811 matches
-
au rezultatele cele mai slabe dar care sînt doar în număr de șapte. Un element în plus față de analiza nediferențiată pe sexe constă în faptul că, în ceea ce le privește pe fete, mamele au insistat cu atît mai mult pe autoreglare și cu atît mai puțin pe acomodare cu cît reușita școlară a fiicelor lor a fost mai bună. Această regularitate nu apare în cazul opțiunilor taților; am putea presupune că mamele sînt mai deschise spre a-și privi fetele ca
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
putea presupune că mamele sînt mai deschise spre a-și privi fetele ca pregătindu-se pentru o carieră profesională de succes decît tații deși, și în cazul lor, regularitatea e întreruptă doar de alegerea la un nivel superior mediei a autoreglării pentru fetele cu medii sub șapte și a acomodării la nivelul cel mai scăzut pentru același grup. TABELUL 8.10. Valorile medii ale indicatorilor obiectivelor educative pe termen scurt opțiunile mamelor în funcție de reușita școlară a copiilor și apartenența de sex
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
1,29 49 1,43 166 1,45 EXPRESIVITATE 36 0,64 40 0,75 38 0,79 49 0,82 166 0,75 ACOMODARE 36 0,97 40 0,83 38 1,13 49 0,86 166 0,93 AUTOREGLARE 36 0,78 40 0,88 38 0,76 49 0,80 166 0,80 FETE COOPERARE 8 1,38 25 1,56 48 1,44 81 1,42 166 1,44 EXPRESIVITATE 8 0,63 25 0,56 48
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
1,44 81 1,42 166 1,44 EXPRESIVITATE 8 0,63 25 0,56 48 0,65 81 0,90 166 0,77 ACOMODARE 8 1,38 25 1,16 48 1,12 81 0,73 166 0,95 AUTOREGLARE 8 0,63 25 0,68 48 0,75 81 0,90 166 0,80 În tabelul 8.10 prezentăm datele referitoare la alegerile făcute de către mame, iar în Anexa 2 tabelul 2.9 pe cele privitoare la opțiunile taților
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
66 0.70 0.68 0.74 0.71 0.92 1.00 0.96 ACOMODARE 0.90 0.67 0.79 0.89 1.10 1.00 1.08 1.18 1.12 0.84 0.82 0.87 AUTOREGLARE 1.03 0.84 0.90 0.95 0.84 0.90 0.55 0.65 0.60 0.52 0.86 0.67 Mamele din familiile de tip Bastion sînt cele care aleg cooperarea în cea mai mică măsură
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
90 0.95 0.84 0.90 0.55 0.65 0.60 0.52 0.86 0.67 Mamele din familiile de tip Bastion sînt cele care aleg cooperarea în cea mai mică măsură în ceea ce privește obiectivele pe termen scurt. Autoreglarea este aleasă, în schimb, la nivelul cel mai înalt. Caracterul fuzional al familiei face ca, pe termen scurt, cooperarea să nu pară o problemă. Autoreglarea, însă, este necesară copiilor din aceste familii în mai mare măsură deoarece au performanțe școlare
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
sînt cele care aleg cooperarea în cea mai mică măsură în ceea ce privește obiectivele pe termen scurt. Autoreglarea este aleasă, în schimb, la nivelul cel mai înalt. Caracterul fuzional al familiei face ca, pe termen scurt, cooperarea să nu pară o problemă. Autoreglarea, însă, este necesară copiilor din aceste familii în mai mare măsură deoarece au performanțe școlare slabe, iar părinții le pot oferi puțin suport: studiile lor sînt de nivel scăzut, iar veniturile pe membru de familie sînt mici. Acești copii vor
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
a-i asigura copilului reușita în plan social. Cooperarea valoare "expresivă") este cerută în mai mare măsură fetelor decît băieților în familiile de tip Companional și Bastion și în mai mică măsură în cele de tip Paralel și Asociație. Pentru autoreglare valoare "instrumentală"), lucrurile stau exact invers: e așteptată mai mult de la băieți pentru primul grup de familii și mai puțin pentru cel de al doilea. În familiile de tip fuzional Companional și Bastion, în care cooperarea grupului domestic funcționează bine
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
1,43 EXPRESIVITATE 61 0,59 50 0,68 156 0,77 35 0,89 33 0,97 338 0,76 ACOMODARE 61 1,13 50 0,96 156 0,96 35 0,66 33 0,82 338 0,96 AUTOREGLARE 61 0,72 50 0,90 156 0,77 35 0,89 33 0,85 338 0,80 Media generală 5-7 58 7,61 50 8,04 154 8,58 35 8,87 33 9,42 333 8,44 Nu
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
termen scurt îl constituie relația cu rangul nașterii copilului. TABELUL 8.13. Valorile medii ale indicatorilor obiectivelor educative pe termen scurt în funcție de rangul nașterii copilului Rangul nașterii copilului Nivel mediu al indicatorilor obiectivelor pe termen scurt [MAMA] COOPERARE EXPRESIVITATE ACOMODARE AUTOREGLARE N Media N Media N Media N Media Primul născut 172 1.41 172 0.83 172 0.91 172 0.80 Al doilea născut 113 1.47 113 0.76 113 0.92 113 0.81 Al treilea sau
