871 matches
-
arbori cu frunze căzătoare, după cum în pajiștile alpine din sisteme montane ale zonei temperate, rezistă elemente relicte ale fostei tundre arctice din perioadele glaciare, ambele formațiuni fiind echilibrate și viguroase. Alături de multe alte secvențe evolutive, aceasta demonstrează clar, capacitatea de autoreglare a structurilor naturale. Funcționalitatea sistemică impune însă tuturor participanților prezența interactivă a fiecăruia dintre ei. Astfel, existența biologică a omului și activitățile umane au solicitat din ce în ce mai mult potențialul sistemelor naturale. Utilizarea în forme mereu mai diversificate a acestui potențial a
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
lor în întregul geosistem. 1.1.Disfuncții naturale În absența omului, funcționalitatea sistemelor naturale presupune schimbări cantitative și calitative, ca rezultat al unor procese de lungă durată. Uneori, aceste schimbări inerente produc dereglări și chiar efecte destructive pe care însă autoreglarea naturală le remediază în timp. Datorită particularităților sale biologice și sociale omul resimte însă mult mai acut dereglările respective. În plus, remediile disponibile sunt foarte limitate pentru el iar timpul de reechilibrare de care societatea umană dispune sau pe care
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
vorba mai ales de așa-numita autoepurare prin procese fizice, chimice și biologice a apelor. Chiar dacă prin acțiunea unor bacterii are loc un consum important de oxigen iar procesul acesta se poate repercuta negativ asupra unor forme de viață acvatică, autoreglarea spontană echilibrează ansamblul interacțiunilor bio-fizico-chimice, încât apele neagresate antropic își pot menține un standard de calitate corespunzător condițiilor climato-hidrice zonale. Totuși ținând seama și de reducerea aerării prin proliferarea unor organisme vegetale acvatice mai puțin pretențioase devine explicabil faptul că
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
oraș. Argumentați modul în care relieful influențează activitățile social-economice, amenajarea și utilizarea teritoriului, valorificarea solurilor, utilizarea ecosistemelor ș.a. ● Comparați semnificația termenilor secetă și deșertificare. Realizați un comentariu oral sau scris asupra disfuncțiilor din geosistem, folosind noțiunile : funcționalitate echilibrată, capacitate de autoreglare, utilizare excesivă a rezervelor din sistem. ● Analizați comparativ ponderea componentelor și interacțiunilor social-economice în cadrul unităților sistemice ale zonei climatice temperate. ● Explicați necesitatea protecției funcționalității mediului. Concepeți un proiect pentru obținerea regimului de rezervație naturală, monument al naturii ș.a. , pentru un
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
vorba mai ales de așa-numita autoepurare prin procese fizice, chimice și biologice a apelor. Chiar dacă prin acțiunea unor bacterii are loc un consum important de oxigen iar procesul acesta se poate repercuta negativ asupra unor forme de viață acvatică, autoreglarea spontană echilibrează ansamblul interacțiunilor bio-fizico-chimice, încât apele neagresate antropic își pot menține un standard de calitate corespunzător condițiilor climato-hidrice zonale. Totuși ținând seama și de reducerea aerării prin proliferarea unor organisme vegetale acvatice mai puțin pretențioase devine explicabil faptul că
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
ai dezvoltării gândirii, la stadiul operator formal al dezvoltării inteligenței. Ei întâmpină dificultăți în realizarea activităților de analiză, sinteză, comparație și abstractizare, clasificare cu conținut semantic și simbolic. O altă caractenstică a acestor copii este lipsa de stăpânire, de autocontrol, autoreglarea nesigură și insuficientă. Prezintă frecvent reacții de opoziție (indisciplină, reacții de evadare) atitudine negativă față de activitatea școlară. Această formă de inteligență liminară poate fi depistată doar în condițiile școlarizării, prin stabilirea unei concordanțe între reușita școlară de limită, performanțele la
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
