921 matches
-
subiective. De aceea, la această vârstă adultul nu trebuie să exagereze cu intervenții sau sfaturi, lăsând copilului o mai mare libertate în mișcări. Astfel, adaptarea motrică rămâne globală și reușitele cele mai rapide sunt datorate, pe de o parte multiplicării automatismelor, pe de altă parte progresului funcției simbolice, simbolurile având un rol foarte important în asocierile pe care copilul le face cu scopul de a o învăța, de a cunoaște cât mai mult. La vârsta preșcolară, progresele mai importante, pe plan
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
timpul mai rațional, să-și regleze ritmul activității încadrându-se în timpul afectat pentru programul de spălat dimineața, pentru îmbrăcat etc. La sfârșitul vârstei preșcolare se dezvoltă percepția temporală în legătură cu motricitatea practică și limbajul. 2.1.3. Adaptare la timp a automatismelor motrice până la 7 ani a) Adaptarea la timp și sincronizarea senzori-motrică Automatismele motrice deprinse de copil până la o anumită vârstă trebuiesc adaptate la imperativele temporale impuse de mediu, în sensul că în munca în comun este necesar de a adapta
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
pentru programul de spălat dimineața, pentru îmbrăcat etc. La sfârșitul vârstei preșcolare se dezvoltă percepția temporală în legătură cu motricitatea practică și limbajul. 2.1.3. Adaptare la timp a automatismelor motrice până la 7 ani a) Adaptarea la timp și sincronizarea senzori-motrică Automatismele motrice deprinse de copil până la o anumită vârstă trebuiesc adaptate la imperativele temporale impuse de mediu, în sensul că în munca în comun este necesar de a adapta tempoul propriilor automatisme la acela al membrilor grupului. Sincronizarea senzori-motorie este legată
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
7 ani a) Adaptarea la timp și sincronizarea senzori-motrică Automatismele motrice deprinse de copil până la o anumită vârstă trebuiesc adaptate la imperativele temporale impuse de mediu, în sensul că în munca în comun este necesar de a adapta tempoul propriilor automatisme la acela al membrilor grupului. Sincronizarea senzori-motorie este legată de o trăsătură numită ritmicitate, care odată însușită de copil va influența buna dezvoltare psihomotrică a lui, tradusă prin armonie în mișcări. Situațiile de sincronizare senzori-motorice, cântecele cântate și expresia muzicală
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
este produsul unei asocieri între stimuli și răspunsuri, unde primele le declanșează, pe următoarele. Ea este consecința unei alăturări a 2 serii, una senzorială și alta motrică răspunzând mecanismelor independente. Ehrlich emite ipoteza “unui mecanism neuro-motric care permite explicarea regularității automatismelor repetitive”. Practica sincronizării senzori-motrice pe tema muzicală evidențiat faptul că dinamica sonoră, adică gradarea intensității sunetelor, acționează continuu asupra organizării accentuate și conduce la manifestări afective profunde. Utilizarea cântecelor și dansurilor poate reprezenta un stadiu de inițiere, copiii care au
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
sfârșitul grădiniței. Coordonarea oculo-manuală și strategia vizuală în învățarea lecturii și a scrisului Studii despre motricitatea grafică au permis să facem o sinteză a evoluției coordonării oculo-normale până la 6 ani. În acest scop, coordonarea mișcării ochilor se caracterizează prin stabilirea automatismului de urmărire vizuală care pleacă de la a se orienta de la stânga la dreapta sau invers în funcție de dominanța subiectului. În grafism automatismele vizuale urmează traseul pentru a-l continua și în măsura în care intenția copilului este respectată, orientarea mișcării ochilor va fi conformă
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
o sinteză a evoluției coordonării oculo-normale până la 6 ani. În acest scop, coordonarea mișcării ochilor se caracterizează prin stabilirea automatismului de urmărire vizuală care pleacă de la a se orienta de la stânga la dreapta sau invers în funcție de dominanța subiectului. În grafism automatismele vizuale urmează traseul pentru a-l continua și în măsura în care intenția copilului este respectată, orientarea mișcării ochilor va fi conformă cu dominanța motrică a mâinii. Când copilul se confruntă cu învățarea cititului, în afara problemei descifrării literelor și a asocierii lor cu
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
va trebui să rezolve simultan mai multe probleme de motricitate vizuală: ) să transforme mișcarea automată de urmărire vizuală într-o acțiune intenționată care constă în a-și fixa privirea de la stânga la dreapta rândului, în raport cu orientarea corpului său; ) să „cedeze” automatismului stânga dreapta (la dreptaci) transformând această mișcare continuă într-un automatism sacadat, ritmat de secvențele impuse de decuparea în fenomene succesive; ) la stângaci inversarea automatismului vizual stânga-dreapta este o altă problemă. El o va face rar în momentul intenționat (ochii
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
