664 matches
-
Începe să pună întrebări, cere lămuriri, caută să analizeze modul în care acționează KT pentru a executa o anumită mișcare. Faza de prelucrare a informațiilor dobândite în timpul acțiunilor desfășurate sub conducerea KT vizează un aspect important, care de fapt confirmă autocunoașterea; în momentele de răgaz, trece prin filtrul judecății sale fiecare moment al tratamentului recuperator. Observațiile pe care le realizează au menirea de a stimula găsirea mijloacelor practice pentru a completa programul de tratament. Faza de concluzionare și de inițiere a
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
întâmplă mai ales în cazul personajelor feminine. Prin feminitate, Eminescu încearcă să desăvârșească cunoașterea lumii. El crede că aceasta ar putea oferi cunoașterea în formele ei primare întrucât descinde din primordialul cosmic constituind un adevărat principiu ontologic. Feminitatea duce la autocunoaștere și, prin urmare, la autodistrugere. Restrângând aria analizei la proza eminesciană, constatăm că, în ceea ce privește personajele feminine, Eminescu oscilează permanent între aceleași ipostaze prezente în lirica sa, între cultul Venerei și cel al Madonei. „Femeia atinge două condiții. Una e divină
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
neadecvată; II. CONFLICTUL. MANAGEMENTUL CONFLICTULUI “ În lume sunt mai multe conflicte decât firele de nisip.” II.1. Introducere Procesul schimbării într-o organizație solicită atât managerul cât și personalul pentru a face față unor cerințe și unor probleme cum sunt: autocunoașterea, respectul de sine, identificarea unor puncte și persoane de sprijin. Chiar dacă schimbarea este acceptată de către membrii organizației ca necesară, nu este sigur că toți se vor implica la fel pentru că au niveluri diferite de înțelegere a necesității schimbării. Deși potrivit
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
uman, • micșorare a influenței negative a sistemelor școlare nereformate. Atunci, constatăm că acțiunea educativă tinde să acopere variatele sensuri ale acestei dezvoltări umane, rezultând și diferite categorii de acțiuni: de socializare, de câștigare a moralității, de profesionalizare, de culturalizare, de autocunoaștere și autoeducație, de spiritualizare, de autodezvoltare continuă. La care se poate adăuga și îndeplinirea dorinței de libertate, înscrisă în natura umană, căci este un sens al ei tot mai actual, în contextul democratizării vieții sociale complexe calea spre libertate. Desigur
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
folosite în învățare, în cunoaștere, după monitorizarea și selectarea operațiilor mentale, facilitând astfel creativitatea și gândirea critică. Arată nivelul realizării responsabile a învățării, progresul realizat, nivelul dificultăților și al neîmplinirilor mai ales procedurale, găsirea metodelor alternative de rezolvare. Educatorul sprijină autocunoașterea acestor aspecte, oferă consiliere, îndrumare, contexte adecvate. Principii Caracteristici. Consecințe Factori cognitivi și metacognitivi Contextul învățării Învățarea este influențată de factorii de mediu, inclusiv cei culturali, tehnologici sau de practici instrucționale, pentru că învățarea nu este pe un loc gol, ci
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
se poate concepe și realiza după aceiași parametri. Dar locul și rolul educatorului este preluat progresiv (în conștientizare, în raționalitate, în sistematizare, în conducere, în corelare cu alți factori, în urmărirea efectelor pentru autoreglare, în inițierea de noi direcții în raport cu autocunoașterea științifică ș.a.), de către individul însuși. Sintetizând preocupări în a aborda relația educație-autoeducație (Barna, 1995; Comănescu, 1996), putem evidenția note esențiale ale acesteia, care să susțină paradigma centrării pe educație: • definește activitatea proprie în scopul autoperfecționării personalității, • depinde de nivelul de
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
