1,963 matches
-
clientului, în formularea unei recomandări motivate de comportament sau în sugerarea unei decizii pe care clientul este pus în situația de a o lua. * Definirea limitelor rezonabile este o tehnică de întărire asupra eului, adică de dezvoltare a capacităților de autocontrol ale clientului, cu scopul ca acesta să evite sau să renunțe la anumite comportamente periculoase, inadecvate situației în care se află. Asistentul social îi va contura clientului limitele rezonabile de manifestare pentru a putea depăși situația de criză și a
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
inventivitatea în interesul grupului și al organizației, se implică și caută să rezolve problemele acesteia. Motivația muncii sale o reprezintă însăși dorința de împlinire a propriului potențial și cât mai buna funcționare a instituției. Teoria Y implică valori precum: autonomia, autocontrolul, participarea, responsabilitatea. Managerul pleacă de la premisa că subordonatul manifestă un puternic atașament față de organizație (în cazul nostru, față de școală), se simte bine împreună cu ceilalți, munca este un izvor /o sursă de satisfacție, că profesorul este motivat să lucreze 1. Mai
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
le convin, cu atât mai rău pentru fapte. Comportamentul lor se remarcă prin impolitețe, care se poate transforma în obrăznicie și agresivitate fizică/verbală. c. De necontrolații. Oamenii din această categorie se caracterizează prin impulsivitate, necugetare, imprevizibilitate compotamental-atitudinală, prin lipsa autocontrolului. Comportamentul lor este agresiv, provocator. d. Perfecționiștii. Perfecționiștii sunt lucrători conștiincioși, deosebit de scrupuloși, care abordează (și tratează) totul de pe pozițiile unei înalte exigențe. Oricine nu satisface aceste exigențe (aceștia fiind, în fapt, majoritatea) este supus unei aspre critici. Ei se
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
că, în caz de conflict și de furie, acuzele au tendința să evolueze ca intensitate și gravitate. Dacă nu ne dorim cu adevărat ruptura, este recomandabil să nu folosim atacul la persoană; • să întrerupem întrevederea dacă simțim că ne pierdem autocontrolul; • să învățăm să întoarcem foaia: "dintre toate emoțiile negative scriu Fr. Lelord și Ch. André (2003) furia este una dintre acelea care continuă să ne tulbure, sub formele atenuate ale resentimentului, animozității, chiar ale urii" (p. 56); • să ne stabilim
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
pe termen scurt, nici pe termen lung de a deteriora relațiile interpersonale. Este vorba despre faptul că "pe termen scurt nu vom încerca un sentiment intens de forță ca în cazul supărării nocive, în schimb vom avea o senzație de autocontrol, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung", precizează W. Dryden (2000, p. 77). În cazul supărării benefice, vorbim despre următoarele consecințe: În plan mental, tindem să ne încadrăm în anumite modalități productive de gândire: a. estimarea concretă a
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ceea ce provoacă durere; în schimb, ea ne face să căutăm posibilități de "vindecare"", notează L. Carter (2007, p. 205, s.a.). A iubi înseamnă, pentru marea noastră majoritate, să acordăm prioritate bunătății, generozității, răbdării, modestiei, simplității, grijii aproapelui, sacrificiulului (de sine), autocontrolului. Niciuna dintre aceste trăsături un reprezintă un semn de slăbiciune. Toate indică hotărârea interioară, decizia liberă. Ca urmare a sistematicilor/îndelungatelor sale cercetări, celebrul profesor de psihologie de la Yale University, R.J. Sternberg a delimitat trei dimensiuni fundamentale ale dragostei (elemente
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
am încerca să căutăm ceea ce ar fi putut îndrepta interesul lui Caragiale către cele două Istorii extraordinare, traduse din Poe după Baudelaire, am afla înclinarea spre gestul și situația excesivă, lucruri care se manifestă adesea, împotriva esteticii cumpătării și a autocontrolului. Înclinarea aceasta a fost remarcată de Zarifopol, care i a acordat poate o pondere disproporționată în aceeași introducere la vol. al III-lea din Opere, Zarifopol citează afirmația din Grand Hôtel ,,Victoria Română’’: ,,Simt enorm și văd monstruos’’. Acesta o