să transforme mișcarea automată de urmărire vizuală într-o acțiune intenționată care constă în a-și fixa privirea de la stânga la dreapta rândului, în raport cu orientarea corpului său; ) să „cedeze” automatismului stânga dreapta (la dreptaci) transformând această mișcare continuă într-un automatism sacadat, ritmat de secvențele impuse de decuparea în fenomene succesive; ) la stângaci inversarea automatismului vizual stânga-dreapta este o altă problemă. El o va face rar în momentul intenționat (ochii îi „derapează pe hârtie”). Acesta explică inversiunile de litere sau de
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
a-și fixa privirea de la stânga la dreapta rândului, în raport cu orientarea corpului său; ) să „cedeze” automatismului stânga dreapta (la dreptaci) transformând această mișcare continuă într-un automatism sacadat, ritmat de secvențele impuse de decuparea în fenomene succesive; ) la stângaci inversarea automatismului vizual stânga-dreapta este o altă problemă. El o va face rar în momentul intenționat (ochii îi „derapează pe hârtie”). Acesta explică inversiunile de litere sau de silabe. Totuși această intervenție constantă a voinței asupra automatismului riscă să provoace o disoraxie
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
fenomene succesive; ) la stângaci inversarea automatismului vizual stânga-dreapta este o altă problemă. El o va face rar în momentul intenționat (ochii îi „derapează pe hârtie”). Acesta explică inversiunile de litere sau de silabe. Totuși această intervenție constantă a voinței asupra automatismului riscă să provoace o disoraxie vizuală frecventă la dislexici. Problema motrică pusă de scris Scrisul este înainte de toate o învățare motrică. Achiziția acestui automatism specific, foarte complex, cere educarea funcției de ajustare. Înainte să învețe copilul să citească, munca psihomotrică
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
hârtie”). Acesta explică inversiunile de litere sau de silabe. Totuși această intervenție constantă a voinței asupra automatismului riscă să provoace o disoraxie vizuală frecventă la dislexici. Problema motrică pusă de scris Scrisul este înainte de toate o învățare motrică. Achiziția acestui automatism specific, foarte complex, cere educarea funcției de ajustare. Înainte să învețe copilul să citească, munca psihomotrică va avea ca obiectiv să-i de-a o motricitate spontană coordonată și ritmică care va fi cel mai bun garant pentru a evita
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
se traduce corect prin acțiunea concomitentă a unei autonomii motrice care depinde de posibilitățile: -de dispunere a unei motricități susceptibile de răspunsul eficace și fără reflexie a unei situații de urgență; -de intervenția intențională pentru modificarea unui detaliu a unui automatism deja achiziționat în vederea ameliorării eficacității; -de controlul nivelului de energie pus în joc, în acțiune prin reglarea tonusului și controlul reacțiilor sale emoționale. Acest joc de reguli reiese la această considerație de a fi suport irevocabil. La începutul accesului pubertar
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
lungi în etapa de învățare. Cele scurte, care țin de la 6 - 8 repetări (cotidiene) = spații de separare, cele lungi care țin de la 17 - 33 repetări (cotidiene) = platouri. Book a afirmat că erau provocate de coduri de atenție și efort (devenind automatisme). Obișnuițele simple au un ritm lent în timpul unei etape și duc la apariția obișnuințelor superioare. pentru a ajunge la obișnuințele superioare, trebuie îmbunătățite obișnuințele simple. Mulți psihologi cred în cercetările lui Bryan și Harter asupra etapelor (platouri), dar există și
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
este un caz particular. Funcția sa este permiterea bunei adaptări a mișcării în condiții spațiale puse de mediul înconjurător. Ajustările reflexe permit să facă față imprevizibilului, ei corespund punerii în jocul global al ansamblului modulului, grație nivelului neuronilor intermediari interconectați. Automatismele sunt programate, stuctura lor fiind adaptată global condițiilor în care acestea au fost priceperi, pentru că primele încercări ale mișcării sunt afectate de încercările greșite, funcție de urmările scopului ales sau acceptat de subiect. Automatismele au o anumită traptă de plasticitate variabilă
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
ansamblului modulului, grație nivelului neuronilor intermediari interconectați. Automatismele sunt programate, stuctura lor fiind adaptată global condițiilor în care acestea au fost priceperi, pentru că primele încercări ale mișcării sunt afectate de încercările greșite, funcție de urmările scopului ales sau acceptat de subiect. Automatismele au o anumită traptă de plasticitate variabilă potrivit nivelului de funcționare al ajustării. Memorizarea lor în momentul ajustării implică tratamentul informațiilor senzoriale la nivelul structurii limbice, ea implicând dimensiunea afectivă. Denumirea noastră tip de ajustare perceptivafectiv-motorie corespunde unei puneri în
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
traptă de plasticitate variabilă potrivit nivelului de funcționare al ajustării. Memorizarea lor în momentul ajustării implică tratamentul informațiilor senzoriale la nivelul structurii limbice, ea implicând dimensiunea afectivă. Denumirea noastră tip de ajustare perceptivafectiv-motorie corespunde unei puneri în jocul reflex al automatismelor. Intenția subiecților este sigura orientată spre cercetarea scopului. Modalitățile despre programarea acțiunii trebuie să rămână la nivel inconștient. Acest lucru este posibil dacă subiectul are încredere în propria motricitate și sentimentele sale sunt disponibile pentru a face față situațiilor motrice