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
De la primii născuți se așteaptă cea mai multă expresivitate, asociată, după cum am subliniat, cu reușita școlară și nivelul cel mai scăzut al acomodării. De la ultimii născuți se așteaptă cooperare și acomodare la cel mai înalt nivel, pe cînd expresivitatea și autoreglarea se află pe ultimul loc. Diferențele între primii născuți și cei de pe rangul doi sînt mici; diferența calitativă apare în raport cu copiii născuți pe rangul trei sau superior care provin, în marea lor majoritate, din familii numeroase, cu venituri mici. Ca
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
cu adulții, să aibă un vocabular îngrijit, să fie respectuos cu cei mai în vîrstă. 338 27% 310 25% 9. Să fie ordonat, curat, să se îmbrace îngrijit, să respecte orarul școlii, să ajute în gospodărie. 338 24% 310 20% Autoreglare 10. Să-și impună el singur disciplina necesară atît activității școlare, cît și vieții de familie. 338 21% 310 25% 11. Să-și împartă singur timpul astfel încît să fie suficient atît pentru studiu, cît și pentru distracție. 338 23
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
1,21 42 1,17 149 1,32 EXPRESIVITATE 33 0,76 38 0,50 33 0,79 42 0,98 149 0,76 ACOMODARE 33 0,76 38 0,89 33 1,21 42 0,62 149 0,86 AUTOREGLARE 33 1,00 38 1,00 33 0,82 42 1,02 149 0,98 FETE COOPERARE 7 1,57 22 1,55 43 1,35 80 1,20 156 1,33 EXPRESIVITATE 7 1,00 22 0,64 42
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
1,35 80 1,20 156 1,33 EXPRESIVITATE 7 1,00 22 0,64 42 0,90 80 0,99 155 0,90 ACOMODARE 7 0,57 22 1,10 43 0,91 80 0,88 156 0,90 AUTOREGLARE 7 0,86 22 0,59 43 0,86 80 0,88 156 0,83 Anexa 3 PRACTICILE EDUCATIVE ALE PĂRINȚILOR TABELUL 3.1. Numărul mediu de ani de școală ai părinților în funcție de categoria de studii considerată dezirabilă pentru copil
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
mari direcții de evaluare: * evaluarea clientului: personalitate, educație, abilități, valori, interese, motivații, mediu. Aceasta are loc, de obicei, în etapa de evaluare propriu-zisă, folosind instrumente formale și informale. * evaluarea procesului de consiliere în carieră în sine are un rol de autoreglare: o permite schimbarea planului de acțiune imaginat inițial; o evaluează permanent factorii de situație; o păstrează contactul cu clientul; Evaluarea nu este numai pentru clienți. Ea se adresează și consilierilor, astfel încât aceștia să fie conștienți de orice obstacol, de orice
by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
și suscită interesul pentru acțiune, creează disponibilitate pentru efectuarea acțiunii; o variație se poate obține prin schimbarea formei, a gradului de complexitate, a modului de execuție etc.; - verificarea imediată, controlul și autocontrolul conștient constituie o condiție importantă În reglarea sau autoreglarea acțiunii și obținerea de performanțe superioare; - repartizarea În timp a exercițiilor sporește eficiența Învățării; În faza de Început, a achiziției maxime, se impune o mai mare concentrare a exercițiilor, apoi, ele se pot distanța În timp. Cercetările arată că reluarea
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de dirijare a activității de asimilare a cunoștințelor) și de control, În același timp, al acesteia, cu misiunea de a supraveghea și regla mersul Învățării, prin intermediul unei conexiuni inverse (a feedbackului). Ca atare, și Învățarea poate deveni un proces cu autoreglare, iar activitatea de predare/Învățare - un proces cu reglare continuă (fig. 14): Fig. 14. Reprezentarea grafică a conexiunii inverse: A - organul de comandă; B - organul efector; a) comanda; b) conexiunea inversă; c) controlul (reglajul) Pentru aceasta, modul de lucru al
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Stresul a fost de asemenea conceptualizat ca rezultat al capacității de auto-eficiență a persoanei (Lazarus și Folkman, 1987Ă, rezistență (Maddi și Kobasa, 1984Ă și îndemânare (Karasek și Theorell, 1990Ă. Înseamnă că adaptarea cu succes și autogestionarea reduce stresul, în timp ce nereușita autoreglării duce la un răspuns de stres concomitent cu schimbări psihofiziologice. Eșecul prelungit al autoreglării produce boala legată de stres și bineînțeles boala însăși este un eveniment stresant. Dacă boala este precepută ca stresantă atunci aceasta poate exacerba stresul și reduce