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
față de clinician; dispoziție, stări afective și gradul de adecvare ale acestora la situație; vorbire; tulburări perceptive; gândire procese, forme, conținuturi; procesele senzoriale și cognitive: ritmul și nivelul conștiinței, orientarea spațio-temporală, memorie, concentrare, gândire abstractă, nivel informațional și inteligență. capacitatea de autocontrol; coerență, claritate, spirit critic. Aceste teme sunt abordate flexibil de către clinician, în funcție de desfășurarea practică a interacțiunii verbale, respectând totuși o logică anumită a raționamentului diagnostic. Ghidul prezentat este folosit chiar și pentru redactarea raportului cu privire la pacientul examinat. Tehnici pentru îmbunătățirea
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
So), Toleranță (To), Realizare prin conformism (Ai), Eficiență intelectuală (Ie), Introspecție psihologică / Intuiție (Py), și Feminitate / Masculinitate (F / M). Patru dintre cele 20 de scale standard au fost construite prin metoda consistenței interne: Prezență socială (Sp), Acceptare de sine (Sa), Autocontrol (Sc), și Flexibilitate (Fx). Celelalte 3 scale, Impresie bună (Gi), Comunalitate (Cm) și sănătate (Wb) au fost elaborate printr-o îmbinare a tehnicilor ce țin de metoda consistenței interne cu metode empirice. Cele 20 de scale standard ale CPI și
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
la ostilitate ascunsă sau suport superficial din partea celor apropiați. Atitudinea de respingere sau evitare a persoanelor din proximitate va duce la instalarea depresiei, în felul acesta apare cercul vicios depresie-respingere, depresia fiind înțeleasă în termenii rupturii relației individ-mediu social. Teoria autocontrolului Teoria autocontrolului îl are ca autor pe Rehm și se concentrează asupra modului în care oamenii își controlează comportamentul în vederea atingerii unor scopuri (Wolman, 1990)174. Teoria elaborată în 1977 de către Rehm (apud Hoeksema, S.N., 1998)175 este o adaptare
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
ascunsă sau suport superficial din partea celor apropiați. Atitudinea de respingere sau evitare a persoanelor din proximitate va duce la instalarea depresiei, în felul acesta apare cercul vicios depresie-respingere, depresia fiind înțeleasă în termenii rupturii relației individ-mediu social. Teoria autocontrolului Teoria autocontrolului îl are ca autor pe Rehm și se concentrează asupra modului în care oamenii își controlează comportamentul în vederea atingerii unor scopuri (Wolman, 1990)174. Teoria elaborată în 1977 de către Rehm (apud Hoeksema, S.N., 1998)175 este o adaptare a modelului
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
îl are ca autor pe Rehm și se concentrează asupra modului în care oamenii își controlează comportamentul în vederea atingerii unor scopuri (Wolman, 1990)174. Teoria elaborată în 1977 de către Rehm (apud Hoeksema, S.N., 1998)175 este o adaptare a modelului autocontrolului din 1970 a lui Kanfer (apud Hoeksema, S.N., 1998)176. Astfel au fost identificate trei etape ale autocontrolului pe care oamenii le traversează atunci când doresc să obțină scopuri pe termen lung: automonitorizarea propriului comportament și a elementelor mediului (clientul își
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
atingerii unor scopuri (Wolman, 1990)174. Teoria elaborată în 1977 de către Rehm (apud Hoeksema, S.N., 1998)175 este o adaptare a modelului autocontrolului din 1970 a lui Kanfer (apud Hoeksema, S.N., 1998)176. Astfel au fost identificate trei etape ale autocontrolului pe care oamenii le traversează atunci când doresc să obțină scopuri pe termen lung: automonitorizarea propriului comportament și a elementelor mediului (clientul își observă sistematic sau nesistematic comportamentul, de exemplu numărul de țigări fumate); compararea informației monitorizate cu propriile standarde și
