10,518 matches
-
Zafiu Am urmărit de mai multe ori, în această rubrică, măruntele inovații ale textelor de mică publicitate: chiar dacă nu totdeauna foarte interesante din punct de vedere strict lingvistic, acestea sînt semnificative pentru schimbarea obiceiurilor, a mentalității, a stilului de viață autohton. Dacă nu s-au făcut încă, se vor face în curînd cercetări, se vor redacta poate teze de licență în care etapele tranziției societății românești să fie urmărite cu ajutorul anunțurilor de mică publicitate: de la vînzarea, în 1990, a volumului Omagiu
Triumful inteligenței by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17393_a_18718]
-
atît de asemănătoare. Între ele, dar și cu altele înscrise pe afișul trupei, care - datorită echipei manageriale - se distinge printr-o coerentă politică repertorială, în spiritul tradiției acestei instituții. Imperativul actualității - montări moderne pentru texte contemporane și clasice, din dramaturgia autohtonă și universală - a generat un anume tip de viziuni scenice care decantează în act artistic atît realitatea cît și fantezia, instituind un stil de elegantă și rafinată teatralitate. Periodizînd istoria recentă, după stagiunile marcate de spectacolele lui Mihai Măniuțiu și
Stil și manieră... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17394_a_18719]
-
oferi ca obiect de studiu lui Max Scheler. Căci iată, una dintre operele fundamentale ale acestui filosof apare în sfârșit în românește, în traducerea lui Radu Gabriel Pârvu, la Editură Trei. Das Ressentiment im Aufbau der Moralen, devenită în varianta autohtonă Omul resentimentului, desparte infinitezimal în atâtea părți câte este nevoie un fir de praf care a gripat multe rotite și roți mai mari ale istoriei. Cei doi clasici ai analizei resentimentului - fiecare dintr-altă perspectiva disciplinară - sunt, cum bine se
Profesionistii dispretului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17925_a_19250]
-
al carui început îl reproduc dintr-una din "arhivele" Internet): "Un țăran își cumpără o drujba din București. Drujba era garantată să taie 1001 copaci". Cazul în sine e, desigur, minor, dar mi se pare totuși interesant: o evoluție semantica autohtonă rămîne fără atestări, pentru că e considerată accidentala, marginala, excentrică; între timp, se fixează însă în uz, pînă la punctul în care nimeni nu se mai gîndește să o înregistreze printre inovații sau să-i verifice prezenta; cuvîntul rămîne astfel, din
Un cuvînt misterios by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17935_a_19260]
-
Nory nu fac decît să confirme brutală luare în posesie: ărăscoalaă simțurilor e de fapt răzbunarea ărădăciniloră". Apar și exagerări atenuate totuși de demonstrații livresc-fanteziste: sumbră casă a lui Petre Petre, abia luminată de un foc pirpiriu, este o reproducere autohtonă a cavernei platoniciene. Hortensia Papadat-Bengescu, cea care i-a furnizat autoarei titlul, beneficiază de comentariul cel mai steril al cărții. Aici se vede că intenția de a caracteriza evoluția românului printr-o unică găselnița eseistica (oglindă, în cazul de față
Oglindă, oglinjoară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17949_a_19274]
-
grijă față de trecutul care nici nu moare, nici nu te lasă să trăiești. Recunosc că mi-e greu să povestesc pur și simplu piesă, să împărtășesc cititorilor ei subiectul (hiba de care suferă, așa cum observa și Dumitru Solomon, multe piese autohtone). Aș putea însă să-i tentez spunîndu-le că vor intra într-un joc cu nerv și verva spirituală care le va stimula starea de creatori de imagini și stări fantastice. Citind-o, descoperi noi și noi premise ca să se transforme
Noe nu mai are Arcă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17952_a_19277]
-
de istorie literară pomenite. Iată însemnarea: L'Incroyable Moftangiul i-am spune pe românește. Filfizonul... Oricît ne-am strădui să-i găsim un echivalent, caracterul ne scăpa. Nu-i de pe la noi. Nu ni se potrivește. Nu e, într-un cuvînt, autohton. El vine direct din apus, de la Paris, de prin jurul anului 1797. Și nu cu ifosele bucureștene ale bojuristului nostru de mai tîrziu. Nici cu amnezia conașului, căruia numele greblei nu i se revelează decît prin mișcarea nărăvașa a cozii proiectată
Primul text publicat by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17974_a_19299]
-
intoxicat sistematic, se mai poate vorbi de așa ceva? Fiindcă, totuși, un ziar intoxicat deseori, de tot atîtea ori își intoxica cititorii. Să nu le pese celor de la ZIUA de consecințele posibile asupra credibilității ziarului - sau dimpotrivă, crede ZIUA că cititorului autohton nu-i pasă cît de adevărate sînt "dezvăluirile" pe care le citește? Poate că, de fapt, azi în România nu e nevoie de ficțiunea de presă, al cărei rost probabil că slujește nenumăratele ficțiuni cu ajutorul cărară cititorul de ziar de la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17994_a_19319]
