1,019 matches
-
astăzi, considerăm că intervenția armatei române a contribuit la restabilirea ordinii, făcând posibilă exprimarea liberă a voinței populației Basarabiei, într-un proces ce nu mai putea fi stăvilit. Reacția guvernului bolșevic de la Petrograd, care nu mai ținea seama de lozinca „autodeterminării până la despărțirea de stat”, pe care o lansase la început, a rupt relațiile diplomatice cu România și a confiscat Tezaurul Românesc aflat în custodie la Moscova, angajându-se să-l păstreze și să-l restituie doar în mâinile poporului român
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
tânăr sârb, Gavrilo Princip, în vîrstă de aproape 20 de ani. Cauzele atentatului își aveau originea în existența statutului de colonie impus Bosniei și Herțegovinei de Austro Ungaria și făcea corp comun cu lupta slavilor de sud pentru dreptul la autodeterminare și constituirea statului unitar. n.n). care au fost împușcați în public, sub ochii gărzilor de corp. Imediat Austro Ungaria a atacat Serbia, Germania a venit în ajutorul Austriei. La scurt timp Serbia era învinsă, dar i-a sărit în
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
mai mult cu cât acel 90% poate avea o justificare logică: în toiul aberantelor persecuții antisemite, unde să-și îndrepte simpatiile populația evreiască dacă nu spre zona politică în care putea distinge, barem teoretic, protecția programatică a naționalităților, mergând până la autodeterminare? În al doilea rând, ministrul de interne avea tot interesul ca, urmând orientarea oficială promovată și prin legislația antievreiască, să manipuleze procentajele până spre ajungerea la acel greu de crezut 90%. Ceea ce nu schimbă realitatea procesului Pătrășcanu: majoritatea celor implicați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
elaborat de R. Inglehart este opoziția care se naște între valorile materialiste și cele postmaterialiste. Se poate, de asemenea, observa cum societățile care au depășit impasul sărăciei și al lipsei de speranță socială favorizează starea de bine subiectivă, calitatea vieții, autodeterminarea, trăirea de experiențe noi, intense, autogratificante, toate reunite în alegerea implicită a ceea ce R. Inglehart califică drept valori postmaterialiste, depășind căutarea specifică societăților precedente pentru valori materialiste. O asemenea mutație este cu atît mai pregnantă cu cît noile generații au
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
al., 2004, Safdar, Lewis și Daneshpour, 2006; Leung et al., 2007). Vom prezenta în cele ce urmează instrumentele articulate pentru operaționalizarea conceptelor, inserate într-un chestionar-sinteză, cu avantajele/dezavantajele specifice aplicării lor (casetele 2, 3 și 4). Acestea sînt: pentru "autodeterminare" (SD) ca trăsătură de personalitate (Sheldon, Ryan, Reis, 1996) proba specifică SDT, alcătuită din zece itemi, care cuprinde cîte două subscale, awareness of Self AS -, autodeterminarea în registrul cognitiv ("știu că sînt stăpîn pe viața mea"); respectiv perceived choice PC
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cu avantajele/dezavantajele specifice aplicării lor (casetele 2, 3 și 4). Acestea sînt: pentru "autodeterminare" (SD) ca trăsătură de personalitate (Sheldon, Ryan, Reis, 1996) proba specifică SDT, alcătuită din zece itemi, care cuprinde cîte două subscale, awareness of Self AS -, autodeterminarea în registrul cognitiv ("știu că sînt stăpîn pe viața mea"); respectiv perceived choice PC -, autodeterminarea în registrul afectiv ("simt că sînt stăpîn pe viața mea"). Teoria care stă la baza administrării și utilizării probei operaționalizează conceptul de "autonomie personală" (Ryan
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
SD) ca trăsătură de personalitate (Sheldon, Ryan, Reis, 1996) proba specifică SDT, alcătuită din zece itemi, care cuprinde cîte două subscale, awareness of Self AS -, autodeterminarea în registrul cognitiv ("știu că sînt stăpîn pe viața mea"); respectiv perceived choice PC -, autodeterminarea în registrul afectiv ("simt că sînt stăpîn pe viața mea"). Teoria care stă la baza administrării și utilizării probei operaționalizează conceptul de "autonomie personală" (Ryan, Deci, 2000). Teoria autodeterminării este o teorie generală despre motivația oamenilor și se preocupă de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