procedee, în oferirea de modele variate, în facilitarea condițiilor pedagogice de afirmare, în obiectivizarea aprecierilor, în corectarea unor sechele sau efecte ale greșelilor educative anterioare sau în reeducarea pentru recuperarea psihosocială (în cazul problemelor delincvenței juvenile) ș.a. În acest context, autocunoașterea nu este scop în sine, ci mijloc, condiție pentru autoeducație, o pregătește, o însoțește și apoi o evaluează. Dar trebuie să fie obiectivă, raportată la context și situație, la rezultatele și potențele anterioare verificate, la nivelul aspirațiilor și a posibilităților
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și la formarea incorectă a unor dimensiuni ale personalității, la așteptările celorlalți, la efectele în rezultatele activității, la stările afective proprii manifeste, la gradul de evitare a conflictelor cu ceilalți, la calitatea deciziilor luate în viața personală sau profesională. Sursele autocunoașterii trebuie să fie cât mai variate, prin recurs periodic la ele pentru confirmare, să fie supuse mereu reflecției personale. Psihologia indică patru principale surse: • acțiunea (în diferite medii și activități, contexte și situații care să verifice în practică diferitele trăsături
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a resurselor necesare acestora, conturarea unui proiect eșalonat de realizare, definirea sistemului de proceduri considerate adecvate, cu avantajele și restricțiile lor, includerea de alternative metodologice după autoverificările și autoanalizele periodice, valorificarea datelor metacogniției, autoevaluarea critică finală. Unul dintre efectele construirii autocunoașterii, autoînvățării, autocontrolului autoreglarea este considerată a fi un construct (Schunk, și Zimmerman, 1994, pp 1-15), care arată modul în care fiecare individ își folosește motivația, metacogniția, comportamentul activ în participarea la procesul învățării, pentru asumarea responsabilității în acest proces, folosirea
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
trăirilor, aprecierilor față de rezultatele diferitelor acțiuni de autoeducație, cu formularea de noi proiecte, procedee. De autocontrol • Folosirea autoobservației critice, obiective, interpretative, exigente asupra propriei conduite, în diferite situații și a efectelor ei asupra celorlalți, a activității, dar nu numai în autocunoașterea simplă, ci și în imprimarea notei formative. Realizarea unei autoanalize, autoevaluări critice, obiective, sincere, Categorii Metode și procedee Metode propriu-zise pentru autoeducație constructive, continuă, conștiente, raționale după desfășurarea acțiunii, asupra conceperii, organizării, desfășurării ei, a resurselor și procedeelor folosite, a
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de optimism, cu recunoașterea erorilor, cu menținerea echilibrului psihic. • Recursul la autocomandă verbală sau în gând, prin cuvinte sau formule scurte sau gestică la modul imperativ, ca act de autoîncurajare, autosugestie, automobilizare. Folosirea autoaprecierii și autocriticii obiective, realiste, exigente în autocunoașterea calităților și defectelor proprii, a gradului de afirmare a trăsăturilor personalității în raport cu anumite criterii, principii, așteptări, situații. Folosirea autosugestiei pentru autoinfluențarea voinței, trăirilor, prin intermediul cuvântului, pentru echilibrarea vieții personale, a sporirii eficienței acțiunilor, a obținerii unor transformări prin autoîncurajare, manifestare
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cu altă opinie și interpretare, formularea de explicații pentru înțelegere, verificare a autoaprecierii făcute sau recursul la consilierea psihopedagogică. Folosirea valențelor diferitelor exemple, portrete/postere ale unor personalități, modele umane reale sau ideale de reușită sau eșec în autoformare, autoinstruire, autocunoaștere, autostimulare, pentru Categorii Metode și procedee Metode propriu-zise pentru autoeducație autocorectare sau schimbare a metodelor de autoinfluențare a conduitei, a modului de gândire sau utilizarea exemplelor din contextul, mediul înconjurător prin efectele pe care le-au avut și le dorește