-
sub egida Fundației Culturale Române și Centrului de Studii Românești de la Iași, a primului volum din "Romanian Cultural Studies" reprezintă o premieră și o reînnoire a unei tradiții. O premieră în măsura în care finalitatea proiectului e aceea de a introduce în spațiul autohton "Studiile culturale", întreprindere interdisciplinara prin excelență. Opțiunea pentru limba engleză trădează ambiția de a depăși cadrele "provinciale" și de a participa la un circuit intelectual internațional. "Romanian Cultural Studies" reînnoiește o tradiție, rupând polemic cu o imagine a culturii române
Identitate and Alteritate by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/18003_a_19328]
-
ar fi putut atrage atenția publicului, daca cititorii ar fi avut acea stare de așteptare a românului că gen, refuzînd vechile nume, dar urmărind totuși noutățile de pe piața genului. Ce ascunde această mare scădere de interes a cititorului față de românul autohton? O scădere de interes care poate fi observată și în privința literaturii memorialistice, dar și în ceea ce privește literatura să-i zicem documentara sau față de eseistica. Nici literatura străină, pe de altă parte, nu se bucură de tiraje impunătoare, spre deosebire de primii ani dupa
Cuvîntul tipărit în două feluri by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18018_a_19343]
-
eseistica. Nici literatura străină, pe de altă parte, nu se bucură de tiraje impunătoare, spre deosebire de primii ani dupa ^89. Așadar e greu de susținut teza că, în ultimii ani, cititorii și-au schimbat preferințele și că dacă nu citesc autori autohtoni de literatură de ficțiune sînt dornici de alte forme de literatură scrisă de autori români sau că sînt dornici în mod special de ofertă literaturii străine. N-ar trebui să ne întrebăm spre ce anume s-a îndreptat totuși interesul
Cuvîntul tipărit în două feluri by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18018_a_19343]
-
cifre interesante, daca nu chiar semnificative. La noi, televizorul anesteziază dorința de lectură și pentru că în afară de imagine îți dă și un prilej de lectură, prin traducerea care însoțește mai totdeauna imaginea. N-am făcut socoteală cîte pagini citește astfel telespectatorul autohton, zi de zi, în orice caz iată că numărul lor e suficient de mare. Iar dacă adăugăm și lectură obligatorie a programului t.v., o lectură de tip deliberativ, cu momente de reflecție și de firească îndoială asupra chipului în
Cuvîntul tipărit în două feluri by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18018_a_19343]
-
filmul cîștigător a dispărut de pe afiș! Exact în primul week-end, cînd, e de presupus, marele public ar fi avut timpul și elanul să meargă să vadă cîștigătorul! Nu este, desigur, nici singură nici cea mai gravă stupiditate din peisajul cinematografic autohton, în care vorbele sînt multe și premierele sînt rare că eclipsele (de altfel, și în materie de cinema, vom fi, în ^99, un fel de "capitala mondială a eclipsei"). Ca să facem un cadou de Paști cititorilor noștri, le oferim cîteva
Daneliuc îndrăgostit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18010_a_19335]
-
păstreze libertatea fără traseu și fără țel. La ora scrierii acestor rînduri, nu se cunosc încă rezultatele Césars-urilor. Indiferent, însă, de premii, filmul merită o deplasare în sala de cinema. E o victorie a bunului simț în materie de distribuție autohtonă faptul că acest film european de debut a fost achiziționat și la noi și e difuzat, acum, pe mica noastră piața cvasi-americanizată. Rămîne de văzut cum va evolua regizorul, Erick Zonca (n. 1956; studii de actorie și filosofie), care, pentru
Rezistenta fetelor în floare by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18074_a_19399]
-
Alex. Leo Șerban O dată pe an, în mica localitate Solothurn (Soleure, Soletta) din nord-vestul Elveției, cinefilii cantoanelor reunite iau cu asalt cele cîteva săli ale orașului (unele, improvizate) ca să fie à la page cu producția autohtonă de film. Cînd vezi cîtă lume se adună să vadă ba documentare, ba scurt-metraje, ba lungmetraje de ficțiune, pelicule nici prea-prea, nici foarte-foarte, nu poți să nu te gîndești cu jale la ce se-ntîmplă acasă... După ce te gîndești, pac și
Solothurn 34 - Piper si sulf by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/18057_a_19382]
-
trompete?" "Nici trompete...", a venit cu promptitudine răspunsul. "Ei bine, atunci cartea o să se cheme Nici tobe, nici trompete!" a tranșat Dumas dilemă, fără să clipească... Am motive absolut temeinice să presupun că, în circumstanțe similare, marea majoritate a autorilor autohtoni de manuale n-ar fi putut revendică pentru compunerile lor un astfel de titlu.