știu că sînt stăpîn pe viața mea"); respectiv perceived choice PC -, autodeterminarea în registrul afectiv ("simt că sînt stăpîn pe viața mea"). Teoria care stă la baza administrării și utilizării probei operaționalizează conceptul de "autonomie personală" (Ryan, Deci, 2000). Teoria autodeterminării este o teorie generală despre motivația oamenilor și se preocupă de mecanismele care produc alegerile subiecților, punînd în evidență activarea propriei lor voințe, fără alte influențe externe sau interferențe. Foarte succint, teoria autodeterminării se centrează pe gradul în care comportamentul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de "autonomie personală" (Ryan, Deci, 2000). Teoria autodeterminării este o teorie generală despre motivația oamenilor și se preocupă de mecanismele care produc alegerile subiecților, punînd în evidență activarea propriei lor voințe, fără alte influențe externe sau interferențe. Foarte succint, teoria autodeterminării se centrează pe gradul în care comportamentul fiecărui individ este produs de către sine, în dauna presiunilor situaționale externe (Sheldon, 1995; Deci și Ryan, 2002, apud Kalovelonis, 2007). pentru "axiomele sociale" <AXS> se va aplica proba SAS60, care este alcătuită din
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
degrabă decît să se angajeze în conduite diversificate și nuanțate. Corelațiile din interiorul modelului dintre controlul destinului și religiozitate (r = +0,47, p < 0,01), precum și scorurile mari la cinism social, asociate cu scoruri scăzute la controlul destinului prefigurează modesta autodeterminare a subiecților. Una dintre sursele cauzale cele mai consistente ale acestor simptome dezangajate o constituie, așadar, capacitatea scăzută de "stăpînire a propriei vieți", calificată deficient atît în plan cognitiv, cît și în plan afectiv (corelația dintre autodeterminare și controlul destinului
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
destinului prefigurează modesta autodeterminare a subiecților. Una dintre sursele cauzale cele mai consistente ale acestor simptome dezangajate o constituie, așadar, capacitatea scăzută de "stăpînire a propriei vieți", calificată deficient atît în plan cognitiv, cît și în plan afectiv (corelația dintre autodeterminare și controlul destinului este r = -0,56, p < 0,01, și între autodeterminare și cinism social este de r = -0,51, p < 0,01), ca expresie a detașării de sine și a libertății limitate asumate implicit în cursul socializării. Portretul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ale acestor simptome dezangajate o constituie, așadar, capacitatea scăzută de "stăpînire a propriei vieți", calificată deficient atît în plan cognitiv, cît și în plan afectiv (corelația dintre autodeterminare și controlul destinului este r = -0,56, p < 0,01, și între autodeterminare și cinism social este de r = -0,51, p < 0,01), ca expresie a detașării de sine și a libertății limitate asumate implicit în cursul socializării. Portretul psihosocial rezultat în această cercetare exploratorie asupra sănătății mediului educațional prin intermediul axiomelor sociale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în cele individualiste, dacă scopul minciunii este salvarea reputației sau sprijinirea propriului grup. Există moduri "tradiționale" de a minți, care sînt activate prin mecanismul aceleiași etici implicite drept comportamente "corecte". De exemplu, atunci cînd oamenii au un simț puternic de autodeterminare tendință caracteristică culturilor individualiste -, ei caută sinceritatea și autenticitatea. în contrast, cînd ei se simt copleșiți de tradiții și obligații, cum se întîmplă în culturile colectiviste, nu pun preț pe autenticitate. La fel, Triandis (2001) constata o tendință mai mare