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
speranța pentru a-și propune scopuri pe termen lung și neajutorați în controlul propriului comportament. Astfel persoana depresivă poate face față solicitărilor cotidiene, dar comportamentul pentru atingerea unor scopuri îndepărtate, în afara recompenselor imediate nu este unul de succes. Potrivit teoriei autocontrolului comportamentul persoanei depresive poate fi caracterizat de unul sau mai multe din cele șase deficiențe posibile ale autocontrolului: focalizarea atenției asupra evenimentelor negative de viață, fiind excluse sau minimizate cele pozitive; Beck (1979)177 a denumit fenomenul ca atenție selectivă
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
poate face față solicitărilor cotidiene, dar comportamentul pentru atingerea unor scopuri îndepărtate, în afara recompenselor imediate nu este unul de succes. Potrivit teoriei autocontrolului comportamentul persoanei depresive poate fi caracterizat de unul sau mai multe din cele șase deficiențe posibile ale autocontrolului: focalizarea atenției asupra evenimentelor negative de viață, fiind excluse sau minimizate cele pozitive; Beck (1979)177 a denumit fenomenul ca atenție selectivă în depresie, iar Ferster identifică o vigilență a depresivului în anticiparea evenimentelor aversive; focalizarea atenției pe imperativele imediate
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
față de ceilalți; stil atribuțional depresogen; tendința de autoadministrarea recompenselor care sunt insuficiente pentru menținerea comportamentelor; autopedepsirea excesivă având ca efecte suprimarea comportamentelor productive (Wolman, 1990)178. Această teorie susține, în cele din urmă, că depresivul nedispunând de deprinderi adecvate de autocontrol și fiind dependent de sursele externe de întărire, el nu va reuși să atingă scopuri pe termen lung constituindu-se un cerc vicios în care neatingerea scopurilor determină depresie, starea de depresie conducând la neatingerea scopurilor. 8.6.4. Modelele
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
sentimentelor sau conversațiilor legate de eveniment; * evitarea activităților, locurilor sau oamenilor asociați cu acel eveniment; * probleme în reamintirea evenimentelor din trecut; * pierderea interesului pentru activități; * sentiment de detașare față de ceilalți; * incapacitatea de a avea sentimente de iubire față de ceilalți și autocontrol emoțional general; * concepția că viitorul este lipsit de culoare; * hipervigilență și sensibilitate cronică; * dificultate în a dormi sau a adormi; * iritabilitate și explozii de furie; * dificultate în concentrare; * hipervigilență; * răspuns exagerat la stimuli prin tresărire. 10.4.1. Rolul traumei
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
impactul acțiunii acestor instituții, oamenii ajung să se evalueze ei înșiși în termenii conformării cu așteptările culturale. Ei dobândesc plăcerea psihologică de a realiza lucrurile "drept" și experimentează vinovăția când ei violează normele sociale. În acest fel, controlul social devine autocontrol și datorită acestui lucru în multe circumstanțe oamenii se conformează așteptărilor sociale deoarece ei le percep ca constrângeri legitime asupra comportării lor și nu deoarece sunt constrânși fizic. Oamenii socializați eficient au dificultăți de a percepe, înțelege sau accepta moduri
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Modelele de analiză a relațiilor individului cu organizația pun deci În evidență rolul managerului În „reglementarea” relațiilor de putere. Managerii Își pot exercita puterea „pe față”, „la vedere”, prin măsuri autoritare, dar și, „din spatele” unor practici „libere” și „voluntare” (autoparticiparea, autocontrolul). „Majoritatea puterii corporației este invizibil exercitată prin deciziile «libereă ale celor influențați (...) În acest fel, consensul este totdeauna partea ascunsă a puterii. În organizațiile corporatiste, În ciuda tuturor discuțiilor privind formele puterii, managerii conduc prin consensul voluntar al celor conduși”<footnote
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