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
inițial, rezultând abordări pentru manierele de utilizare (apud Doyle și Smith, 2002): ► Modelul rolului trăsăturilor liderului în obținerea succesului în diferite acțiuni: vitalitate, competențe în realizarea sarcinilor, capacitatea de înțelegere, de a motiva grupul, curaj în depășirea riscurilor, capacitatea decizională, autocunoaștere, raționalitate, flexibilitate. ► Modelul behaviorist, comportamentalist care evidențiază ca stiluri: concentrat pe obiective și sarcini, concentrat pe grup, autoritar, directiv sau participativ. ► Modelul situațional (al contingenței) subliniază rolul interrelațiilor, al structurării sarcinilor, al raportării la puterea exercitată. ► Modelul liderului transformațional și
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
termeni comportamentali și prin adeziunea membrilor; 2. apartenența la grup nu este impusă; 3. motivele intrării în grup sunt exprimate sub forma dorințelor de perfecționare a propriului stil de gândire și acțiune, trebuința de afinități și cunoaștere socială, dorința de autocunoaștere și participare la propria formare; 4. grupul creativ de formare se poate organiza cu adolescenți, studenți, tineri specialiști și cu pensionari; 5. relațiile dintre membrii grupului sunt bogate și neformale, desfășurându-se într-un climat de destindere, manifestare spontană, libera
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
acestuia ca militant al unor interese civice și spiritual este răspunsul strigătului poporului, al "interogației ontologice"58. Identificarea cu ceilalți, care se regăsește în majoritatea poemelor acestui prim volum (Aripi, Memoriu, Noapte de dragoste, Glumă, Regenerare, Robinson Crusoe), în scopul autocunoașterii, "se prelungește în tot ceea ce o înconjoară"59. Cu versuri de o transparență tulburătoare, poeziile cu iz ludic (Glumă și Glumă II) devin, în fapt, un joc arghezian de-a v-ați ascunselea, crud prin tragismul său, în care eul
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
de la Abri la Zygote (“pentru că voiam să vorbesc despre fecundație, despre germen, despre reînceputul etern al ciclului romanesc ca și al celui feminin” va spune ea) - Încearcă să răspundă marii provocări, scrierea cu propriul sînge, experiența “texistenței” sau scrisul ca autocunoaștere prin autoscopie (psihanalistul căruia naratoare Îi vorbește ceea ce cartea stenografiază este de fapt dublul naratoarei), scrisul care concentrează drama unei vieți și a expresiei sale Într-o anumită limbă. Este ceea ce realizase În poezie, cu vreo douzeci de ani În
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
sunt de fapt esența ființei lui. Problema artei și-o pune poetul însă încă din primele volume, în poemele "Către Galateea" și "Enchidu", implicând teorii estetice sau fragmente de filozofie veche și mai nouă. Încercarea de a atinge absolutul, de autocunoaștere, de depășire a condiției se zbate neputincioasă. Gigantizarea individului în sensul cunoașterii și realizării în artă o va supune totuși timpului și morții, așa cum apare în ipostaza lui Enchidu, dar poetul este în același timp și Ghilgameș înțeleptul, creatorul, pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
influențarea celorlalți, încât să nu o folosim în mod greșit, dar nici să nu o lăsăm neutilizată. Trebuie să ne folosim puterea cu pricepere, în variatele ei forme. Prin urmare, trebuie să aflăm cine suntem, deci să lucrăm în direcția autocunoașterii, să înțelegem de ce avem anumite puncte de vedere, ce ne motivează și să ne acceptăm așa cum suntem în mod real. Acest lucru ne va permite să ne construim o imagine de sine pozitivă, să devenim mai puternici, să ne controlăm