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
transgeneraționale din România postcomunistă, urmărind impactul unui eveniment istoric "de ruptură" Revoluția din 1989 asupra articulării atitudinilor fundamentale și valorilor sociale împărtășite. Trăsăturile psihologice articulate prin intermediul evaluării atitudinilor sociale examinate în cadrul acestei cercetări au fost: independență-interdependență; stimă de sine; internalism-externalism; autodeterminare, la care s-a adăugat, în plan secund, structura valorică a personalității. Probele aplicate unor eșantioane generaționale reprezentative ("generația 20", "35" și "50"), alcătuite din 1.481 de subiecți, au evaluat următoarele dimensiuni: independență interdependență (Singelis, 1994), stimă de sine
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
grupat o serie de atitudini fundamentale implicite: față de integrarea în rețelele sociale (interdependență independență INT-IND), față de sine și reușita de sine (stima de sine SE); față de "explicarea primară a lumii" (atribuirile locus of control LC) și față de "stăpînirea propriei vieți" (autodeterminarea AS+PC = SD). Portretele globale intergeneraționale, în registrul atitudinilor sociale fundamentale, sînt redate în tabelul 2: Și la prima lectură tendință confirmată mai apoi de analizele de varianță se observă cum "tinerii" sînt progresiv mai dependenți în raport cu vîrstnicii. Totodată, nu
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
există diferențe între generații din punctul de vedere al "alegerii percepute" (PC), sugerîndu-se prezența unei experiențe a alegerilor în registru afectiv similar. în pofida expectațiilor care sugerau că tinerii sînt cei mai dinamici și mai autonomi, rezultatele dovedesc o diminuare a autodeterminării pe măsura întineririi stratului generațional. S-au realizat următoarele analize de varianță (ANOVA) pe dimensiunile corespondente, între care se înregistrează diferențe statistic semnificative, descriindu-se principalele tendințe intergeneraționale. Mărimea acestor diferențe este evidențiată în următoarele tabele. Cum se poate constata
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
alternative credibile de reușită produc acest alibi atribuțional care inhibă asumarea responsabilă a propriei conduite, iar tendința semnalată este cea mai pronunțată la "generația 20" și cel mai puțin prezentă la "generația 35". O dată în plus, analiza intergenerațională pe dimensiunea autodeterminării evidențiază o puternică diferențiere în sens contraintuitiv, care atestă cum tinerii sînt mai modest autodeterminați decît vîrstnicii, spre deosebire de tendințele din studiile derulate în arii culturale occidentale (Deci, Ryan, 1985, 2000; Ryan, Deci, 2000). Totodată, pe subscala "alegerii percepute" din cadrul autodeterminării
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
autodeterminării evidențiază o puternică diferențiere în sens contraintuitiv, care atestă cum tinerii sînt mai modest autodeterminați decît vîrstnicii, spre deosebire de tendințele din studiile derulate în arii culturale occidentale (Deci, Ryan, 1985, 2000; Ryan, Deci, 2000). Totodată, pe subscala "alegerii percepute" din cadrul autodeterminării și pe dimensiunea stimei de sine nu se înregistrează diferențe intergeneraționale statistic semnificative, ceea ce susține prezența unor tipare atitudinale similare la cele trei grupe de vîrstă. Pentru a adînci analiza și pentru a explora registrul cel mai profund și mai
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
scoruri specifice: SE = 28,16-31,51/20); externalism (scoruri specifice: LC = 12,05-14,85/11,5); conștiință a sinelui scăzută (scoruri specifice: AS = 8,18-12,15/12,5); alegerea percepută ca diminuată (scoruri specifice: PC = 9,55-10,34/12,5); autodeterminare scăzută (scoruri specifice: SD = 17,70-22,04/22,50). De asemenea, cu toate caracteristicile problematice ale cohortei "35", provocate de integrarea generalizată a unor traume istorice, atunci cînd apar totuși diferențe intergeneraționale statistic semnificative, ele exprimă o dezangajare mai pronunțată