cu valoare pozitivă. În procesul Învățării unui anumit obiect există o mulțime greu de definit de evenimente preferențiale informaționale: cuvinte, noțiuni, formule, reguli, principii, legi, sistematizări etc., ca și evenimente preferențiale formaționale: dezvoltarea multilaterală a personalității, atitudinea creatoare, spiritul critic, autocontrolul, algoritmizarea, generalizarea stereotipului, estetizarea procesului instructiv, actualizarea lui, realizarea unor condiții favorabile ale locului de muncă etc. Rezolvarea acestei probleme a fost realizată de Gheorghe Zapan prin convertirea tuturor evenimentelor preferențiale Într-un singur eveniment, cu caracter statistic, numit eveniment
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
proceselor de Învățare umană, deci, a psihologiei Învățării. Aici se au În vedere principiile Învățării programate care se referă la Însușirea cunoștințelor printr-o muncă preponderent independentă a celui ce Învață, structurarea pe segmente a materiei de Învățat, controlul și autocontrolul continuu a Învățării, motivația Învățării, individualizarea Însușirii cunoștințelor, care sunt multiplu legate Între ele și se condiționează reciproc. După cum se observă În figura 1, conținutul mesajului informațional cuprins Într-o disciplină este divizat În unități relativ independente, unitare din punct
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
trăim, simțim deoarece numai astfel putem ridica frecvența vibrației gândurilor noastre, aceasta Însemnând conform legii rezonanței să avem acces la mai multă informație din conștiința universală și astfel să Începem procesul desăvârșirii noastre. Printr-un stil de viață adecvat și autocontrol al gândurilor, energiile care circulă prin noi vor fi tot mai pure, astfel că vom emite În jurul nostru energii pure care vor atrage spre noi evenimente, experiențe de viață pure și perfecte. Astfel ne putem controla destinul. Cercetările din știința
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
una deosebit de complexă, în special când lumea interioară a pacientului și percepția sa asupra realitătii sunt distorsionate (Humphreys et al, 1992). Violența poate reprezenta în aceste situații o modalitate de răspuns la frustrații și la pierderea capacității și puterii de autocontrol (Gunn, 1991). Manifestările antisociale pot domina simptomatologia de debut în schizofrenie și pacienții pot manifesta diferite modalități de conduite amenințătoare, periculoase, bizare deseori autodestructive (Harrison et al, 1984). Aceste forme se întâlnesc atit în practica civilă cât și cea militară
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
schizofrenie. Legătura dintre violență și tulburarea psihică este deosebit de complexă, mai ales când lumea interioară a psihoticului este distorsionată și percepția realității afectată. Violența poate fi, cu toate acestea, un răspuns la frustrații și la o pierdere a puterii de autocontrol (Gunn, 1991). Disturbanța conduitelor poate anunța debutul tulburării psihice, și pacienții pot să manifeste unul sau mai multe feluri de comptamente amenințătoare, dăunătoare, bizare sau autoagresive (Chapman, 1966; Harison et al, 1984; Taylor și Gunn, 1984; Johnstone et al, 1986
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
timpului liber (stimularea interesului pentru lectură, Îmbunătățirea abilităților de utilizare a calculatorului, dobândirea abilităților de petrecere utilă a timpului liber); dezvoltarea deprinderilor de viață (Îmbunătățirea abilităților de gestionare a banilor, Îmbunătățirea abilităților de comunicare În vederea gestionării conflictelor, creșterea gradului de autocontrol); sănătatea (Însușirea măsurilor ce trebuie luate pentru a acorda prim ajutor În caz de plăgi provocate de tăieturi, Înțepături de insecte, norme de igienă corporală). ACȚIUNI ÎNTREPRINSE: discuții libere cu copilul realizate de cadre didactice, educatori, persoana de referință din
TULBURĂRILE DE COMPORTAMENT ŞI EVOLUȚIA ŞCOLARĂ ŞI SOCIALĂ A COPILULUI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela ZAHARIA, Maria CORNEA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2188]