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
scopului. Modalitățile despre programarea acțiunii trebuie să rămână la nivel inconștient. Acest lucru este posibil dacă subiectul are încredere în propria motricitate și sentimentele sale sunt disponibile pentru a face față situațiilor motrice cu care este confruntat. Odată memorizate aceste automatisme vor putea fi puse în joc la modul complex al unei ajustări, într-o situație de urgență. În prezența unei situații deja trăite, punerea în centrul praxismului implică corespondența cu un tratament al informației la nivel de sistem limbic și
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
experiențelor trecute. Funcțiile cognitive nu intervin în acțiunea motrică cu care subiectul este confruntat în situațiile noi. Aceste “situații problemă” implică punerea în jocul desfășurării: învățarea cognitivă, care se substituie modalităților descrise precedent. Învățarea prin “insight” marchează debutul achizițiilor noilor automatisme motorii. El este caracterizat printr-o analiză perceptivă dată de noul context. Cognitivismul nu intervine la nivelul modificărilor de procedură ele însele făcându-se la nivelul inconștient prin jocul reacțiilor în feed-back (primul și al doilea nivel ierahic). La acest
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
și legi de bază în hemodinamică 63 12. Funcția de pompă a inimii 65 12.1. Histologia funcțională a inimii 66 12.2. Particularități metabolice ale miocardului 67 12.3. Generarea ritmului sinusal și conducerea impulsurilor 70 12.3.1. Automatismul 70 12.3.2. Excitabilitatea 72 12.3.3. Conductiblitatea 74 12.3.4. Principiile electrocardiografiei 75 12.4. Contracția și relaxarea miocardului: ciclul cardiac 80 12.4.1. Contractilitatea 80 12.4.2. Pompa ventriculară: ciclul cardiac 82 12
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
constituției conjunctive a peretelui atrioventricular, comunicarea electrică dintre atrii și ventricule are loc numai prin nodul atrio-ventricular, unde propagarea lentă asigură o întârziere a sistolei ventriculare, care este necesară pentru ca sistola atrială să ajute la umplerea ventriculară. 12.3.1. Automatismul: generarea spontană și ritmică de potențiale de acțiune în celulele pacemaker din nodulul sino-atrial Automatismul este capacitatea inimii de a se autoexcita. Contracția ritmică a miocardului este determinată de activitatea electrică a nodulului sino atrial. Acesta este constituit dintr-un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
nodul atrio-ventricular, unde propagarea lentă asigură o întârziere a sistolei ventriculare, care este necesară pentru ca sistola atrială să ajute la umplerea ventriculară. 12.3.1. Automatismul: generarea spontană și ritmică de potențiale de acțiune în celulele pacemaker din nodulul sino-atrial Automatismul este capacitatea inimii de a se autoexcita. Contracția ritmică a miocardului este determinată de activitatea electrică a nodulului sino atrial. Acesta este constituit dintr-un grup elipsoidal (1/3/15 mm) de celule (3-5 μm diametru) localizat în peretele atrial
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
de creșterea ventilației observată în cazul febrei, care este parte a răspunsului global la stimularea termoreceptorilor hipotalamici). 18.6.6. Centrii nervoși Ciclul respirator este o alternanță inspir expir, care asigură ventilația alveolară și care se bazează în esență pe automatismul centrului inspirator bulbar. Acesta este permanent controlat de alți nuclei respiratori bulbopontini și influențat de diverse structuri nervoase corticale și subcorticale, care permit integrarea vegetativ-emoțională. Controlul voluntar al inspirului și expirului se bazează pe comenzi de la cortexul cerebral transmise motoneuronilor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
observarea, perceperea și fixarea în memorie a unei grafii, a unor semne ortografice și de punctuație și determină chiar lămuriri în legătură cu folosirea lor. În activitatea didactică am întâlnit elevi care, deși cunosc regulile, fac greșeli de ortografie din cauze lipsei automatismelor, lipsă care poate fi prevenită și înlăturată prin exerciții cât mai variate punând accent pe caracterul activ participativ al lecției. A face o lecție bună nu înseamnă a face elevii să imagineze în mintea lor un ansamblu cât mai numeros
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
împrumutat? Ămie, mi) Elevii au constatat că între forma mi a pronumelui și a Ăintră în componența verbului a împrumutat) s-a pus liniuță de unire pentru că cele două cuvinte s-au rostit într-o singură silabă. În scopul consolidării automatismelor ortografice am creat exerciții de dificultate sporită de tipul celor de recunoaștere a pronumelui, de disociere de alte categorii gramaticale cu pronunțare similară, de caracterizare a pronumelor personale prin elementele flexiunii lor: Subliniază cuvintele care se pronunță la fel, încercuind
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]