cea mai apropiată de cetățeni și de locul unde problemele de mediu sunt percepute, și împarte responsabilitatea cu guvernul, la toate nivelurile, pentru bunăstarea oamenilor și a naturii. Spre deosebire de sistemul economic, cel natural tinde să-și recicleze deșeurile proprii prin autoreglare. Neutilizarea unui habitat natural în dezvoltarea economică constituie prezervarea sau protecția acestuia. Conservarea constă în menținerea unei părți din trăsăturile habitatului (cele esențiale), o parte din habitat sau trăsăturile sale fiind modificate pentru avantajele de utilizare. Exemple tipice de conservare
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
angajează un tip de comunicare formativă care evidențiază calitățile profesorului raportabile la trei criterii de apreciere globală: a) frecvența unui comportament creativ adaptabil la schimbările la nivel de sistem și de proces; b) funcționarea acțiunii educaționale/didactice, în termeni de autoreglare continuă; c) intensitatea reacției pedagogice eficiente în condițiile unui câmp psihosocial deschis. N. Mitrofan (1988) susține conform taxonomiei pe care o propune că aptitudinea este „fructul interiorizat al acțiunii educative, în care confluează și se armonizează, un set de trăsături
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
La crearea coeziunii contribuie în mod deosebit și capacitatea de auto-organizare a echipei, pentru că ea constituie mecanismul principal al integrării jucătorilor în ansamblul unitar, al vieții de echipă. Asigurând o eficiență sporită a acțiunii colective, în obținerea performanței, capacitatea de autoreglare determină atracția jucătorilor spre o echipă și implicit stimulează moralul echipei . Sportivii sunt atrași spre o echipă sau alta, dar în primul rând, spre un club sau altul, de nevoia de a-și manifesta sentimentul de apartenență pentru culorile clubului
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
răspund acestor nevoi fundamentale; 149 - nevoia de stimă de sine, de securitate, de coerență și realizare; - procesul și consecințele exercitării scopurilor - corelația dintre motivație și satisfacția muncii. Aceste aspecte sunt esențiale pentru înțelegerea nevoilor, stimulilor, scopurilor, motivelor și procesele de autoreglare care dictează comportamentul uman, în toate formele sale. Motivația a fost o preocupare centrală a psihologiei timpurii, dar care a fost neglijata până la ultimele câteva decenii. Importanța acestei teme constă nu numai în comprehensivitatea abordarii dar și în capacitatea ei
ARTA DE A FI PĂRINTE by Georgiana Prepeliță () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93088]
-
au fost uitate finețea caracteristică și subtilitatea intelectului, inteligența calculată și versatilă, precum și deciziile îndrăznețe și în același timp precaute care le erau necesare actorilor jocului. Odată cu aceste modalități de acțiune și atitudini intelectuale a dispărut și acea flexibilitate de autoreglare, acea tendință automată despre care am vorbit anterior 9, a perturbării voite a relațiilor de putere fie pentru a reveni la vechiul echilibru, fie pentru a stabili unul nou. Pentru cei doi giganți care determină astăzi cursul afacerilor internaționale pare
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
modificare a posibilităților răspunsului. Condiționarea performanței de nivelul vigilenței și descoperirea semnalelor stau la baza formulării teoriilor performanței. Teoriile cibernetice sunt cele mai recente și, considerând subiectul învățării ca pe o mașină, susțin procesul de învățare pe ipoteza autocontrolului și autoreglării, formulând conceptul de feed-back în învățare. 3.1.3. Tipuri de învățare În ceea ce privește tipurile de învățare, literatura de specialitate psihopedagogică prezintă o tipologie diversificată. Astfel, enumerăm următoarele tipuri de învățare, fără să considerăm că am eludat problema tipologiei învățării: învățarea
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