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Lazarus și Folkman, 1987Ă, rezistență (Maddi și Kobasa, 1984Ă și îndemânare (Karasek și Theorell, 1990Ă. Înseamnă că adaptarea cu succes și autogestionarea reduce stresul, în timp ce nereușita autoreglării duce la un răspuns de stres concomitent cu schimbări psihofiziologice. Eșecul prelungit al autoreglării produce boala legată de stres și bineînțeles boala însăși este un eveniment stresant. Dacă boala este precepută ca stresantă atunci aceasta poate exacerba stresul și reduce șansele de recuperare. Boala legată de stres Boala legată de stres poate fi rezultatul
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
meditație, imagerie, ritual, rugăciune, biofeedback, etcă au un numitor comun reprezentat de facilitarea periodicității adaptative referitoare la performanță și vindecare - și anume răspunsul de vindecare ultradian de 20 de minute care aparent joacă un rol în coordonarea sistemelor majore ale autoreglării minte-corp la fiecare 90-120 de minute pe parcursul zilei (p. 180Ă. Rossi scoate in evidență faptul că sugestiile sunt facilitatori ai experienței creative mai degrabă decât un mijloc de programare, perspectivă congruentă cu punctul de vedere actual al neuroștiinței privitor la
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
la cerințele școlare. Psihicul acestor copii este traumatizat. Ei își pierd treptat încrederea în forțele proprii, devin irascibili, obraznici sau retrași, timizi, anxioși, într-un cuvânt „dificili” din punct de vedere pedagogic. Încrederea în sine Este decisivă în reglarea și autoreglarea ființei umane rezultă din constatarea,potrivit că reia,factorii de personalitate contribuie în mod diferit de la un elev la altul în rezolvarea aceleiași probleme La unii funcțiile psihice se pot organiza, structura în mod adecvat sarcinii, asigurând astfel reușita în pofida
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
ale personalității. Atitudinea caracterizată cel puțin printr-un grad minim de autoevaluare pozitivă - formată pe baza sentimentului de încredere în sine și de competență - este premisa echilibrului psihic. Această atitudine este finalizarea eforturilor elevului în vederea reușitei școlare. La baza autoreglării stă autocunoașterea. Din acest motiv, elevii care se autoapreciază extrem de subiectiv prezintă frecvent o autoreglare slabă, care poate declanșa un proces de inadaptare școlară, mai ales dacă nu este compensat la timp și dacă se asociază cu alți factori
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
sentimentului de încredere în sine și de competență - este premisa echilibrului psihic. Această atitudine este finalizarea eforturilor elevului în vederea reușitei școlare. La baza autoreglării stă autocunoașterea. Din acest motiv, elevii care se autoapreciază extrem de subiectiv prezintă frecvent o autoreglare slabă, care poate declanșa un proces de inadaptare școlară, mai ales dacă nu este compensat la timp și dacă se asociază cu alți factori „patogeni”. Reglarea psihică este ceea ce îl face pe elev capabil să-și corecteze și să-și
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
și reglarea psihică se centrează în jurul conștiinței de sine, care se dezvoltă paralel cu dezvoltarea voinței. Prin funcțiile sale, limbajul deține locul central în configurația premiselor determinante ale psihogenezei conștiinței de sine și voinței. Desigur, în funcție de natura activității, autocontrolul și autoreglarea prezintă trăsături specifice. De asemenea, capacitatea de a exercita autocontrolul și autoreglarea prezintă diferențe individuale și de vârstă. Studiind dezvoltarea autocontrolului și autoreglării în învățarea verbală la elevi, B. Zorgo concluzionează că motivația împreună cu procesele cognitive și dificultatea obiectivă a
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
paralel cu dezvoltarea voinței. Prin funcțiile sale, limbajul deține locul central în configurația premiselor determinante ale psihogenezei conștiinței de sine și voinței. Desigur, în funcție de natura activității, autocontrolul și autoreglarea prezintă trăsături specifice. De asemenea, capacitatea de a exercita autocontrolul și autoreglarea prezintă diferențe individuale și de vârstă. Studiind dezvoltarea autocontrolului și autoreglării în învățarea verbală la elevi, B. Zorgo concluzionează că motivația împreună cu procesele cognitive și dificultatea obiectivă a sarcinii joacă un rol important în determinarea structurii funcționale a acțiunilor de
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]