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Noir , literal "lucrarea întunericului", tradus liber drept Piatra filozofală combină erudiția cu un stil sobru clasic. Nu e permisă nici o repetiție, nici un cuvânt gratuit. Amalgamul de formă și conținut îi permite să dea glas deplin mentalității eroului pornit în căutarea autocunoașterii, obsesiei lui de a înțelege lumea înșelătoare din jur. Yourcenar demonstrează că Zenon nu poate transcende timpul și locul lui. Este o creatură modelată de alchimie, magie neagră și vrăjitorie, ca și de un repertoriu lung de sexualitate aparent deviantă
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
orientării școlare și profesionale în plan genetic, este foarte important ca tânărul să fie făuritorul propriei sale perspective profesionale (dar poate fi și ajutat în acest proces dificil și foarte complex de „autoclarificare” vocațională). În felul acesta, autodeterminarea, pregătită prin autocunoaștere și autoapreciere realistă, va conduce, în cele din urmă, la alegerea liberă și adecvată a profesiunii viitoare. * * * Fenomen general uman, frustrația se plasează, așadar în centrul probleamaticii umane, a problemei educației, a formării și integrării etico-sociale a personalității. Studiul acestui
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
cearcăn dilatat" (Acum vocea de primăvară), ce survolează absolutul într-o aventură dramatică a spiritului creator. Oricât ar fi trudit de conceptele supreme, eroul acesteia așa cum este el înfățișat în Poziția aștrilor sfârșește prin a-și pune esența în slujba autocunoașterii, chiar dacă știe că finalitatea actului specular este tragică: "plutea un chip neliniștit și mut/ în unda rece beată de candoare/ mă oglindeam în râu cum un sărut/ îți tremură pe buze și te doare// dar pânza apei hohotind s-a
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cu accent programatic. "Să nu ne orbim noi înșine prin lingușiri și înălțări peste ceea ce suntem în adevăr!" Vanitatea e un păcat costisitor pentru orice națiune. Ceea ce reclama istoricul, în fond, era un efort substanțial de adâncire în sine, de autocunoaștere, ca o condiție a mobilizării energiilor latente. "Astăzi răul e mai mult înlăuntrul nostru, din cauză că elementul bun rămâne răzlețit, nefiind un suflet mare în jurul căruia să se concentre tot ce este mai ales în națiunea noastră", conchidea vorbitorul, în acord
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
o cunoaștere cât mai deplină a problematicii omului și a unor domenii speciale, dar și vocație, dăruire de sine. Nu ajunge să știi multe pentru a fi pedagog. Nu ajunge nici măcar să fii profesor de pedagogie. Dispoziția de a înlesni autocunoașterea, de a intermedia o bună întâlnire cu sine nu e datul oricui. Dar când există trebuie să o întâmpinăm ca pe un lucru de mare preț și să o punem la loc de cinste. Unde e, acum, locul însuși al
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
-ți păstra totuși credința în ordine și sens." Dilema tragică a istoricului n-a rămas neobservată. O recunosc cei mai de seamă slujitori ai istoriografiei, pentru care munca în acest domeniu, dincolo de finalitatea ei "obiectivă", e și un mijloc de autocunoaștere, un mod de a fora în noi înșine. Durata e pusă sub observație integrală, studiată deci tridimensionalitatea ei inextricabilă. Retroistoria, pentru a relua noțiunea propusă de P. Chaunu, are ca pandant firesc prospectiva, legenda se întâlnește cu utopia în acea
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
trebuie să asigure maxima comprehensiune a condiției umane, căci tot ce e omenesc intră în sfera ei și merită să devină obiect de reflecție. Trecutul nu e studiabil doar pentru el însuși, ca problemă în sine, ci ca mijloc de autocunoaștere. Istoria ne dezvăluie "faptele și suferințele acestei ființe sălbatice, violente, brutale, bune, nobile, liniștite, a acestei ființe pătate și pure care e în noi înșine", după cuvântul aceluiași Ranke 4, mereu actual în viziunea lui asupra istoriei universale. Profesioniștii domeniului
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]