că și în acest caz întâlnim un tip de comandă și de control, în același timp, al acesteia, cu misiunea de a supraveghea și regla mersul învățării, prin intermediul unei conexiuni inverse. Ca atare, și învățarea poate deveni un proces de autoreglare, iar activitatea de predare-învățare - un proces de reglare continuă. (Cerghit, I., 2006, pag. 286). După Skinner, B.F., (1974), a instrui nu este „... nimic altceva decât organizarea condițiilor de întărire în care vor învăța elevii”, iar a organiza relațiile de întărire
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
luării deciziilor (Kinicki, Kreitner, 2003, pp. 183-184). Cei doi autori citați arată că informațiile cu privire la stilurile decizionale au o triplă semnificație: oferă decidenților posibilitatea conștientizării propriului stil și ca urmare a descoperirii punctelor forte și slabe, facilitând creșterea potențialului de autoreglare; sugerează posibilitatea creșterii abilităților de influențare a altora, tocmai ca urmare a cunoașterii stilului lor (de exemplu, dacă dorești ca o persoană analitică să-ți susțină ideile, atunci trebuie să-i furnizezi cât mai multă informație; procedând la fel cu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cartea sa La motivation dans l’entreprise (2001), lărgește nu numai numărul teoriilor prezentate, ci și paleta criteriilor de grupare a lor. Ea stabilește trei categorii de teorii ale motivației: teoriile nevoilor (Maslow, Alderfer); teoriile cognitive (Vroom, Adams ș.a.); teoriile autoreglării (Locke). O tratare exhaustivă a teoriilor motivației muncii poate fi întâlnită într-o serie de studii și lucrări cum ar fi cele publicate de Kanfer (1990), Pinder (1998), Donovan (2002) ș.a. În ceea ce ne privește, preferăm prezentarea teoriilor motivației clasificate
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
corectă și clară a cuvintelor, accente logice pe ideile de bază și scurte pauze psihologice, pentru a sublinia esențialul. Tipologia feed-back-ului. Feed-back-ul (retroacțiunea, conexiunea inversă) are un caracter logic pentru procesul de învățământ, îndeplinind funcția de control, de reglare și autoreglare a informațiilor transmise, prin eliminarea la timp a unor eventuale perturbări și distorsiuni. Prin feed-back se pot obține informații imediate și autentice cu privire la rezultatele comunicării didactice (predării) și a procesului de învățare, luându-se pe loc măsurile necesare pentru creșterea
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
periculoasă, a dușmanului. În cea de-a patra status ecclesiae succesivă, Anselm îl vede pe Satan pătrunzând în biserică prin răufăcătorie și imitație. În timp ce Hegel, Mandeville sau Vico acordă un sens al autonomiei absolute istoriei omenirii și mecanismelor sale de autoreglare, Maimonide permite cel mult o autonomie relativă evoluției societății umane. Discrepanța dintre a fi poporul ales și prezenta umilință a împrăștierii este explicată de Maimonide într-un mod original, prin faptul că Israel este chemat constant să depună mărturie, ca
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
măsuri în vederea redresării. Într-adevăr, așa cum Brian Barry 53 și Hirschman însuși observaseră, alegerea între abandon și critică îmbracă rareori o formă clară și rațională. Fiecare dintre aceste două atitudini presupune un număr de variante care reduc net capacitatea de autoreglare a sistemului. Ne putem imagina abandonul silențios al consumatorilor sau al adepților, care nu induce imediat o reacție de corecție din partea administratorilor organizației aflate în declin. Sau, la fel de bine se poate produce o tăcere fără abandon, o nemulțumire care nu
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
celor două atitudini exemplare: atunci când nu se epuizează un simplu gest al defecțiunii, ci îmbracă forma reproșului venit din exterior, paradigma abandonului este însoțită și împlinită de critică. În schimb, aceasta din urmă nu mai joacă rolul unui instrument de autoreglare întrucât mesajul pe care îl transmite organizației nu este menit să pună în evidență declinul ei, ci să marcheze o disfuncție în ordinea loialității care, antrenând o reacție definitivă și autojustificativă a administratorilor, este în măsură să genereze un efect
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