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
influențeze profund și specific procesele cogniției sociale (Watson, Morris, 2002; Nakashima, Isobe, Ura, 2008). Să încercăm în paginile următoare o schițare a acestor tipare identitare de profunzime. Astfel, self-ul independent își stabilește ca cele mai apreciate valori libertatea și autodeterminarea, indivizii caracterizîndu-se în termeni de trăsături și abilități cum ar fi inteligența, prietenia și modestia. De altfel, ne atrage atenția R. Williams (1961), chiar studierea dimensiunii istorice a conceptului corespondent de "individual" este semnificativă pentru a ilustra o mutație care
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cu scopul asigurării intereselor Marii Britanii și Austro-Ungariei, în contextul apariției unor modificări ale raportului de forțe din sud-estul Europei în favoarea Rusiei, consecință a evenimentelor militare din anii 1877-1878, amintitul congres din capitala Germaniei, luând în considerare numai parțial drepturile la autodeterminare ale națiunilor din Balcani, a conturat în schimb focarele unor tensiuni și ciocniri prin crearea problemei bosniace și a celei macedonene"6. Așadar, principalele inițiatoare ale congresului, direct amenințate prin penetrarea Rusiei în Balcani și la Dunăre, au fost Anglia
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
avea ambasade în nici o țară estică). Răpsunsul oficial al Irlandei a fost la fel de diplomatic și sec precum propunerile esticilor: "Irlanda consideră binevenite toate măsurile în vederea reducerii tensiunii internaționale și promovării securității și cooperării între statele europene, bazate pe respectul față de autodeterminarea națională și principiul non-intervenției." În continuare se afirma că Irlanda ar privi cu simpatie posibilitatea organizării unei conferințe europene, dar se specifică faptul că "Irlanda nu va putea fi de acord cu posibilitatea de a aduce în discuțiile lucrărilor conferinței
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
când tinerii activiști mergeau cu autobuzele prin regiunea interioară a Queenslandu-lui și prin New South Wales cu mesajele lor privind abrogarea legislației discriminatorii 300. Acest lucru a determinat guvernul federal, condus de Gough Whitlam, să inventeze o nouă politică de „autodeterminarea” care să le păstreze aborigenilor identitatea și valorile culturale și să realizeze astfel o egalitate socială și economică mai mare301. 298 Australia..., p.85. 299 Charles Mountford, Oameni negri și nisipuri roșii, București, 1962. 300 Ibidem, p.82. 301 Departamentul
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
mukin) condusă de un imeum mukim, ajutat de un consiliu parohial. Acihezii au susținut pe parcursul secolelor mișcările reformiste care s-au dezvoltat În epoca contemporană, mai ales după independența statului, de nuanță religioasă islamică. În prezent, grupuri conspirative acționează pentru autodeterminarea acestei regiuni. O astfel de mișcare reformatoare de nuanță islamistă avut loc Între 1953-1962 (ibidem, p. 29). 547 Tradiția vorbește de descendența din fugarii veniți din Pajajaran, ultimul regat hinduist cucerit de musulmani În 1597(ibidem, p. 66). 368 Majapahit
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
a fiecărei națiuni pentru auto-determinare?", s-a întrebat acesta cinic. Naționalismul a fost creația "absolutismului", o "alienare a claselor muncitoare de diferite naționalități, exploatate de către acest absolutism". Deci, absolutismul remanent trebuia atacat cu "deplină unitate" și printr-o "luptă centralizată". Autodeterminarea reprezenta o "soluție "simplă" a problemei, dar superficială și profund falsă în esență" (Lenin: 1958, 15-24, subl. în orig.). Singura soluție autentic-revoluționară era aceea a "unității de acțiune" și a "luptei centralizate", totale, împotriva inamicului ideologic. Gândirea critică, reflexivă, nu
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]