"...Nici tobe, nici trompete..." by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18097_a_19422]
-
doar pentru că teoriile lui Jakobson sau ale Școlii de poetica de la Praga sînt pierdute de mult în ceață unui trecut care din perspectiva prezentului pare la fel de îndepărtat că și epoca lui Sainte-Beauve sau a lui Taine. Literații, mai ales cei autohtoni, se mîndresc adeseori cu dreptul lor la inactualitate, confundîndu-l, din păcate, cu dreptul la provincialism sau stagnare intelectuală. Mă număr printre cei cărora li se pare deprimant și grav faptul că ar putea să le împrumute studenților lor de la Facultate
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
cu inconștientul i-a fost, fără îndoială, de un mare folos orientativ. M-aș grăbi să remarc, înaintea ctitoririi - tipic noiciene, a - unui interes european pentru această carte (perfect posibil, de altfel), dublă ei semnificație - sintetică și critica - pentru cititorul autohton. Desigur, traducerile din sfera psihanalitica (îndeosebi din Freud și Jung) se află în plin avânt în anii din urmă (editorii, chiar și dintre cei fără prea mult fler, au observat că psihanaliza "prinde" la români); să recunoaștem însă că există
Avatarurile unei idei by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/18116_a_19441]
-
aproape mat. M-a scos din sărite păstrarea termenului englezesc, public relations, fără vreo mențiune că aceasta ar fi opțiunea autoarei, justificată, poate, pentru o lucrare publicată la Moscova. Poate că în limba rusă nu a apărut încă un echivalent autohton, în românește categoric da. Există departamente de Relații publice în cadrul unor facultăți, cea de Studii Economice și cea de Litere, amîndouă la Universitatea din București (dar probabil și la alte universități din țară). Cît despre prefața acestui volum, semnată de
Arta neprofesionalismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17399_a_18724]
-
Președintelui Constantinescu i se pot reproșa multe, dar nu i se poate nega marele merit de a fi urcat România în trenul Occidentului, în ultima clipă. Un tren însă din care țara noastră poate fi dată jos chiar de politicienii autohtoni, după alegerile din anul 2000. Nu împărtășesc optimismul acelor analiști pentru care România a aruncat zarurile ieri, fără putință de întoarcere mîine. Se pare că aceeași lipsă de optimism îi determină și pe ziariștii occidentali care au început să susțină
O altă Românie? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17419_a_18744]
-
de la autori la fel de diferiți. Moderniști sau tradiționaliști, criterionisti cosmopoliți sau gîndiriști dogmatici, conferențiarii abordează în textele lor o problematică pe cît de interesantă, pe atît de variată. Mircea Eliade deplînge, bunăoară, stadiul de perpetuu imitator în care se află eseistul autohton față de cel occidental, Ion Pillat realizeză o bine documentata prezentare a liricii moderne americane, în timp ce Nichifor Crainic proiectează un paradis terestru întemeiat pe preceptele de bază ale creștinismului. Cele patruzeci și trei de texte antologate sînt grupate în două secțiuni
Fragmentarium interbelic by Marius Țepeș () [Corola-journal/Journalistic/17444_a_18769]
-
De aceea în disputele din Convenție glasul președintelui aproape că nu s-a auzit, iar în duelurile dintre CDR și Partidul Democrat intervențiile președintelui aproape că n-au avut ecou. De unde și frecvențele declarații ale dezamăgirii președintelui față de mediul politic autohton. Paradoxal, dar tocmai din cauza că n-a putut influență prea mult disputele din mediul politic, Emil Constantinescu n-ar trebui acuzat că a făcut rău. În afară de astă el nu poate fi învinuit că a stîrnit o parte a populației împotriva
Facerea de rãu în procente by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17458_a_18783]
-
si de fapt ănsăsi această luptă e o miză de lectură, ăn măsură an care ea poate revelă, uneori, ăn situațiile fericite, o ăntălnire spirituală, o congeneritate fericită și fertila, care mai tarziu va germina, sperăm, idei noi, pe sol autohton. ansa traducerile an sine au de depășit un dificil obstacol retoric: cititorii trebuie convinși, cumva, că au acces la original, ca filtrul tălmăcirii nu le ascunde nimic, nu ai ănseală, oricât ar ști, cei mai lucizi dintre ei, ca toate
Traduttore tradittore ... by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17474_a_18799]
-
acest motiv, probabil, s-a spus despre el că e omul PD-ului în PNȚCD și a stîrnit serioase dileme apropo de proiecțiile sale politice postelectorale cînd excesiv pro-PDSR, cînd total contra acestui partid. Dl Radu Vasile, ca mulți politicieni autohtoni, e un inspirat, calitate care nu se prea potrivește cu funcția de prim-ministru într-o țară așezată. Mă tem însă că ea nu e incompatibilă cu premieratul în România. Căci, așa cum susțin sursele, păcatele reprobabile ale d-lui Radu
Înainte si după Helsinki by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17476_a_18801]
-
ar pică din cer, nu ar fi legat de cele ce se întîmplă la noi în țară. Dar simplă idee că România reacționează numai la stimuli externi - si asta pe o durată scurtă - nu prea e de laudă pentru politicienii autohtoni. De fapt, e chiar umilitor să faci o politică de ochii Europei și alta după ce ea, Europa, te-a bifat că elev silitor. Iar după aceea are rost să te miri, ca politician, că nu ești luat în serios? Aceasta
Înainte si după Helsinki by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17476_a_18801]