exemplu ilustrează, de asemenea, modul în care putem simplifica comunicarea înlocuind normele rezultate satisfăcătoare cu criterii de optimizare. Nu am ști să direcționăm mai bine comunicarea asupra informației în sensul cvasi-matematic sau cibernetic al termenului. Comunicarea informativă, iată ceea ce permite autoreglarea instituțiilor. Aplatizarea reductoare în decizie prin da/ nu. Căci autorii insistă afirmînd că, în mod similar, activitățile de inspecție implică adesea decizii dihotomice. În aceste cazuri, alegerea nu are loc, în mod obișnuit, între lansarea sau non-lansarea unui program (acțiune
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
organiza, îndruma și coordona activități de implementare a proiectelor elaborate; * de control, evaluare și reglare-autoreglare; * de a conduce procesul de predare-invatare, astfel încât să formeze capacități de cooperare, de comunicare, de gandire convergență, divergență, flexibilă, creatoare, de control, de autoapreciere și autoreglare etc; * de a forma și dezvolta interesul, motivația, afectivitatea, voința, inteligență și caracterul etc; * de a iniția acțiuni de investigare a procesului instructiv-educativ în scopuri ameliorative. Planul creator: --------------- * capacitatea de empatie; * capacitatea de adaptare la situații atipice din practică școlară
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
psihofizice a elevilor etc. b) Activitatea metodica și psihopedagogica, la nivelul cercurilor pedagogice, va fi orientată, îndeosebi, spre adecvarea condițiilor externe, rezultate din specificul conținutului obiectelor de învățământ la strategiile didactice, la modurile de organizare a activității, de evaluare, reglare, autoreglare, la profilul de competență al cadrului didactic. La acest nivel, activitatea de perfecționare va fi axată, îndeosebi, pe probleme, cum sunt: * cercetarea și inovarea practicii educaționale în domeniul analizei logico-functionale a conținuturilor concrete ale instruirii și educației; * elaborarea obiectivelor și
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
la punct a microscopului optic a dezvăluit un univers nebănuit, cel al microorganismelor, permițând pătrunderea în intimitatea structurii organismelor prin descoperirea celulei. Dezvoltarea și cristalizarea ciberneticii ca știință a facilitat înțelegerea funcționării unor structuri biologice și descifrarea mecanismelor automate de autoreglare. Până la descoperirea feed-back-ului, fiziologia nu a putut descifra intimitatea proceselor biologice de autoreglare. Iar de la feed-back s-a ajuns la feed-before, principiile teleologice fiind abandonate și înlocuite cu cele teleonomice pentru explicarea vitalului. Înțelegem astfel natura în unitatea și diversitatea
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
permițând pătrunderea în intimitatea structurii organismelor prin descoperirea celulei. Dezvoltarea și cristalizarea ciberneticii ca știință a facilitat înțelegerea funcționării unor structuri biologice și descifrarea mecanismelor automate de autoreglare. Până la descoperirea feed-back-ului, fiziologia nu a putut descifra intimitatea proceselor biologice de autoreglare. Iar de la feed-back s-a ajuns la feed-before, principiile teleologice fiind abandonate și înlocuite cu cele teleonomice pentru explicarea vitalului. Înțelegem astfel natura în unitatea și diversitatea sa. Deși, în zilele noastre, grație microscopului electronic și al celui atomic cu
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
de structurile complexe ale organitelor și de funcțiunile intracitoplasmatice. Celula reprezintă sistemul semiotic care face distincția între interior - exterior (inside-outside), deschizând posibilitatea comunicării cu mediul prin fenomenele de membrană. Sistemul informațional dual, analogic-digital, apare în celulă ca un sistem de autoreglare, bazat pe redescripția în codul digital al lanțului acizilor nucleici. Calitatea semiotică a vieții este grandioasa organizare și desfășurare a metabolismului celular. 4. Sistemele vii constau în suprafețe din interiorul altor suprafețe care transformă interiorul în exterior și exteriorul în
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]