitești nu au dreptul să mărturisească și să judece experimentul de aici, care trebuie redat de victime și călăi, și nu de colecționari de atrocități. Fenomenul Pitești trebuie scris afectiv, și nu științific, se pretinde. Deși Înțeleg teama de răstălmăcire și de stigmatizare de care dau dovadă aceste voci, referindu-se la cei care nu au trecut prin reeducare, dar au scris despre ea și
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
au adus pe Nicuțari În biroul anchetatorului și anchetatorul lui vorbea cu al meu: «Băi, ăsta nu recunoaște că a spart acolo». Am fost pus să-i dau două palme. Ne băteam reciprocă”10. Chiar dacă nu s-a ajuns la atrocitățile care au avut loc la Pitești, securiștii au repetat În anchetarea protestatarilor același gest, oferind un indiciu În plus că aparatul represiv comunist nu se schimbase, ci rămăsese marcat de practicile perioadei Gheorghiu-Dej. Toate aceste practici au făcut ca, În
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
indignare (2); inimă (2); insuportabil (2); multă (2); necaz (2); negativ (2); neînțelegere (2); neplăcut (2); prietenie (2); putere (2); răutăcios (2); rea (2); reciprocă (2); venin (2); agitație; agonie; aiureală; a-l trata; alegere; amară; anxietate; apară; apăsătoare; aroganță; atrocitate; bun; cald; Camil; capăt; căldură; chin; cîine; cîștig; colegă; colegi; colind; complex; crimă; criminal; cuvînt; da; Darius; daună; deplină; deprimare; desconsiderare; destin; detest; dezacord; diferențe; disconfort; discret; displăcere; disprețui; disprețuire; distruge; divorț; a-i dori rău; dragoste; dramă; de dușmani
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mă întreb cum de pot uita oamenii toate ororile, toate crimele astea! Incredibil! Groparul: Nu-i chiar atât de incredibil... Ți-am mai spus. Omul are nevoie de uitare. Și nu-i vorba de cei care doar au auzit despre atrocitățile făcute, ci chiar de cei care le-au suportat... Uită, pentru că amintirile sînt toxice... și trebuie să te dezintoxici... Octav: De acord, numai că cei care s-au dezintoxicat cel mai repede au fost cei care au provocat toate nenorocirile
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
a zeci de mii de persoane. In anul 2007, pe 13 decembrie, în Sala Pașilor Pierduți de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, universitatea în care mi-am făcut și eu studiile, a fost deschisă o expoziție cu mărturii despre atrocitățile regimului comunist denumită „ Printre rânduri: ecoul evenimentelor din 1956 în România”. Am participat și eu la vernisajul acestei expoziții. Expoziția conținea documente extrase din arhivele fostei poliții politice, care prezentau modul în care a lucrat securitatea timp de 50 de
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
1958. Periprava, centrul lagărelor de exterminare din Delta Dunării a rămas înscris în istoria terorii comuniste, alături de închisorile din Aiud, Gherla, Jilava, Midia, Peninsula, Baia Sprie. Este numele lagărului de muncă de care se leagă unele dintre cele mai cumplite atrocități comise de regimul comunist. Conform documentelor vremii și unor mărturii lăsate de supraviețuitorii cumplitei închisori comuniste, lagărul a fost amenajat pe aproximativ 60 de hectare, la 4 kilometri de satul Periprava, în vecinătatea graniței cu fosta URSS. Era așezată între
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
faptului că, în mai multe dintre ele este marcat locul pentru fotografie. Eu cred că din fotografiile făcute în închisoare sau la eliberare s-ar fi observat starea groaznică în care erau aduși deținuții și ar fi rămas mărturie a atrocităților acelui regim. In această fotografie tatăl meu arată mult mai bine decât atunci când a fost eliberat, deși această fotografie este făcută mult mai târziu (la aproape 10 ani), în ciuda lipsei totale a părului și a ochelarilor cu 7 dioptrii pe
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]